Recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupţie a devenit subiect de dispută între Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), premierul Victor Ponta şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) l-a acuzat, ieri, pe Victor Ponta că vrea să creeze o confuzie gravă în opinia publică prin aceea că pune la îndoială datele prezentate la bilanţul DNA, date referitoare la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale, dispuse de instanţe, în dosarele penale deferite justiţiei, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei.
DNA precizează: "În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituţie aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor), premierul Victor Ponta afirmă că «e aşa, o mică păcăleală» faptul că ANAF nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătoreşti care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor".
Conform DNA, în Raportul anual de activitate al instituţiei, la a cărui prezentare a participat şi premierul Victor Ponta, şi care a avut loc în 24 februarie, se precizează faptul că "hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310 milioane de euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din ţara noastră într-un an. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri".
DNA subliniază că aceste hotărâri judecătoreşti sunt executorii, iar instituţia abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective a prejudiciilor, este ANAF.
Cu ocazia bilanţului instituţiei, procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat că este important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni. Domnia sa crede că sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat.
DNA mai precizează: "Este adevărat că, în acelaşi Raport, se precizează, într-un paragraf distinct, şi că «în 2014 valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul nostru pentru un an». Această sumă se referă la sechestrele aplicate la dosarele trimise în judecată şi reprezintă o valoare independentă de cea aferentă produselor infracţionale, constatată prin decizii judecătoreşti rămase definitive, împrejurare pe care orice fost procuror o cunoaşte".
Recuperarea prejudiciilor este "obligatorie, nu opţională pentru autorităţi", consideră şi preşedintele Klaus Iohannis, adăugând că situaţia din prezent, cu un grad de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor de aproximativ 10 la sută, este "inacceptabilă".
Premierul Victor Ponta a declarat recent că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanţ al DNA, a fost "o mică păcăleală", el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
"Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm", a spus Ponta, la România TV.
• Argumente ANAF trimise lui Ponta în cazul prejudiciilor: "Lipsa unei baze de date, firmele fantomă"
Lipsa unei baze de date naţionale cu deciziile instanţelor, dosare cu autori necunoscuţi şi "firme fantomă", absenţa cumpărătorilor la licitaţiile cu bunuri confiscate şi persoanele fără venit din închisoare sunt câteva dintre cauzele pentru care recuperare prejudiciilor este scăzută, susţine ANAF, într-o scrisoare adresată premierului Victor Ponta, despre motivele care generează o recuperare scăzută a prejudiciului constatat de instanţele de judecată în cauze penale.
În document se arată că, pentru perioada 2010-2012, se află în executare 8.261 de dosare, din care 1.656 dosare doar în 2014. Totodată, ANAF este în curs de inventariere a sumelor stabilite de instanţe şi acoperite prin măsuri asigurătorii, precum şi de defalcare pe unităţi ale parchetelor (DNA, DIICOT, parchete judeţene).
ANAF susţine: "Deciziile instanţelor se comunică direct unităţilor de administrare, fără să existe o bază de date la nivel naţional. Avem instrumentări de dosare cu autori necunoscuţi sau firme fantomă care duc la hotărâri de judecată ce nu pot fi valorificate. Se dispune însă confiscarea şi în astfel de cazuri, iar sumele se adaugă la totalul despre care vorbim. Totodată, avem situaţii în care motivarea şi comunicarea hotărârilor de judecată se fac cu destulă întârziere, astfel încât bunurile ajung să fie vândute până suntem înştiinţaţi că trebuie să le confiscăm. Sunt situaţii în care comunicarea se face în extras din titlul executoriu, ceea ce obligă unităţile fiscale să identifice, să solicite şi să obţină documentele complete care au stat la baza cazului respectiv. În procesul cercetării penale, unele măsuri asigurătorii dispuse se transmit pentru ducere la îndeplinire către organele MAI şi, ulterior, dispozitivul sentinţei se transmite şi la organul fiscal. Există chiar şi situaţii în care bunurile mobile sau imobile ce urmează a fi valorificate prin licitaţie să nu prezinte niciun fel de interes chiar şi în condiţiile în care preţul de pornire este diminuat cu 50%".
