Rătăciţi în istorie

CORNEL CODIŢĂ
Ziarul BURSA #Editorial / 15 iulie 2016

Rătăciţi în istorie
CORNEL CODIŢĂ

Parcursul este numit Progres, iar destinaţia Civilizaţie. În ciuda aparenţelor, însă, Istoria nu este un fel de autostradă pe care, acel ce are "o maşină" mai bună, merge mai repede, ajunge mai departe, ori mult înaintea altora, la o destinaţie anume, acolo unde fructele cele neculese, încă, ale "Raiului", aşteaptă să fie luate din Pomul Cunoaşterii şi din cel al Vieţii. Istoria este mai degrabă un soi de labirint dar, nu unul ca cel de la Knossos, construit de Dedal, regele Cretei, pentru a separa definitiv lumea omului, firav cîştigată de partea raţionalităţii, de lumea răului, stăpînită de monstrul iraţionalităţii, al violenţei şi distrugerii. Nu acesta este modelul! Istoria este mai degrabă un labirint "secretat" de oameni, comunităţile şi societăţile lor, care îşi caută drumul în Istorie. Nu după un plan anume, ci după o logică a coagulării consecinţelor acţiunilor colective şi individuale pe care nu o înţelegem astăzi, în acest secol XXI, al miracolelor ştiinţei şi tehnologiei, mai mult decît înţelegeau cei mai temeinici dintre anticii truditori ai ogorului metafizicii, din logica atomilor. M-am "bucurat", foarte, foarte, trist, cînd şi alţii au decoperit probele irefutabile ale faptului că "sclavagismul" nu este o pată trecută de istorie, pe care am lăsat-o de mult în urma noastră. Nu! Este o parte din istoria pe care o trăim, pe care o secretă societăţile secolului XXI, din ce în ce mai abundent. În România, spre exemplu, s-a descoperit recent, chiar, o formă frustă de sclavagism: oameni puşi în fiare, supuşi biciului şi înfometării pentru a fi transformaţi în uneltele necuvîntătoare ale bunăstării pe care stăpînul de sclavi şi-o culege din buzunarul celor care încă mai sunt încercaţi de sentimentul de milă şi compasiune pentru suferinţa fizică, iremediabilă, a unui alt semen.

