REPLICĂ Domnule Adrian Vasilescu, ori mă scuzaţi, ori vă scuzaţi!

Domnul Adrian Vasilescu mi-a făcut onoarea să citească rândurile publicate în ziarul BURSA, dar atenţia cu care a studiat şi analizat semnătura nu s-a extins, din păcate, asupra conţinutului materialului. Probabil că autorul acestor rânduri este mult mai puţin pregătit decât domnul Vasilescu, nu înţelege subtilităţile exprimărilor financiare şi nu cunoaşte reglementările şi practicile internaţionale în domeniul bancar la fel de bine ca domnul Vasilescu şi a folosit răutăţi gratuite la adresa domniei sale, începând cu titlul materialului. Poate că au fost folosite expresii scoase din context, poate că nu am înţeles cadrul în care au fost discutate problemele de interes pentru capitalul românesc, fapte pentru care îmi cer scuze. Replica directă a domnului Vasilescu pentru ziarul BURSA şi cele indirecte (mult mai ample, dar pe aceeaşi temă, în alte publicaţii) îmi spun însă că subiectului i se acordă o importanţă destul de mare.

Nu am intenţia de a polemiza cu domnul Vasilescu, nu am nici o miză în acest "dialog", dar nu pot să nu constat că nici domnia sa nu confirmă "scăderea capitalului" băncilor din România spunând clar, în replica sa, că "cerinţa de capital" era indicatorul avut în vedere şi acesta se calculează având la numărător "nivelul deocamdată constant al fondurilor proprii".

Deci, numărătorul constant se împarte la numitorul unde sunt incluse riscurile asociate activelor băncilor despre care nu ni se spune concret cu cât cresc (se înmulţesc, zice domnul Vasilescu şi, în lipsa unor date certe, trebuie să-l credem pe cuvânt) şi rezultă o rată de adecvare a capitalului care nu mai este adecvată din cauza legii dării în plată şi atunci băncile trebuie să aducă "din străinătate" capital suplimentar. Ni se spune că au şi adus 1,2 miliarde de euro pentru a completa cerinţele de capital. Nu se precizează care sunt riscurile care au crescut, se spune doar că "în timp ce valoarea capitalului rămâne constantă, nivelul lui este mai mic faţă de cerinţa de capital în creştere", afirmaţie adevărată pentru băncile care îşi evaluează prost riscurile, au rate de eşec la rambursarea creditelor foarte mari şi ajung la pierderi mari. Încă o dată, nu se precizează ce anume riscuri au crescut, doar se aduce aminte că, în contextul crizei, "au tot crescut riscurile, cerinţele de capital au urcat şi, totodată, a scăzut solvabilitatea". Unde este legea dării în plată, de la care am pornit? Repet, am pornit de la o declaraţie a domnului Vasilescu pe care am considerat-o extrem de hazardată că "din clipa în care Legea privind darea în plată a fost publicată.... capitalul băncilor a început să scadă treptat şi nu ştim până unde va scădea" . Domnul Vasilescu invocă faptul că, "într-o dezbatere la care participau doi viceprim-miniştri, miniştri şi foşti miniştri, avocaţi specializaţi în evaluarea capitalului..." nu era probabil nevoie să se exprime foarte complet, auditoriul înţelegând ce voia să zică. Dânsul spune că am "mutat planul" discuţiei şi am dus-o într-un cadru general, al publicului larg, unde îmi dă în cap cu cele 337 de pagini ale Regulamentului nr. 575/2013, care este actul normativ de bază pentru analizarea capitalului bancar. Dar nu despre analizarea capitalului bancar era vorba, ci de scăderea treptată a acestuia începând din "clipa 1 "sau "clipa 2" nu mai ştiu exact. Recunosc, declaraţiile domnului Vasilescu la respectiva dezbatere la care a analizat, în general, riscurile ce ameninţă astăzi capitalul românesc, le-am citit pe fluxul unei agenţii de ştiri şi nu le-am stenografiat sau înregistrat în sala de dezbateri, deci s-ar putea să nu fie reţinute correct. În acest caz, încă odată, prezint scuzele mele domnului Adrian Vasilescu. În acest caz, domnia sa putea să spună foarte simplu: nu am zis aşa ceva! Dacă însă spusele domniei sale la acea dezbatere au fost relatate corect cred că domnia sa îmi datorează scuze pentru o replică precum cea publicată de BURSA de ieri. Am spus că nu doresc să polemizez cu domnul Vasilescu aşa că nu am să insist cu analiza textului de ieri (care, ca şi afirmaţiile commentate anterior, mi se pare că da dovadă de lipsă de rigoare amestecând acţionarii cu creditorii şi fluturând ideea că protejarea economiilor populaţiei este totuna cu protejarea băncilor existente acum şi asigurarea vieţii lor veşnice, ca şi a privilegiilor funcţionarilor superiori bancari, comerciali sau centrali), ci am să revin asupra ideii de la care a pornit comentariul meu: un funcţionar superior din banca centrală, fie el chiar şi Adrian Vasilescu, nu are dreptul să facă afirmaţii nefundamentate cu aerul că deţine, din surse neaccesibile nouă, informaţii şi date care îi permit să afirme că o lege adoptată de Parlament, promulgată de Preşedinte şi intrată în vigoare, este necorespunzătoare, are "dispoziţii impredictibile" şi va conduce la creşterea cerinţei de capital.

