Recapitalizarea băncilor - discordia dintre bancherii europeni şi FMI

• FMI: Băncile europene au nevoie de încă 200 miliarde de euro pentru recapitalizare

• Bancherii şi politicienii europeni resping estimarea FMI

Bancheri şi politicieni de top din Europa au ieşit ieri în apărarea băncilor din regiune, respingând estimarea FMI potrivit căreia instituţiile de credit din UE ar putea avea nevoie de capital suplimentar de 200 miliarde de euro din cauza pierderilor din datoriile de stat. Surse europene, citate de Reuters, au declarat că FMI estimează, într-o variantă de lucru a unui raport care va fi prezentat în septembrie, că băncile europene au nevoie de recapitalizări în valoare totală de 200 miliarde euro.

Cifrele anunţate de FMI au provocat o reacţie aprinsă a oficialilor europeni, care susţin că analiza este falsă, conform publicaţiei britanice "Financial Times" (FT). Aceasta citează declaraţiile a doi oficiali care afirmă că cifra de 200 miliarde de euro reprezintă estimarea impactului variaţiei valorii obligaţiunilor suverane în urma condiţiilor pieţei.

Un oficial din zona euro a declarat că liderii europeni "cunosc cifrele FMI, însă consideră că există erori metodologice serioase în raport şi dis-cută cu FMI despre ele". Guvernele zonei euro şi Banca Centrală Europeană acuză "metodologia foarte îndoielnică" pe care se bazează estimările FMI privind necesarul de capital al băncilor, a afirmat o altă sursă guvernamentală europeană. Banca Centrală Europeană a refuzat să comenteze informaţiile pe canale oficiale.

"Vederea FMI este distorsionată", a declarat pentru FT ministrul spaniol al Finanţelor, Elena Salgado, adăugând că Fondul a făcut o eroare pentru că a analizat doar pierderile potenţiale, fără a lua în calcul deţinerile de obligaţiuni guvernamentale germane, ale căror preţuri au crescut pe pieţele secundare.

Asociaţiile bancare din Germania au anunţat ieri că nu există nicio dovadă care să susţină opinia Fondului Monetar Internaţional. "Nu înţelegem cum a ajuns FMI la această concluzie. Raportările financiare nu duc la o astfel de concluzie pentru băncile germane", a anunţat VOEB, o asociaţie bancară care reprezintă instituţiile de creditare care se confruntă cu probleme, precum WestLB şi HSH Nordbank.

Michael Kemmer, liderul Asociaţiei bancare BDB, susţine că băncile germane sunt bine capitalizate, iar opinia FMI nu reflectă situaţia actuală a instituţiilor europene de creditare. "Nu înţeleg cum au apărut aceste noi riscuri. Chiar şi înainte de testele de stres din UE, băncile şi-au majorat capitalul", a afirmat şeful BDB, care reprezintă şi Deutsche Bank şi Commerzbank.

Franţa a ieşit de asemenea în apărarea propriilor bănci, ale căror acţiuni au avut probleme în august pe burse din cauza zvonurilor privind presupusul acces mai dificil la finanţare. Ministrul Bugetului, Valerie Pecresse, a declarat că băncile franceze sunt într-o situaţie mult mai bună decât acum un an şi a amintit că au trecut testele de stres "extrem de dure".

• Roger Myerson: "O slăbiciune enormă este că băncile europene sunt încurajate să se încarce cu datorii de stat, fără a contabiliza şi riscul adecvat"

Analiştii şi economiştii consideră că disputa aprinsă privind capitalul băncilor europene subliniază o eroare în contabilitate privind modul în care este tratată datoria de stat. "O slăbiciune enormă este că băncile europene sunt încurajate să se încarce cu datorii de stat, fără a contabiliza şi riscul adecvat. Creează stimulente incorecte pentru guverne şi pentru bănci", comentează Roger Myerson, laureat al premiului Nobel pentu economie în 2007 alături de alţi doi economişti americani.

Myerson notează că, potrivit regulilor de contabilitate Basel, datoria de stat are încă "greutate zero" în calcularea riscului.