Nu trebuie decît să deschizi ochii şi să operezi cu altă scară de măsură ca să vezi că marele şi înfloritorul comerţ cu "refugiaţi" aruncaţi în Europa, pentru pradă, nu este altceva decît aceeaşi formă de sclavagism. Dar, societatea post-modernă secretă sclavagismul în multe alte forme, mai subtile şi mai eficiente. Ce altceva este marele comerţ cu droguri, una dintre cele mai rapid şi mai temeinic globalizate afaceri ale ultimelor două secole, decît o modalitate directă de a împărţi grupuri, ori chiar societăţi întregi, în sclavi (ai drogului) şi stăpâni de sclavi? Ce altceva este cealaltă afacere în care aspectul local şi cel global se împletesc atît de armonios, pudibond numită de discursul oficial al comunicării publice "trafic de persoane". De la prostituţie, la cerşit şi de la forţă de muncă livrată în lanţuri (juridice sau chiar fizice, din fier!), la copii transformaţi în soldaţi şi criminali în slujba statelor, ce altceva înseamnă decît trasarea aceleiaşi simple dihotomii, sclavi şi stăpîni de sclavi. Care este rezultatul cel mai evident şi mai semnificativ al războaielor, ce se înmulţesc pe zi ce trece: crearea, fie şi pentru o perioadă limitată de timp a situaţiilor care permit împărţirea unor societăţi, grupuri de oameni, "legală", ori "prin forţa necesităţii", în sclavi şi stăpîni de sclavi. Se vorbeşte aproape peste tot şi cu orice prilej despre faptul că "politica" post-modernităţii a devenit prizoniera comunicării şi a puseelor de iraţionalitate create cu ajutorul manipulării mesajelor şi a conştiinţelor cu ajutorul mass media. La o privire mai atentă se poate vedea, dincolo de aparenţe, că politica şi politicienii post-modernităţii nu fac altceva decît să împingă mecanismele democraţiei spre forme tot mai evidente ale relaţiilor de tip sclavagist. Alegătorii sunt sclavii comunicării mediatice, actorii politici sunt sclavii celor care au resursele economice şi financiare. Analiza economică nu mai pridideşte să semnaleze "aberaţiile" care domină, astăzi, relaţiile dintre "maşinăria (industria!!) financiar-bancară şi economia de producţie-schimb (reală!). Este suficient să te uiţi în ce direcţie duc toate aceste "aberaţii" şi tabloul devine dintr-o dată cît se poate de clar. Industria financiară şi-a pus la lucru mecanismele tot mai sofisticate de care dispune, nu doar pentru a se îmbogăţi, fără prea multă muncă, nu doar pentru a "suge" fără nici un temei economic, nu mai vorbesc de unul moral, parte din "viaţa" produsă de economia reală, ci mult mai mult, pentru a transforma sectorul "natural" al activităţii economice, cel fără de care viaţa oamenilor, a comunităţilor şi a societăţilor nu este posibilă în "sclavul" său. La propriu! Oameni, afacerile lor, bunurile lor, ramuri întregi de activitate au fost reduse la statutul de sclavi. Iar dacă stăpînul bagă de seamă că i s-au terminat resursele huzurului şi ale dezmăţului la care se dedă pe scară tot mai largă, atunci şi-a făcut lege prin care 1. Statul, cel mai mare proprietar de sclavi din lumea post-modernă, bagă adînc mîna în buzunarele "contribuabililor" săi ca să răscumpere afacerile periclitate de jocul la ruletă al marilor instituţii financiare. Se cheamă bail-out! Dacă nu-i ajunge, atunci stăpînul de sclavi bancaro-financiar poate să ia, el însuşi, cu mîna lui, şi ultima picătură de "sînge", de "viaţă" sclavului care i-a încredinţat bunurile şi averile sale, iniţial, în baza unui contract de bună păstrare şi administrare!!!! Se numeşte bail-in!!! Lumea pe care o secretă toate aceste raporturi economice, juridice şi politice este în modul cel mai evident una alcătuită după logica şi instituţiile sclavagismului. Îmbătaţi de ideologia libertăţii şi formele "de plastic" ale zgomotoaselor ei manifestări, cetăţenii secolului XXI încă nu bagă de seamă că "statul" se organizează tot mai temeinic şi ne organizează viaţa, tot mai temeinic după principiile societăţii sclavagiste. Statele beneficiază de dreptul de viaţă şi de moarte asupra cetăţenilor săi, neîngrădit de nici o lege!! (angajarea în război!); statul sprijină şi dezvoltă cultura şi instituţiile carcerale, care nu sunt altceva decît insule înconjurate de ziduri ale unor societăţi sclavagiste; statul post-modern poate reglementa orice aspect al vieţii şi statutului economic al cetăţenilor săi, aducîndu-i aproape de sărăcia absolută, (vezi mecanismul cvasi generalizat al îndatorării guvernamentale permanente, total nesustenabile), care este una dintre condiţiile necesare pentru relaţiile de tip sclavagist!

Dacă analiza lui Faucault rezista, atunci Istoria noastră, a României, dar şi a spaţiului de civilizaţie, mai larg, în cîmpul căruia gravităm, Istoria pe care o secretăm ne-a întors pe undeva prin secolul al XVIII-lea. Statele se apropie vertiginos de comportamentul a ceea ce s-a numit "Etat de police". Libertatea este definită doar ca o libertate bazată pe privilegii, ca o libertate rezervată doar unora, ca o libertate legată de o concesie din partea puterii. Întrebarea critică: cum este posibilă păstrarea şi manifestarea libertăţii totale de alegere, caracteristică criteriilor ideale ale economiei de piaţă, necesară dezvoltării? Răspunsul secolului al XVIII-lea, ne spune Faucault a fost: "Spre tot mai mult stat prin tot mai puţină guvernare." (Naşterea biopoliticii. Cursul din 7 februarie, 1979)

Nu-i aşa că sună straniu de familiar!!!!