De asemenea, conducerea ANAF arată că sunt multe cazuri în care este vorba de bunuri imobile obţinute în timpul căsătoriei, iar această situaţie impune un proces de partajare, ceea ce înseamnă proceduri anevoioase de partaj judiciar, dar şi situaţii când persoanele vinovate sunt în penitenciar pentru executarea pedepsei şi nu au surse de venit sau bunuri.
ANAF menţionează: "De multe ori, bunul pe care vrem să-l valorificăm este atribuit soţului care nu este debitor sau este imposibil să valorificăm doar o cotă-parte din acel bun. Emiterea titlurilor de creanţă este fără instituirea de măsuri asigurătorii ceea ce situează ANAF în imposibilitatea de a executa bunul. De asemenea, debitorii sunt persoane care au săvârşit infracţiuni, marea lor majoritate fiind în penitenciare, nu figurează cu venituri şi nu deţin bunuri urmăribile. Opozabilitatea actelor de executare şi parcurgerea etapelor procedurale implică desemnarea unor reprezentanţi legali ai acestora, fapt ce conduce la prelungirea timpului de acţiune. Din analiza măsurilor asigurătorii dispuse în timpul cercetării penale sau în instanţă, precum şi a situaţiei bunurilor, veniturilor şi conturilor, se constată că debitorii nu au avut niciodată un patrimoniu concret la nivelul prejudiciului".
Pentru creşterea gradului de recuperare a prejudiciului, conducerea ANAF consideră că este nevoie de inventarierea cazuisticii din toate unităţile şi crearea unei baze de date la nivel naţional, precum şi de crearea unei aplicaţii informatice care să gestioneze baza de date, urmărind stadiul executării fiecărui titlu de creanţă/hotărâre definitivă, astfel încât să se ştie "la centru" tot ce se întâmplă în teritoriu şi unde apar probleme.
Totodată, este solicitată înfiinţarea şi operaţionalizarea, de la 1 iulie, a unei structuri administrative dedicate la nivel naţional, formată din specialişti care să se ocupe exclusiv de monitorizarea şi coordonarea acţiunilor de recuperare a prejudiciilor, precum şi înfiinţarea de servicii teritoriale de coordonare a acestei noi activităţi distincte la nivelul fiecărei direcţii regionale.
"Aceste servicii vor fi, la rândul lor, coordonate exclusiv de la centru. Odată cu operaţionalizarea structurii naţionale, vom solicita instanţelor de judecată să transmită deciziile şi structurii naţionale. În acest fel, vom avea un control direct şi eficient asupra situaţiei de ansamblu şi asupra problemelor care apar", se menţionează în documentul trimis premierului, cerându-se totodată şi alocarea de personal şi de logistică.
La finalul informării, conducerea ANAF propune ca în cadrul Ministerului Justiţiei să fie înfiinţată o structură care să monitorizeze integral întregul proces de recuperare a prejudiciilor.
Guvernul a anunţat deja că va înfiinţa o agenţie specială în acest domeniu, în subordinea Ministerului Justiţiei.
Ministrul Justiţiei, domnul Robert Cazanciuc, a spus recent, referitor la problema recuperării prejudiciilor constatate prin deciziile definitive în dosare penale, că s-a trimis un memorandum la guvern, pentru înfiinţarea unei structuri specializate care să ofere asistenţă magistraţilor, de la procesul de indisponibilizare şi până la valorificarea efectivă a produselor infracţiunii.
Robert Cazanciuc a adăugat: "Cea mai eficient structură de acest fel se află în Franţa, 30 de oameni lucrează acolo. Şeful acestei structuri va veni la Bucureşti şi va veni pentru o perioadă să ne ajute să facem operaţional această structură". Cazanciuc a mai spus că Ministerul Justiţiei are deja, în urma memorandumului de la Guvern, patru oameni de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală care lucrează efectiv pentru a face operaţională această structură.