Această metodologie încurajează băncile să cumpere datorii de stat riscante fără a acumula rezerve adecvate de capital. În acelaşi timp, guvernele evită să-şi reducă deficitele şi să ia măsuri pentru scăderea datoriilor, din moment ce se pot finanţa fără probleme.

• Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate: Pierderi mai mari pentru instituţiile financiare europene care deţin obligaţiunile guvernamentale elene

Într-o scrisoare trimisă de IASB, Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate, către autorităţile de reglementare ale UE, se arată că unele instituţii financiare europene ar fi trebuit să înregistreze pierderi mai mari pentru obligaţiunile guvernamentale elene pe care le deţin, în rezultatele lor financiare publicate recent. IASB, instituţia care stabileşte standardele internaţionale de raportare financiară IFRS, a criticat modul în care băncile şi asiguratorii au depreciat valoarea activelor, pe fondul expunerii la datoria suverană a Greciei, dar fără a specifica numele companiilor sau a ţărilor implicate. Luna aceasta băncile europene au raportat pierderi de 3 miliarde euro (2,5 miliarde de lire sterline) pentru obligaţiunile guvernamentale elene pe care le deţin dar ele au utilizat criterii diferite pentru evaluarea pierderilor. Deprecierile de active raportate de bănci variază de la 21 la 50%, ceea ce arată că instituţiile financiare au moduri diferite de a aprecia în ce măsură îşi vor recupera banii investiţi în Grecia.

Declaraţiile privind estimările FMI au reaprins dezbaterile legate de rezervele de capital ale băncilor europene, dacă sunt sau nu suficiente pentru ca instituţiile de credit să reziste unei noi recesiuni severe. Disputa subliniază opiniile divergente la nivel mondial privind siguranţa sistemului bancar european.

JPMorgan a estimat recent, în baza datelor obţinute din rapoartele privind testele de stres, că băncile europene au deficienţe de capital de 80 miliarde euro, din care 25 miliarde euro în Marea Britanie, 20 miliarde euro în Franţa şi 14 miliarde euro în Germania.

Comisia Europeană a reiterat între timp că nu vede nevoia unor măsuri drastice în urma publicării rezultatelor testelor de stres, comentarii similare celor făcute marţi de Autoritatea Bancară Europeană, agenţia care a derulat examinările.

Testele de stres nu au luat în calcul impactul unei scăderi semnificative a valorii datoriilor de stat deţinute de bănci.

• Christine Lagarde a cerut acţiuni urgente

Şeful FMI, Christine Lagarde, a cerut recent autorităţilor europene acţiuni urgente, inclusiv forţarea băncilor europene în vederea majorării capitalului din fonduri private sau, dacă va fi nevoie, din fonduri publice, pentru a preveni reintrarea economiei mondiale în recesiune.

Mai mulţi oficiali europeni au criticat-o duminică pe Christine Lagarde, acuzând-o pe şefa Fondului Monetar Internaţional că a făcut un atac "confuz" şi "prost direcţionat" la adresa situaţiei financiare a băncilor europene.

Lagarde, fostul ministru francez de Finanţe care l-a înlocuit pe Dominique Strauss-Kahn în fruntea instituţiei financiare cu sediul la Washington în iulie, s-a folosit de intervenţia sa în cadrul unei conferinţe anuale a bancherilor centrali din Jackson Hole (Wyoming, SUA) pentru a face apel la o recapitalizare "urgentă" a celor mai slabi creditori europeni, explicând că sprijinirea sistemului bancar este vitală pentru contrarea "lanţurilor de contagiune" de-a lungul regiunii.

Dar oficialii europeni au replicat spunând că din comentariile sale reiese că Lagarde nu a înţeles motivul pentru care băncile se află în dificultate la momentul actual. "Problema-cheie o reprezintă finanţarea", a subliniat un experimentat bancher, adăugând: "Băncile din anumite ţări întâmpină dificultăţi în a-şi asigura lichidităţi, iar această presiune va creşte. A vorbi despre capital este un mesaj confuz. Toată lumea este destul de îngrijorată". Oficialii, neliniştiţi că declaraţiile luii Lagarde îi vor speria şi mai tare pe investitorii bancari, au spus că intenţionează să-i ceară şefei FMI să îşi clarifice declaraţiile.