Scăderea "capitalului băncilor" sau a ratei de adecvare a capitalului este o problemă gravă, care merită dezbătută cu toată seriozitatea. Este mai uşor să dăm vină pe Legea privind darea în plată decât să analizăm de ce a scăzut rata de adecvare a capitalului în timpul crizei financiare recente, că Legea privind darea în plată nu apăruse? De ce au fost nevoiţi acţionarii băncilor să aducă de acasă 1,2 miliarde de euro că impactul dării în plată abia de acum încolo se poate vedea? De ce au vândut băncile portofolii de credite neperformante de câteva miliarde de euro, cu discount? Câte miliarde de euro au repatriat băncile cu capital străin, cu încălcarea acordurilor perfectate la Viena de guvernatorul BNR cu acestea? Ce a fost greşit în modelul de afaceri al băncilor astfel încât să ajungă la pierderile uriaşe pe care le-au înregistrat în contextual crizei financiare recente?

Sunt întrebări la care răspunsurile sunt mai greu de formulat decât citarea a 337 de pagini pe care un M.A. oarecare nu cred că le-a citit. Dar nu cred că le-a citit integral nici domnul Vasilescu şi nici funcţionarii băncilor pe care îi apară.

S-ar putea să fiu eu mai greu de cap şi rog pe cine poate să mă lămurească unde este greşit raţionamentul următor: pentru un credit cu garanţie imobiliară, practica curentă a băncilor este să ia în garanţie bunuri imobile a căror valoare (evaluate doar de evaluator agreaţi de fiecare bancă în parte) este de cel puţin 120% acoperitoare pentru principal, dobândă şi comisioane datorate băncii (adică întregul capital plasat de bancă plus venitul băncii din această operaţiune); în baza legii privind darea în plată respectivele garanţii imobiliare pot fi "date în plată" pentru stingerea tuturor obligaţiilor clientului; de ce, unde şi cât pierde banca?

De asemenea, poate domnul Vasilescu va avea amabilitatea să-mi explice care sunt "dispoziţiile impredictibile" (articol, paragraf, care este elementul impredictibil) din legea privind darea în plată care conduc la creşterea cerinţei de capital. În lipsa unui studiu de impact, mă mulţumesc şi cu o exemplificare cu numărător şi numitor şi înmulţită cu opt.

Opinia Cititorului ( 17 )

