RETROSPECTIVA 2017 - INDUSTRIA PETROLIERĂ "Ar fi foarte bine ca acuzaţiile la adresa companiilor petroliere să se clarifice cât mai rapid"

• În noiembrie, Lukoil anunţa că procurorii renunţă la acuzaţiile de evaziune şi spălare de bani

• În replică, Parchetul afirma că s-a renunţat doar la o parte din acuzaţii, cercetările continuând pentru alte fapte similare

Compania Lukoil a anunţat, în luna noiembrie, printr-un comunicat de presă, că procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploieşti au renunţat la acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani aduse Petrotel Lukoil SA şi directorului Andrey Bogdanov, Parchetul explicând, însă, că s-a renunţat doar la o parte din acuzaţii, cercetările continuând pentru alte fapte similare.

Potrivit unui comunicat postat pe site-ul companiei Lukoil, procurorul PCA Ploieşti a emis, în data de 3 noiembrie, o ordonanţă prin care renunţă la acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani aduse Petrotel Lukoil SA şi directorului general al acesteia, Andrey Bogdanov, în anul 2014.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al PCA Ploieşti, Roxana Armăşelu, a declarat, citată de Agerpres, că ordonanţa respectivă vizează un dosar disjuns din dosarul-mamă care a fost trimis în judecată, în ordonanţă dispunându-se clasarea anumitor fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani şi disjungerea în vederea continuării cercetărilor faţă de aceleaşi părţi pentru alte fapte de evaziune şi spălare de bani.

Dosarul Lukoil a fost trimis în judecată iniţial de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploieşti la data de 3 august 2015, fiind deferite justiţiei SC Petrotel Lukoil Ploieşti, acuzată de spălare de bani, SC Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, acuzată de complicitate la folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, dar şi şase persoane fizice, respectiv directorul general al Petrotel Lukoil Ploieşti, Andrey Bogdanov, directori generali adjuncţi din cadrul societăţii de la Ploieşti - Alexey Voinstev, Olga Kuzina, Dan Dănulescu, un membru al Consiliului de Administraţie al Petrotel Lukoil, Andrei Raţă, şi contabilul şef Dorel Duţu.

La acel moment, procurorii anunţau că prejudiciul cauzat prin săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor reţinute în sarcina lor este în cuantum de 7.597.094.338,10 lei, echivalentul a 1.766.766.125,10 euro.

Ulterior, instanţa de fond a constatat neregularitatea rechizitoriului, iar în ianuarie 2016 a dispus restituirea dosarului la PCA Ploieşti, decizia Tribunalului Prahova fiind motivată prin "pasivitatea totală" a procurorului care nu a remediat acele neregularităţi şi nici nu a comunicat în termenul legal Tribunalului Prahova dacă îşi menţine sau nu dispoziţia de trimitere în judecată a dosarului.

La data de 22 ianuarie 2016, PCA Ploieşti a anunţat, printr-un comunicat de presă, că dosarul Lukoil a fost din nou trimis în judecată după ce procurorii au remediat neregularităţile constatate de magistraţi.

La sfârşitul lunii martie, Tribunalul Prahova a constatat din nou neregularitatea rechizitoriului întocmit în acest dosar şi a dispus remedierea problemelor, iar în aprilie instanţa a dispus începerea judecăţii în acest dosar. (A.G.)

•

• OMV Petrom respinge acuzaţiile potrivit cărora ar fi prejudiciat statul român cu 7 miliarde de lei

OMV Petrom a respins vehement acuzaţiile de neplată a obligaţiilor către stat, vehiculate recent în şedinţa Comisiei parlamentare de anchetă a activităţii ANRE, potrivit unui comunicat al companiei.

Dumitru Costin, preşedintele BNS, a afirmat că OMV Petrom a prejudiciat statul român cu 7 miliarde de lei, potrivit unor controale făcute de Curtea de Conturi, însă aceşti bani nu au fost recuperaţi din 2015 până în prezent. El a precizat jurnaliştilor că a sesizat Corpul de Control al premierului pe această temă şi că a prezentat Comisiei de anchetă un document în acest sens.

Ulterior, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de anchetă, a declarat jurnaliştilor, la finalul audierilor, că este vorba despre prejudicii ca urmare a neplăţii TVA, a unor impozite pe salarii, pe clădiri, pe terenuri, neplata unor redevenţe, precum şi umflarea facturilor privind decontaminarea solului, prezentate Ministerului Mediului.

