RATA DE NEOCUPARE A SPAŢIILOR INDUSTRIALE ŞI LOGISTICE DIN BUCUREŞTI - APROAPE DE ZERO JLL: "Vedem o creştere a volumului de spaţii logistice şi industriale construite speculativ"

Rata de neocupare a spaţiilor industriale şi logistice din Bucureşti se apropie de zero, în condiţiile unor livrări reduse de noi proiecte şi în contextul unei creşteri susţinute a cererii, în primul trimestru al acestui an, conform datelor transmise de JLL România.

Specialiştii JLL arată că, în primul trimestru al acestui an, au fost livraţi doar 27.000 de metri pătraţi de spaţii industriale, deşi cererea netă a fost de aproape 7 ori mai mare, ajungând la aproximativ 180.000 de metri pătraţi.

În acest context, stocul de spaţii moderne de logistică şi industriale s-a menţinut la circa 2,5 milioane metri pătraţi, rezultând o densitate de 128 de metri pătraţi la 1.000 de locuitori, sub nivelurile din celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est. Peste 1,2 milioane metri pătraţi sunt construiţi în jurul Bucureştiului, iar dintre aceştia - 75% de-a lungul autostrăzii A1.

Costin Bănică, Head of Industrial Agency JLL România, a declarat: "Rata de neocupare la finalul lui 2016 era estimată la sub 5% în Bucureşti şi la mai puţin de 10% în restul ţării. Dar, având în vedere că au fost tranzacţionate spaţii de aproape 7 ori mai mari decât oferta nouă, rata de neocupare se apropie de zero. În prezent, este foarte dificil ca în proiectele existente să mai găseşti spaţii pentru o cerere nouă. De aceea, vedem o creştere a volumului de spaţii pe care dezvoltatorii încep să le construiască speculativ, fără un contract de închiriere securizat. Aceste spaţii sunt însă contractate de chiriaşi imediat ce sunt puse pe piaţă".

Din punct de vedere al cererii, faţă de primul trimestru al anului trecut, JLL estimează un avans de aproape 40%, "toată suprafaţa reprezentând cerere netă, respectiv reprezentată de contracte noi şi de contracte built to suit, adică proiecte construite la solicitarea chiriaşilor".

Structura cererii arată că 70.000 de metri pătraţi, adică 40% din total, reprezintă spaţii închiriate de companii de logistică, în timp ce retailerii au semnat tranzacţii pentru 53.000 metri pătraţi, adică pentru 30% din total.

Două treimi din cererea aferentă primului trimestru (peste 97.000 metri pătraţi) a vizat Bucureştiul. Timişoara, Ploieşti, Cluj şi Roman sunt alte oraşe care au atras companii interesate de spaţii industriale şi de logistică.

Pentru sfârşitul anului în curs, dezvoltatorii au anunţat un nivel record de 400.000 de metri pătraţi de proiecte noi, gradul redus de neocupare şi cererea record încurajându-i să îşi extindă parcurile existente sau să înceapă construcţia unora noi. Dacă vor fi finalizate toate proiectele anunţate, atunci în acest an oferta nouă o va depăşi pe cea din 2016, când au fost livrate proiecte de circa 330.000 de metri pătraţi.

Costin Bănică a adăugat: "Evoluţia sustenabilă a pieţei industriale şi de logistică din ultimii ani a dus la revenirea apetitului băncilor pentru finanţarea de astfel de proiecte. Din anul 2008, băncile nu au mai finanţat niciun proiect logistic sau industrial. Băncile nu finanţează încă proiecte începute speculativ, însă odată începută construcţia cu bani proprii şi atragerea primilor chiriaşi, finanţatorii devin interesaţi şi de astfel de proiecte".

Chiriile cerute de proprietari pentru facilităţile de distribuţie, în special cele din Bucureşti, sunt estimate la 3,5 - 4,1 euro/mp/lună, în timp ce spaţiile industriale au chirii de până la 3,3-4,25 euro/ mp/lună.