Opinia Cititorului ( 11 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

  1. Adevarul gol golut !

    Inspirate definiții ale celebrului cuplu (bail-in și bail-out)!

    Industria asta financiară nu se mai oprește din sucțiune de i-a ascuțit pe unii la față mai ceva ca lupta de clasă. 

    Lipitoarea suge sângele poporului, ce mai :))

    Another short masterpiece.

    1. Intr-o discutie privata si foarte conspirativa prietenul Make mi-a atras atentia ca nu Dedal era rege in Creta ci Minos, fiu al lui Zeus si al Europei, cel care a comandat construirea fiorosului Labirint genialului Dedal.

      Evident, are dreptate!  

      Rog pe bunul si intelegatorul nostru cititor, sa primeasca, pe aceasta cale cuvenitele scuze ale autorului si sa tina cont de bine venita indreptare..

    a comentat cu atentatele din Franta.

    Ce ii mana sa faca asa ceva?

    De ce e diferita viata pentru un francez, un roman si un sirian daca sunt garantate ce a spus cel de la CE?  

    ... societatea dihotomica!!! este generata, in general "la TV", stirile "insamanteaza" frica, reclamele "insamanteaza" iluzia ... ambele costa, suplimentar, fiinta psihica traieste o permanenta sfasiere (compartimentare, dedublare resimtite ca stres) ... manat de frica, omul cheltuie! vrea o tara a lui sau casa la tara, daca se poate cu garduri de 3 metrii, sa nu vada nimic in afara, sa nu vada nimeni inauntru (acelasi lucru se poate intampla si la bloc!) - autoincarcerare ("carcera"...

    1. Frumos.

    Statul a devenit cureaua de transmisie...El ar trebui sa isi recapete dreptul regalian de a bate moneda pentru dezvoltare sustenabila...De ce ar trebui sa se imprumute un stat suveran de la persoane private? fie ele si juridice...

    este o solutie care ar crea locuri de munca si dezvoltare...nu razboaie pentru reimpartirea resusrelor si reducerea umanitatii in sclavi si stapani de sclavi

    Staatul detine monopolul violentei, nu monopolul dezvoltarii...trebuie redefinit statul si mai ales... 

    Există și reversul medaliei: statul ca prestator de servicii sociale, ca redistribuitor de venituri și ca reglementator - limitator al tuturor acestor aspecte quasi-istorice la care se refera autorul. Ambele fețe ale monedei există în același timp, sunt contradictorii dar coexistă și niciuna nu este capabilă deocamdată să o elimine pe cealaltă. Iar ilustrările alese de autor sunt discutabile, dacă renunțăm la o interpretare partizană. Sclavia modernă există, dar...

    1. Desigur, daca nu vrem sa vedem padurea, mai taiem citiva copaci si totul este OK.

      1. Daca este voluntara sclavia este tot sclavie. 

      2.Acordul cetatenilor pentru intarirea supra excesiva a fortei represive a statului este unul falsificat si obtinut prin frauda, inselaciune sau presiune 

      3. Nu este vorba despre dominatia capitalui financiar, ci despre hipertrofierea mecanismelor sale parazitare care distruge in loc sa ajute.

      4. Bail-in a fost deja legiferat in UE si transpus deja in... 

      Domnul profesor a reusit sa ne explice simplu si clar, asa cum numai o persoana de calibrul domniei sale reuseste! Toata stima, mai ales pentru curajul de spune adevarul.

CITEŞTE ŞI

Citeşte toate articolele din Editorial

Comanda carte
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
boromir.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

11 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9684
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7338
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3533
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0241
Gram de aur (XAU)Gram de aur409.9933

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb