Viceprim-ministrul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, s-a întâlnit ieri, la sediul MDRAP, cu Koos Richelle, director general al Direcţiei Generale (DG) pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene, potrivit unui comunicat de presă.
Una dintre temele de discuţie a vizat priorităţile Guvernului român în domeniul reformei administraţiei publice: regionalizarea şi descentralizarea, stabilirea competenţelor regiunilor, reforma finanţelor publice, consolidarea capacităţii administraţiei publice, simplificarea procedurilor administrative şi dezvoltarea cadrului strategic pentru Programarea bugetară 2014-2020 în domeniul administraţiei publice.
"Am pregătit proiectul regionalizării şi descentralizării, pe care vrem să-l realizăm, şi avem în lucru codificarea legilor şi descentralizarea financiară. Am lucrat în strânsă legătură cu autorităţile locale, ca să avem o bună capacitate administrativă, şi, mulţumită acestui fapt, ca şi experienţei de lucru cu Programul Operaţional Regional (POR), comunicarea este foarte bună. Problemele apar în relaţia cu instituţiile centrale, cu ministerele - dar am avut de curând o discuţie despre Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) şi aşteptăm de la fiecare minister, în următoarele două săptămâni, un calendar cu termene precise", a menţionat viceprim-ministrul Liviu Dragnea.
Referitor la managementul fondurilor europene, Liviu Dragnea a menţionat: "În acest moment, MDRAP are cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor alocate (plăţi făcute de Comisia Europeană): peste 40% pentru POR şi 30% pentru PODCA. Măsurile de deblocare a POR şi de evitare a întreruperii plăţilor pentru PODCA, utilizarea fondurilor din privatizare pentru rambursări în proiectele europene, introducerea cererii de plată, prin care beneficiarul primeşte banii înainte de a face plata către furnizori, preluarea de către Guvern a corecţiilor financiare neimputabile beneficiarilor - toate acestea au dat roade", a subliniat viceprim-ministrul.
Directorul general Koos Richelle a subliniat nevoia de a asigura simultan un nivel cât mai mare de utilizare a fondurilor alocate până în 2013-2015 şi o bună pregătire pentru următoarea perioadă: "Suntem sub presiunea timpului: trebuie să încheiem perioada de programare 2007-2014 şi, în acelaşi timp, să finalizăm negocierile pentru următorul exerciţiu financiar 2014-2020. Sper că veţi folosi banii repede şi bine, până în 2015. Ştiu că aţi cheltuit mult în ultimii ani şi suntem gata să vă ajutăm să grăbiţi procedurile, ca să puteţi absorbi cât mai multe fonduri.Trebuie să simplificaţi regulile de decontare şi de achiziţie şi să verificaţi doar dacă banii cheltuiţi au dat rezultate. Pentru noua perioadă de programare am elaborat un set de reguli care să simplifice controlul - aş vrea să vă rog să le consultaţi şi să ne transmiteţi observaţiile dumneavoastră."
Modalităţile de asigurare a complementarităţii între instrumente şi programe în perioada 2014-2020 au fost, de asemenea, dezbătute. "În acest moment, după cum ştiţi, negocierile se poartă pentru ca minimum 25% din fondurile disponibile în următoarea perioadă să fie alocate Fondului Social European, pentru combaterea şomajului şi a sărăciei şi integrarea socială a categoriilor defavorizate. În acelaşi timp, însă, măsurile de întărire a coeziunii sociale trebuie integrate într-o strategie generală de dezvoltare teritorială", a precizat directorul general Koos Richelle. Dimensiunea teritorială şi abordarea integrată sunt elementele-cheie după care se orientează şi propunerile României: "Vrem să folosim Instrumentul Investiţii Teritoriale Integrate (ITI) pentru Delta Dunării şi zonele urbane funcţionale şi Instrumentul Dezvoltare Locală sub Răspunderea Comunităţii (CLLD) pentru promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei, prin regenerarea comunităţilor defavorizate din mediul urban", a confirmat viceprim-ministrul Liviu Dragnea. "Mulţi mi-au spus că va fi greu să schimbăm mecanismul de finanţare, să creăm o altă abordare, dar eu cred că un bun management şi o bună comunicare ne vor ajuta să creăm acest nou mecanism, cu o abordare complementară".