REMUS BORZA, ADMINISTRATORUL HIDROELECTRICA: "La ce taxe plătim, ne întrebăm dacă mai are sens să investim"

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, s-a întrebat, ieri, în mod retoric, dacă mai are sens ca societatea pe care o reprezintă, dar şi celelalte companii din domeniu să mai investească, având în vedere taxele extrem de mari pe care trebuie să le plătească statului.

Remus Borza a criticat dur faptul că în România taxa pe apa uzinată este cea mai mare din Europa, sumele plătite pentru aceasta putând fi utilizate pentru investiţii.

De asemenea, reprezentantul Hidroelectrica a subliniat că producătorul de electricitate pe care îl administrează, cheltuieşte sume colosale în fiecare an pentru curăţarea luciului de apă şi pentru decongestionarea râurilor, menţionând că, "în niciun caz", compania nu este poluatoare pentru a plăti apa uzinată.

"După 20 de ani, suntem pentru prima dată în situaţia de a avea excedent de producţie, fiind din ce în ce mai mulţi jucători pe o piaţă din ce în ce mai mică. Ne întrebăm dacă mai are sens să mai investim. Nu mai avem piaţă la intern, dar nu putem ieşi nici la export, pentru că nu suntem competitivi", a spus Remus Borza, făcând referire la sectorul producţiei de energie.

Domnia sa a subliniat: "În 24 de state din 28 ale Uniunii Europene taxa pentru apa uzinată folosită în scopuri energetice este zero. În patru state se mai plătesc câteva taxe. Din păcate, România este campioană.

În Franţa, de exemplu, taxa este de 15 eurocenţi la milionul de metri cubi, iar în România se plătesc 25 de eurocenţi la mia de mc. Evident că este un dezechilibru flagrant, iar asta înseamnă un efort financiar, din perspectiva Hidrolectrica, foarte mare. În 2010, s-a majorat de două ori preţul apei uzinate în România (...). În acest context, contribuţia Hidroelectrica la plata acestei ape a crescut de la 20 milioane de euro la 80 de milioane de euro. Dacă mai adăugăm taxa pe stâlp şi piaţa reglementată cu aşa-zisele politici sociale de subvenţie a energiei pentru populaţie, ajungem la 170 de milioane de euro plătiţi de Hidroelectrica, bani care s-ar fi putut duce în investiţii. După părerea mea, banii pentru diguri trebuie să vină de la bugetul statului".

Hidroelectrica a investit peste 3 miliarde euro în retehnologizarea centralelor, a spus domnul Borza, menţionând: "Acum doi ani, preţul mediu cu care vindeam energia depăşea 250 de lei pe MW, acum ne rugăm să găsim cumpărător la 160 de lei pe MW, lucru aproape fatal pentru producători. Durerea este că la consumatori energia ajunge la 380-400 de lei pe MW. De unde această diferenţă?"

Rodin Traicu, membru în Comisia pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a apreciat că "foarte mulţi ştiu să producă energie, dar nu toţi ştiu să vândă", opinând că piaţa energiei termice a fost părăsită definitiv, în ultima perioadă, de toţi investitorii privaţi. "Va trebui să facem un cadru mai atractiv şi mai prietenos pentru mediul investiţional", a adăugat acesta.

Şi Niculae Havrileţ spune că avem nevoie de predictibilitate şi cadru stabil pentru investitori, precum şi de siguranţa că legislaţia nu va fi aplicată retroactiv.

• Hidroelectrica intenţionează să deschidă reprezentanţe în Belgrad şi Budapesta

Hidroelectrica intenţionează să deschidă reprezentanţe în Belgrad şi Budapesta, pentru a vinde energie electrică pe piaţa europeană, a spus, ieri, la Conferinţa Focus Energetic, Remus Borza.

Cele două reprezentanţe vor fi deschise în contextul în care, din luna noiembrie, piaţa energetică românească va fi interconectată cu pieţele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, urmând să avem o concurenţă străină într-o piaţă unică .

"Hidroelectrica deschide reprezentanţă la Budapesta, în luna septembrie, pentru a derula activităţi de trading cu energie. De asemenea, compania va avea o reprezentanţă la Belgrad, dar acolo este un pic mai dificil, deocamdată. Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă la anul şi abia după ce iese din insolvenţă va putea fi listată la Bursă", a declarat domnul Borza.

Compania se află în insolvenţă din luna februarie a acestui an, pentru a doua oară în mai puţin un an, prima procedură fiind deschisă în perioada iunie 2012-iunie 2013.

Remus Borza apreciază că energia, infrastructura şi agricultura trebuie să fie motoarele de creştere economică şi pilonii pentru dezvoltarea socială şi strategiile guvernamentale.