1. ce facem cu Baselu, draga M.A.
(mesaj trimis de The Brute în data de 27.05.2016, 00:07)
chiar asa nu este nimeni interesat :-)
1. 1.1. daca erai in guvernul Romaniei , draga M.A.:-) (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de The Brute în data de 27.05.2016, 00:27)
  in 2013 nu se intampla sa putem citi asa ceva:(preluat din conso.ro 19 decembrie 2013 cu titlul Sa radem cu guvernul Romaniei..."Intr-o perioada relativ tensionata pe scena politica, cei care se ocupa de actualizarea site-ului Guvernului Romaniei au reusit sa faca in asa fel incat sa ii ajute sa se amuze pe cei care au avut curiozitatea sa citeasca concluziile sedintei de guvern din data de 18.12.2013.
  Astfel, la punctul I.2 al concluziilor sedintei de guvern figureaza un act normativ de mare importanta pentru sistemul financiar-bancar, si anume OUG privind unele masuri bugetare si pentru modificarea si completarea OUG nr.99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului (practic, este vorba de legea bancara).
  Specialistii asteptau sa vada care au fost solutiile adoptate de Guvern pentru implementarea Directivei Europene 36/2013 si a Regulamentului 575/2013, respectiv daca s-a tinut cont sau nu si de opiniile exprimate de reprezentantii utilizatorilor de servicii financiare.".....Unde era atunci domnul Vasilescu? Probabil la fel ca si in ziua de astazi unde nu spune o vorbulita despre DIRECTIVA 36 per 2013...senzational...mirabolan t...BASEL III :-)
2. Frumos
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 06:04)
Frumos
3. LDP afecteaza prosteste tot lantul economic.
(mesaj trimis de tITUS în data de 27.05.2016, 08:25)
Discriminarea consumatorilor la LDP deoarece nu se mai pot lua credite fara LDP, cu avansuri mai mici.
Populatia hotareste in final ce cretite vrea, nu intervine abuzuv PNL.
Credite mai putin, constructii mai putine, materiale, salarii, transporturi, somaj, ..., toate sunt afectate.
Asta intern.
Extern : consecinte de la efetele negative macro interne, plus riscul de tara crescut.
Deci o afacere proasta de la un capat la altul.
Buna pentru politicieni populisti, in stare de orice, avocati interesat si cei care erau cei mai smecheri in 2007 cu CHF.
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 08:53)
  O sa se ia cu avansuri mici si cu ldp.Putina rabdare sa treaca isteria :)
  3.2.  da...da (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 09:30)
  Asta este sora cu cea in care bancile vor cadea in genunchi in fata clientilor pentru ca acestia sa negocieze contractul pentru a nu da in plata. !!! HA HA.
  3.3.  nofi cumva nepoata? (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de The Brute în data de 27.05.2016, 10:21)
  depinde cum SI CE SI acui ochelari. Citeste belantzu Erste e sora, citesti al BCR cu ochelarii domnului Vasilescu e nepoata. Daca citeste M.A. ar spine ca e stranepoata. Mai dai si de belea penteu corupere de minori daca te iei dupa domnii Manea si Wimmer:-)
4. care riscuri?????
(mesaj trimis de Anghel Balan în data de 27.05.2016, 09:48)
Draga M.A, Daca ajungi sa intrebi care riscuri cresc pentru banci ca urmare a aceastei legi, poate ar trebui sa treci la articole sportive sau cancan. Daca cineva crede ca bancile au marit avansurile doar pentru ca asa au vrut ele, se inseala, iar dumnevoastra, jurnalistilor, aveti obligatia sa nu va prefaceti ca nu stiti despre ce riscuri este vorba. Este vorba despre riscul de volatilitate a pietei imobiliare. Daca pana acum bancile puteau sa se indrepte impotriva clientilor pentru diferenta de debit rezultata in urma vanzarii imobilului pus in garantie, acum nu mai este posibil. In consecinta daca piata imobiliara scade pana la un nivel sub cel al soldului clientului, atunci vor fi clienti care vor da in plata fara ca acesteia sa mai poata fi urmariti pentru diferenta de bani. Bancile nu pot sa isi asume acest lucru cu un avans de 10-15%, iar drept urmare au crescut avansul, astfel incat clientii sa nu poata ajunge in situatia in care sa isi doreasca sa dea in plata. Cu alte cuvinte aceasta lege va determina doar o ingradire a accesului la credite, fara ca cineva sa doreasca vreodata sa apeleze la ea.
1. 4.1.  domnul Anghel citeste cancan in loc bilant BCR (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de The Brute în data de 27.05.2016, 10:12)
  penteu a afla cum s-a anulat Impozit amanat in valoare de 560 meleoane:-)Fiindca e profi poate NE spune cat e bufferul anticiclic pe 2016 sau cel sistemic. Sau cat a decis domnul Treichl sa amortizeze pe 2016 din cauza LDP. Ar FI mai HOT decat o salariata a BCR Chisinau S.A.:-)
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 10:32)
