Răzvan Furtună, BCR: Interesul pentru investiţia în aur va continua

După ce, în 2010, aurul a adus randamente de peste 30% investitorilor care au mizat pe aprecierea sa, interesul pentru investiţia în metalul preţios va continua, este de părere Răzvan Furtună, şeful Departamentului de Vânzări Retail în cadrul Direcţiei Pieţe Financiare a Băncii Comerciale Române. "Explicaţia este cel putin rezonabilă", ne-a spus domnia sa, adăugând: "Autorităţile naţionale şi internaţionale, competente sau mai puţin, încearcă să găsească formula perfectă pentru relansarea economiilor. Prima pe lista soluţiilor este deprecierea propriilor monede, a tuturor monedelor... Ne putem întreba, fără să greşim, faţă de ce sau faţă de cine? Deci, la ce ne raportăm? Avem nevoie de o referinţă şi, atunci, există această tendinţă a investitorilor puternici de a se orienta către aur. Toată lumea vorbeşte de aur pentru că este foarte simplu să îl înţeleagă. Analiştii vorbesc foarte mult despre aur pentru că ei observă fluxurile de tranzacţionare din partea băncilor centrale şi din partea investitorilor mari. Există un interes real şi are o logică".

Preţul aurului va creşte la circa 2.300 dolari/uncie până în 2012 (n.r. în prezent, aurul este cotat la peste 1350 dolari uncia), estimează analiştii "Erste", într-un raport lansat la mijlocul anului trecut, în care se menţionează că toate valutele de hârtie se depreciază faţă de aur, pe termen lung. "În ultimii zece ani, aurul s-a dovedit a fi un foarte bun activ. Începând cu anul 2001, preţul acestuia a crescut de aproape cinci ori. Exprimat în euro, acesta a înregistrat o creştere anuală de aproximativ 13,5%", arată analiştii Erste.

Alte motive pentru care aurul rămâne un activ atractiv sunt, în opinia domnului Răzvan Furtună, faptul că metalul preţios reprezintă rezervă pentru investitori individuali (dacă în 2000, 80% din tranzacţii aveau ca destinaţie producţia de bijuterii, în 2010, acest procent a scăzut la 40%), precum şi faptul că, spre deosebire de alte mărfuri, utilizarea industrială mai redusă a aurului limitează speculaţia pe termen scurt şi nu pune presiune pe preţurile altor produse.

În plus, "se conturează din ce în ce mai clar că în pachetul de soluţii care ar trebui să ajute la trecerea de la recesiune la creştere economică, stau inflaţia, devalorizarea monedelor, stoparea ajutorului de stat către companiile aflate în situaţii dificile, restructurarea datoriilor statelor şi sistemelor financiare. Primele două ne duc cu gândul la un alt activ financiar decât valutele", ne-a mai spus domnul Furtună.

• Cine investeşte în aur

Clienţii care cumpără aur în lingouri mari, în cantităţi mari, sunt cei care nu vor să-şi asume niciun risc. "Dacă ei au aur în formă fizică, depozitat la bancă, investiţia lor este în siguranţă în cazul unui faliment al instituţiei, pentru că, de fapt au un contract de depozitare", ne-a spus Răzvan Furtună.

Potrivit domniei sale, investitorii care doresc să-şi protejeze economiile faţă de cele mai mari ris-curi, în marea lor majoritate investesc mai mult de 20% din portofoliul de active financiare în aur fizic pe termen lung. Pe lângă aceştia, mai sunt investitori care îşi doresc diversificarea portofoliului de active financiare şi care investesc sub 10% în aur financiar pe termen mediu şi investitori care doresc să participe la evoluţia pozitivă a pieţelor financiare şi care investesc între 10 şi 20% din portofoliu atât în produse structurate, cât şi în aur financiar pe termen scurt şi mediu.

"În timp ce în cazul aurului fizic costurile de tranzacţionare sunt des-tul de mari (asigurare, transport, depozitare şi spreaduri faţă de cotaţia pieţei de 4-5%), în cazul produselor structurate costurile sunt foarte mici, existând totuşi riscul de credit pe care investitorii trebuie să îl accepte", ne-a spus domnul Răzvan Furtună.