RENATE WEBER DESPRE UE: Companiile aeriene, sub presiune să predea datele pasagerilor

• (Interviu cu doamna Renate Weber, europarlamentar)

Renate Weber, europarlamentar PNL (ALDE), susţine libertatea de exprimare şi pluralismul mass-media, elaborând şi un raport, adoptat de Parlamentul European, privind libertatea presei şi drepturile jurnaliştilor.

Raportul de iniţiativă Weber privitor la "Carta UE: norme-standard pentru libertatea mass-media în UE" , adoptat în mai 2013 de plenul PE, solicită statelor membre şi Uniunii "să respecte, să garanteze, să apere şi să promoveze dreptul fundamental la libertatea de exprimare şi de informare şi la libertatea şi pluralismul mass-media şi să se abţină, în consecinţă, de a exercita, dezvolta sau sprijini mecanisme care să împiedice sau să ameninţe libertatea presei".

Domnia sa a avut amabilitatea să ne acorde un interviu privind măsurile care ar putea fi luate la nivel european după atentatele de la Paris, în redacţia Charlie Hebdo, soldate cu 17 morţi.

Reporter: Cum apreciaţi măsurile pe care autorităţile europene, dar şi personalităţi şi oficiali din ţări europene occidentale intenţionează să le aplice, după atentatele de la Paris (de ex. Legea Big Brother, instituirea de legi care ar putea limita libertatea de exprimare, interzicerea aplicaţiei what-up) ?

Renate Weber: Nu e o surpriză faptul că, după tragedia de la Paris, se încearcă impunerea unor măsuri care să restricţioneze mai mult şi mai uşor exerciţiul unor drepturi fundamentale. Întotdeauna se profită de asemenea momente puternic emoţionale pentru a trece legislaţii mai dure. De exemplu, la nivelul Uniunii Europene este o adevărată ofensivă pentru un PNR (passenger name record) european. Adică, pentru obligarea companiilor aeriene să predea autorităţilor statelor membre UE datele pasagerilor care intră sau părăsesc spaţiul Uniunii.

Donald Tusk, preşedintele UE, Jean Claude Junker, preşedintele Comisiei Europene, dar şi alţi oficiali au cerut în ultimele zile tot mai insistent acest lucru, deşi Parlamentul a demonstrat că este categoric împotrivă, mai ales că aspectele privind protecţia datelor sunt tratate foarte precar.

În ce priveşte Directiva privind reţinerea datelor, aceasta a fost desfiinţată de Curtea Europeană de Justiţie în urmă cu câteva luni. Dar în diferite state membre a fost transpusă în legislaţia naţională (la noi fiind cunoscută ca legea Big Brother).

În mod normal, fiecare lege naţională ar trebui fie abrogată, fie modificată şi pusă în acord cu cerinţele din decizia Curţii Europene de Justiţie (CEJ).

Comisia Europeană însăşi ar trebui să vină cu o nouă propunere de directivă. La noi, cu atât mai mult cu cât avem şi o decizie a Curţii Constituţionale.

Personal, cred că o astfel de lege este necesară. Dar ea trebuie modificată, astfel încât să dea satisfacţie obiecţiilor CEJ şi CCR, cele mai importante ţinînd de justul echilibru între nevoia de informaţii pentru combaterea terorismului sau a criminalităţii organizate privind infracţiuni foarte serioase şi intruziunea în viaţa privată. Trebuie să existe garanţii în acest sens şi garanţii că astfel de instrumente nu sunt utilizate în scopuri politice sau economice.

Cât priveşte legislaţia care limitează libertatea de exprimare, ea există deja în varii forme în diferite ţări. La noi, defăimarea ţării şi naţiunii este faptă penală, la fel e în Grecia, inclusiv blasfemia. Mai multe state membre pedepsesc negarea Holocaustului. Şi mai există state, cum e Ungaria, unde libertatea presei e pusă grav în pericol.

Sper că nu vom vedea alte măsuri de restrângere a libertăţii de exprimare, dar tradiţiile din statele membre sunt diferite. Am discutat recent cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermann, despre obligaţia CE de a apăra libertatea de exprimare, aşa cum e prevazută în Cartea drepturilor fundamentale a UE, inclusiv prin pornirea procedurii de infringement împotriva ţărilor care încalcă aceste prevederi. Cât priveşte interdicţia aplicaţiei WhatsApp, sau a altor aplicaţii similare pe internet, mă tem mai degrabă de lobby-ul companiilor de telefonie mobilă. Dar nu cred că vom avea interdicţii pe model chinezesc sau al altor dictaturi.