  Deci daca nu-i mai urmaresti pe faliti zeci de ani dupa ce nu mai au nimic inseamna ca ingradesti accesul la credite?
  Dar daca ceea ce numesti tu ingradirea accesului la credite nu inseamna decat creditare responsabila? Cumva ingradesti accesul la credite doar pentru clientii nesolvabili? Vai, drama!!!
  4.3.  care riscuri cresc (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de m.a. în data de 27.05.2016, 11:13)
  draga domnule balan, in opinia mea, riscul de volatilitate al pietei imobiliare exista tot timpul si ar trebui sa fie cuprins in evaluarea imobilului si in evaluarea de risc a bancilor, independent de darea in plata; sigur ca exista riscuri in orice afacere, iar bancile fac afaceri, nu-i asa? sau perceperea de dobanzi este un drept divin al bancilor? amenintarea cu ingradirea accesului la credite si ridicarea nivelului avansului la credite imobiliare garantate de stat constituie o dovada a politicii arogante a bancilor si a unor functionari care se cred deasupra legilor comune, dar asta este alta discutie; cat despre articole sportive si cancan, cred ca am sa incerc, deoarece, ca tot romanul, ma pricep la orice...
  4.4.  Creditare responsabila...... (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de Anghel Balan în data de 27.05.2016, 11:13)
  Draga domnule "anonim"
  Prin ceea ce sustineti, ar insemna ca pana acum creditarea a fost iresponsabila. Daca este asa, atunci de ce nu sunt 80% din credite in default? Sau cel putin 50%. De ce trebuie tu sa stabilesti ce este mai bine pentru mine ca cetatean? De ce tu ca stat democratic sa nu imi dai mie optiunea de a alege intre un credit cu dare in plata sau nu? De ce trebuie sa te comporti cu cetateanul ca si cu un copil de 6 ani?
  4.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 12:50)
  Nedraga domnule, neperformantele de peste 30% atinse inca din 2014 ar fi bagat in faliment orice banca din tarile cu apa calda.
  Deci a fost creditare complet iresponsabila.
  4.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 12:52)
  Daca ai un minim interes pentru o dezvoltare economica sustenabila si nu doar scheme ponzi si umflari de bule, atunci creditarea responsabila poate un inceput. Altfel continuma leapsa cu tepe, banci, firme de recuperare si tot lantul de escrocherii.
5. fără titlu
(mesaj trimis de Radu în data de 27.05.2016, 17:45)
"practica curentă a băncilor este să ia în garanţie bunuri imobile a căror valoare (evaluate doar de evaluator agreaţi de fiecare bancă în parte) este de cel puţin 120% acoperitoare pentru principal, dobândă şi comisioane datorate băncii (adică întregul capital plasat de bancă plus venitul băncii din această operaţiune); în baza legii privind darea în plată respectivele garanţii imobiliare pot fi "date în plată" pentru stingerea tuturor obligaţiilor clientului; de ce, unde şi cât pierde banca?"
Va raspund eu, fiindca domnul Vasilescu probabil ca nu are vreme.
Banca poate pierde fiindca stie ca in 20 - 30 de ani (timpul in care trebuie returnat imprumutul), se pot schimba atat de multe incat pretul imobilelor poate scadea mult mai mult, astfel incat acel 120% sa nu mai fie suficient pentru a acoperi scaderea.
Observ ca dumneavoastra accentuati pe "evaluatori agreati de banca" de parca vreun evaluator din lume ar putea estima cum vor evolua preturile imobilelor in urmatorii 20 - 30 de ani. Niciun evaluator nu poate face o astfel de evaluare, iar atunci care este solutia pentru a se putea acorda imprumuturi cu un nivel de risc redus?
Pai este simplu. Bancile ar trebui sa impuna niste conditii mai dure pentru a acorda imprumuturi, cum ar fi un avans mai mare, dobanzi mai mari etc, iar atunci mai putini imbecili s-ar aventura sa ia imprumuturi la limita si la un risc maxim, eventual imprumutand si banii de avans, care ar trebui in mod normal sa fie banii lor.
Doar ca asta ar fi bine pe de o parte, dar rau pe de alta parte, fiindca s-ar acorda mai putine imprumuturi, s-ar face mai putine tranzactii, s-ar reduce cresterea economica, iar asta ar fi foarte rau. Daca Romania are in primul rand nevoie de ceva in domeniul economic pentru a se apropia de celelalte tari UE tocmai de o crestere economica cat mai mare are nevoie. Crestere economica sustinuta ar fi de preferat, ca sa nu ajunga ca Grecia, dar decat cum e Romania acum, adica stabila si echilibrata, mai bine cum e Grecia acum, adica dezastru, dar totusi cu un nivel de trai mult mai ridicat.
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2016, 18:11)
  Ce convenabil pentru bancarzi, bonusurile sa traiasca, ce veti face voi dupa ce va lasa creditorii din brate nu mai e problema noastra. :)))))
  5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 28.05.2016, 06:43)
  Grecia pensia minima 700€ la noi salar minim 250€.