RĂZVAN SAVA:  "Este necesară modernizarea Bucureştiului, astfel încât să nu mai fie un oraş agresiv"

Modernizarea Bucureştiului este necesară, astfel încât să nu mai fie un oraş agresiv pentru cetăţenii săi, a declarat astăzi primarul general interimar al Capitalei, Răzvan Sava, după ce Consiliul General a adoptat cele şase proiecte de hotărâre care vizează planuri de urbanism pentru zone din centrul Capitalei, proiecte respinse într-o şedinţă anterioară.

"Aceste planuri de dezvoltare urbană a celor şase zone s-au aflat în dezbatere publică. De trei ani s-au tot clarificat diferite aspecte. Eu zic că în seara aceasta s-a văzut clar că domnii consilieri şi, bineînţeles, bucureştenii au înţeles că avem nevoie să începem modernizarea oraşului nostru, să redăm circulaţiei pietonale, bicicliştilor aceste zone, astfel încât oraşul nostru să nu mai fie un oraş agresiv pentru cetăţenii Bucureştiului", a afirmat primarul, potrivit Agerpres.

El a adăugat că vor fi accesate aproximativ două sute de milioane de euro din fonduri nerambursabile, iar bucureştenii nu vor trebui să suporte costul acestor lucrări.

"Mai este un pas, acela de a aproba studiile de fezabilitate în Consiliul General, după care, bineînţeles, licitaţie. Poate să fie şi o licitaţie internaţională, în care să avem cei mai buni constructori şi lucrările să se termine într-un timp foarte scurt", a precizat Răzvan Sava.

Managerul proiectului, Adrian Ilie, a declarat că sunt necesare politici publice pentru dezvoltarea şi creşterea atractivităţii centrului Capitalei, astfel încât acesta să aibă o identitate din punct de vedere turistic. El a atras atenţia şi asupra faptului că Bucureştiul nu are "funcţiuni rezonabile" pentru organizarea de evenimente internaţionale.

"PIDU este un instrument utilizat în întreaga Europă şi este o condiţionalitate pentru absorbţia de fonduri din Programul Operaţional Regional. Orice plan integrat trebuie să vizeze nişte obiective care în cea mai mare parte a lor au legătură cu politicile de dezvoltare urbană şi politicile de mediu. Acest plan integrat este deja preluat în planul de mobilitate Bucureşti-Ilfov pentru faptul că întruneşte absolut toate condiţiile în privinţa reducerii emisiei de carbon, a creşterii accesibilităţii în zona centrală şi a promovării unor politici de trafic din ce în ce mai prietenoase cu mediul", a precizat managerul proiectului, în cadrul şedinţei CGMB.

Potrivit lui Adrian Ilie, prin acest proiect este descurajat traficul în zona centrală, fiind susţinută în schimb regenerarea urbană. Astfel, zonele care "nu funcţionează corect" ar urma să atingă un alt nivel de utilizare, în contextul în care spaţiile comerciale din zona Bulevardului Unirii nu sunt interesante pentru comercianţi, deoarece nu au accesibilitate.

În cadrul şedinţei CGMB au luat cuvântul mai mulţi bucureşteni care au pus la îndoială oportunitatea proiectului. Delia Mihalache, membru al Grupului de iniţiativă Prelungirea Ghencea, a apreciat că aceste proiecte reprezintă încercări "de a cosmetiza nişte zone centrale" ale Capitalei, în timp ce sunt ignorate problemele reale ale bucureştenilor: traficul greoi, proasta funcţionare a RATB, trotuarele ocupate de maşini.

Dan Cristofor, reprezentant al 35 de asociaţii de locatari, a declarat că Bulevardul Unirii nu trebuie desimetrizat şi, dacă proiectul va fi aprobat în forma actuală, înseamnă că "primarului şi consilierului nu le pasă de 2.500 de oameni" care locuiesc în zonă.

Mariana Popescu a apreciat că, după ce proiectele au fost respinse la finele anului trecut, au fost reintroduse pe ordinea de zi "din motive puerile".

"Sunt reprezentanta a 33 de asociaţii de proprietari. Din documentele postate pe site şi interviurile domnului arhitect Cuibus rezultă că nu veţi planta în compensare cei 53 de arbori tăiaţi pentru cele două staţii de autobuz. (...) Nu există un studiu de fundamentare referitor la ce se întâmplă în urma construirii parcărilor şi a închiderii circulaţiei pe Bvd Unirii. (...) Nu există studiu sociologic din care să rezulte dacă oamenii vor să vină în zonă sau de ce nu o fac, fiind foarte multe spaţii comerciale libere, în paragină", a spus, la rândul său, Ileana Ghiţulescu.