Fondurile de pensii finanţează o parte semnificativă din deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat alături de alţi investitori instituţionali majori locali, iar orice declaraţie publică despre schimbarea sistemului de pensii trebuie făcută cu responsabilitate şi într-un mod echilibrat, pentru că riscă să priveze antreprenorii locali de o sursă prin care îşi pot finanţa creşterea şi să vulnerabilizeze România, potrivit unui comunicat de presă al Romanian Business Leaders (RBL) trimis Redacţiei.
În document se arată: "RBL consideră că orice declaraţie publică despre schimbarea sistemului de pensii - o construcţie în care am investit cu toţii vreme de un deceniu - trebuie făcută cu responsabilitate şi într-un mod echilibrat, pentru că riscă să priveze antreprenorii locali de o sursă prin care îşi pot finanţa creşterea şi să vulnerabilizeze România. În 2008, la declanşarea crizei, fondurile de pensii private erau încă în fază de proiect, deci nu au putut juca rolul benefic pe care investitorii instituţionali locali îl au în situaţii limită".
Potrivit acestuia, numeroşi investitori instituţionali străini s-au grăbit, atunci, să vândă cu orice preţ obligaţiunile suverane ale României, aşteptându-se la o prăbuşire a economiei.
Dragoş Neacşu, membru în Consiliul Director al Romanian Business Leaders şi CEO al Erste Asset Management, susţine: "Ar fi fost foarte bine să fi fost funcţionale, atunci, fondurile de pensii de azi, întrucât ar fi putut cumpăra obligaţiunile vândute cu discounturi de peste 20% de străinii panicaţi. Şi ar fi stabilizat mai rapid şi mai eficient preţul acestora în piaţă, aducând câştiguri de capital milioanelor de români contributori".
Conform comunicatului, actualul sistem de pensii este singura reformă structurală din România care a rezistat timp de un deceniu tuturor alternanţelor la putere.
În comunicat se mai arată: "Este un sistem care contribuie la dezvoltarea economiei - pe de o parte prin investiţiile făcute pe piaţa de capital şi, de cealaltă, prin faptul că oferă antreprenorilor români şi autorităţilor publice locale o soluţie alternativă de finanţare. Este, în acelaşi timp, parte din «sistemul imunitar» pe care România l-ar putea activa într-o nouă criză financiară: în cazul în care investitorii străini ar decide să se retragă de pe piaţă, cum se întâmplă în perioade de instabilitate, fondurile de pensii ar putea achiziţiona titlurile de stat româneşti vândute de aceştia".
După aproape 10 ani de la declanşarea crizei, spune RBL, fondurile de pensii finanţează o parte semnificativă din deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat alături de alţi investitori instituţionali majori locali.
Organizaţia informează: "În felul acesta este asigurat un echilibru necesar în raport cu finanţatorii externi. Investitorii instituţionali locali deţin astăzi o cotă-parte comparabilă cu cea a finanţatorilor externi - circa 18% - din datoria publică finanţată prin obligaţiuni suverane. Tendinţa aşteptată de evoluţie a sectorului de pensii este ca investiţiile să fie extinse spre instrumente de datorie şi participaţii în companii antreprenoriale româneşti".
RBL consideră că Guvernul poate trata în mod responsabil tema modificării sistemului de pensii renunţând la declaraţii prin care testează opinia publică şi venind în faţa partenerilor sociali, pentru consultări, cu studii de impact şi propuneri scrise, în locul mesajelor transmise prin presă.
Sursa citată menţionează: "Credem că este important ca guvernanţii să nu vulnerabilizeze întreaga economie şi capacitatea ţării de a se proteja în faţa dezechilibrelor externe pentru a rezolva, cu orice preţ, urgenţe pe termen scurt. RBL e gata să ofere puncte de vedere, asistenţă, know how şi propuneri pentru soluţii sănătoase pentru România".