1. fără titlu
(mesaj trimis de lucian în data de 05.03.2015, 07:02)
un asa mincinos ca Ponta rar va mai avea Romania : una este sa aiba probleme de ordin obiectiv ANAF-baza de date lipsa,etc-si alta e sa afirmi ca nu sunt hotarari definitive si irevocabile ale instantelor
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.03.2015, 08:41)
Pentru minciuna asta trebuia sa iasa un milion de oameni in strada si sa il scoata in suturi din palat
2. Terminator
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 05.03.2015, 09:07)
DNA-ul nu face decat sa distruga ce au construit altii. In loc sa ne axam pe recuperare noi ii " impuscariam" pe cei care au facut bani. Pai daca ei numai fac bani de la cine mai luam taxe si impozite, de la pensionari?!
2.1. Monta (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Obama în data de 05.03.2015, 09:24)
tu esti ma? esti perspicac din cale-afara!
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.03.2015, 09:30)
Ti se pare ca evazionistii erau cei care plateau taxele?
2.3. Oare? (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Toma Necredinciosu' în data de 05.03.2015, 11:04)
DNA isi face treaba pentru care a fost infiintata. Oamenii pe care-i acuza si ii trimite in instanta nu "au facut bani", ci "au furat bani". Ar fi fost foarte bine daca s-ar fi dovedit ca acesti bani furati au fost inmultiti si platesc impozite si taxe. Dar se pare ca majoritatea banilor care nu s-au pierdut, datorita administrarii lor proaste, au fost transferati in conturi bancare prin tarile cu domeniu bancar tip "off-shore". E-adevarat, n-ar trebui sa avem cine stie ce cu oamenii acestia. Ar trebui incarcerati 25 de ani, cu posibilitatea reducerii pedepsei intre 50-80% daca ajuta statul roman sa recupereze prejudiciile. Iar judecatorii, magistratura, nu tine ea si de dl.Ponta? Pai MCV-ul ce era? Adica acum, dl.Ponta, care se lauda si dubleaza alocatiile si salariile, autostrazile (cu ajutorul mincinosilor pusi in functii), se ascunde acum sub incapacitatea justitiei? Pai el a fost justitia. El poate influenta justitia. Dar acum mai are timp doar de razbunare. Nu exista Ghita, exista piramida Sarbu, cu toate tentaculele ei (de fapt a altcuiva, ghici cine?). Chiar nu intelegem cum o persoana ca dl.Ponta isi permite sa tina in sah un partid ca PSD? Eu as deduce ca are indeajuns de multa putere, deci nu este asa de "mic" precum pare... Iar Ghita, duca-se la plimbare, el este un mic administrator, fatada corporativa a unei piramide foarte bine stabilita. Dar nu-mi vine sa cred: dl.Ponta acum apara ANAF si incapacitatea ei de a recupara prejudiciile. Pe fata si pe bune!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.03.2015, 10:37)
De ce in unele tari daca ai gresit in unele situatii se dau pedepse sa lucrezi in folosul societatii(stau acasa)?La noi se baga la puscarie mai ales faptele minore,cele mari,au avocati buni si scapa.Cheltuielile sunt foarte mari.In loc sa recuperam cheltuim mult.Legile si deciziile judecatoresti sunt de vina.
4. Ultima reduta
(mesaj trimis de Dyogene în data de 05.03.2015, 11:12)
Daca in la finalul anilor '90, inceputul anilor 2000, miza puterii era controlul asupra unor ministere ca cel al economiei, unde erau privatizarile, sau al sanatatii, de unde se scurg o groaza de bani, acum miza cea mare este Ministerul Finantelor. Pentru ca acolo e ANAF, singura institutie abilitata sa execute silit penalii. Iar pentru acest ANAF se agata acum PSD de putere cu toate ghearele, aici e miza. Pentru ca un penal face 3-4 ani de puscarie, nu e capat de lume. Dar daca il lasa statul la cucul gol, pai atunci s-a incheiat smecheria. Devine penalul nostru automat un... om obisnuit. Si n-ar fi nici asta un capat de lume, tara asta e plina de oameni obisnuiti (majoritatea saraci), se poate supravietui. Numai ca penalii astia mai au si niste datorii, in unele cazuri uriase, in unele cazuri la persoane nu tocmai prietenoase. Deci nu numai ca pierd tot, ci pierd si ce n-au avut niciodata. E ca un urias apel in marja la tranzactionarea de derivate.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.03.2015, 15:52)
Sa inteleg ca la derivate pe contract scrie VIATA ? Adica pretinii lui florin salam vin sa-si ia dobinda finala ?