Reporter: Tiberiu Niţu, procurorul general al României, a declarat recent: "Între dreptul la viaţă şi secretul corespondenţei, îl alegem pe primul". Cum comentaţi?

Renate Weber: La prima vedere, scoasă din context, pare o abordare simplistă. Cu siguranţă că între cele două drepturi există un conflict, iar rezolvarea acestuia poate să însemne restrângerea dreptului la viaţă privată, dar aceasta trebuie să se facă întotdeauna pe baza unui mandat judecătoresc, emis în conformitate cu o lege aprobată de parlament, care să respecte standardele jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Reporter: Ce măsuri intenţionează să ia Parlamentul European pentru libertatea mass-media în UE, după atentatele din Paris?

Renate Weber: În Parlamentul European, de regulă sunt dezbateri privind libertatea de exprimare şi a presei. Acum ele se poartă în contextul mai larg al discuţiilor privind securitatea. De exemplu, pe 28 ianuarie, va fi o altfel de dezbatere în Plenul PE privind măsurile antiteroriste.

Reporter: Vă rugăm să explicaţi mecanismul prin care adâncirea crizei financiare influenţează libertatea presei, îngustând-o (ne interesează mijlocirile). Este caracteristic unui slab stat limitarea libertăţii de expresie?

Renate Weber: Evident că, în perioade de criză economică, mass-media are de suferit, pentru că banii din publicitate sunt mult mai puţini. De aici şi dependenţa de un finanţator sau altul, ceea ce are consecinţe şi asupra politicii editoriale.

Este de dorit ca guvernele să vină cu măsuri de susţinere a presei, fără să afecteze neutralitatea acesteia, de exemplu prin măsuri fiscale.

Plecând de la situaţia concretă din România, raportul conţine şi un amendament propus de raportoarea Renate Weber, în urma unei solicitări formulate de organizaţia ActiveWatch, care solicită statelor membre "să adopte legislaţie cu privire la prevenirea infiltrării redacţiilor de ştiri prin intermediul unor agenţi de informaţii, dat fiind faptul că aceste practici pun în mare pericol libertatea de exprimare, având în vedere că acestea permit supravegherea redacţiilor de ştiri, generează un climat de neîncredere, împiedică strângerea de informaţii, ameninţă confidenţialitatea surselor şi, în cele din urmă, încearcă să informeze eronat şi să manipuleze publicul, precum şi să discrediteze credibilitatea mass-media".

•

Articol preluat din Bucarest Hebdo.

Opinia Cititorului ( 1 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2015, 14:21)
Pai nu am ales noi, sa traim nu in "1984-Big Brother" sovietic, ci in 1984-ul de tip american? Nu am fost noi indobitociti cu Europa Libera si Vocea Americii de visam sa fugim, nu stiam noi de fapt unde si la ce? Acum de ce ne revoltam ca se insceneaza tot felul de amenintari ca sa ne caute si-n cel mai negru loc! S-a doborit de americani, cu miinile cateilor ucraineni, avionul malayiezian sa se acuze Rusia, dar n-a iesit cum trebuie, acum s-a bombardat Mariupol sa se dea vina pe rusofoni, aberant, ca sa aibe ei motive sa ridice problema, care de fapt ii infunda in propia lor faradelege nazista, iar acolo noi suntem demult bagati, fara drept la "normalitate", alta decit cea inteleasa a fi de tip politienesc american! Si cu atentatul de la Paris, dupa ideile crete americane a fost un atentat la libertatea cuvintului, si trebuia in numele "libertatii cuvintului", sa mai injuram si sa aruncam injurii, inca odata, prin reeditare, la adresa unei alte confesiuni, la adresa unor oameni, alaturi de care traim, numai pe baza ideii ca trebuie si putem spune orice despre orice si oricine, fara sa mai respecta nimic. Dar toleranta si respectul crestinului unde-i? Mare minune cu evenimentul de la Paris sa nu fi fost o alta etapa in evolutia Big Brother, caci iata rezultatele acum, modificari legislative ca si dupa evenimentul din 2001, si cu motivele interventiilor din Irak, Siria, Libia, Yugoslavia .... .