"Este un document în care domnul Dumitru Costin ne spune aşa: că la adresa OMV a primit documente de la autorităţile statului român care sunt sau au fost în diverse etape într-o procedură de investigaţie a unui comportament evazionist, în cazul plăţii salariilor, al plăţii TVA, de modificare a formulelor şi neplată corectă a redevenţei - care, din datele prezentate, se ridică undeva la peste un miliard de euro, date susţinute ca urmare a raportului făcut de Curtea de Conturi, unde se spune că a ajuns cazul în faţa instanţei - în ceea ce priveşte creşterea preţurilor în devizele privind decontaminarea solului în relaţia cu Ministerul Mediului, precum şi neînregistrarea unor active, clădiri, terenuri şi, implicit, în dauna statului. Din datele prezentate de domnia sa, s-a ajuns la 7 miliarde de lei. Sumele sunt ameţitoare", a arătat Iancu.

Potrivit acestuia, Comisia de anchetă va cere toate datele de la instituţiile de control.

În replică, oficialii OMV Petrom spun că, de-a lungul anilor, compania a fost subiect al mai multor controale fiscale, care au fost finalizate: "Ultimul control fiscal, care a avut ca scop redevenţele la petrol şi gaze pentru perioada 2011-2015, s-a finalizat fără constatări în trimestrul al doilea al acestui an. OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României. Întotdeauna a plătit corect şi la timp obligaţiile către bugetul de stat, fapt atestat de certificatele fiscale emise de autorităţile competente".

Reprezentanţii companiei prezintă în continuare câteva cifre privind impactul asupra veniturilor la bugetul de stat şi asupra economiei în ansamblu, din 2005 până în prezent. Este vorba despre 24,5 miliarde de euro plătiţi la stat sub formă de taxe, impozite, contribuţii sociale şi dividende cuvenite acţionarului statul român, precum şi 13,5 miliarde de euro investiţii.

"Marea majoritate a investiţiilor au vizat producţia în România de ţiţei, gaze, carburanţi şi electricitate, contribuind astfel la menţinerea unui grad redus al dependenţei României faţă de importurile energetice", se mai arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, OMV Petrom are o contribuţie semnificativă la asigurarea securităţii energetice a României, acoperind 40% din necesarul naţional de ţiţei, gaze şi produse petroliere.

"Nu putem să nu remarcăm faptul că, din ce în ce mai mult, activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a activităţii ANRE creează spaţiu pentru denigrarea şi acuzarea companiei OMV Petrom, îndepărtându-se de obiectivele stabilite de Parlament. Compania este listată la bursa din Bucureşti şi la cea din Londra, cu investitori locali şi internaţionali, iar astfel de acuzaţii nefondate pot aduce prejudicii atât companiei, cât şi acţionarilor săi, inclusiv statului român", au adăugat oficialii companiei.

Compania austriacă OMV deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

•

• Memorandumul dintre Rompetrol şi stat, nepus în practică de aproape cinci ani

• Sechestrul de 3 miliarde de lei pe bunuri şi acţiuni ale "KazMunayGaz, pus de DIICOT, piedică în calea Memorandumului

Memorandumul de înţelegere dintre Rompetrol şi statul român, încheiat în februarie 2013, expiră la finalul acestui an şi riscă să nu mai fie implementat deloc, după intenţiile exprimate de oficialii noştri, care doresc, acum, recuperarea datoriei istorice de la Petromidia.

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat, în noiembrie, în cadrul audierilor din Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea ANRE: "Ministerul Energiei nu va prelungi memorandumul cu KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol, aprobat prin hotărâre de Guvern în 2014, iar compania va trebui să-şi plătească datoria către stat pentru a-şi dovedi buna credinţă".

Tot atunci, Ministerul Energiei a emis un comunicat de presă în care precizează că o prelungire a Memorandumului încheiat de statul român cu KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, care expiră la 31 decembrie 2017, va fi discutată după îndeplinirea a două condiţii, respectiv achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi soluţionarea cauzei de către justiţie: "Guvernul României a comunicat KazMunaiGaz că, pentru a putea discuta o nouă prelungire a prevederilor Memorandumului încheiat în urmă 4 ani, trebuie să fie îndeplinite două condiţii: achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi soluţionarea cauzei de către justiţie. Premierul Mihai Tudose a subliniat că cele două condiţii trebuie întrunite cumulativ, altfel statul român nu va mai putea lua în calcul înţelegerea din 2013".

Cauza la care se referă autorităţile este dosarul Rompetrol, de la DIICOT, în cadrul căruia procurorii au pus sechestru de 3 miliarde de lei pe bunuri şi acţiuni ale "KazMunayGaz International NV" (fostă The Rompetrol Group NV), "Oilfield Exploration Business Solutions" (fostă "Rompetrol") şi "Rompetrol Rafinare".

Dosarul este disjuns din cauza trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

În plus, în presă au apărut informaţii că procurorii cercetează inclusiv Memorandumul de înţelegere cu Rompetrol, anul trecut, apărând informaţii că procurorii au făcut descinderi la Ministerul Energiei.

Memorandumul de Înţelegere dintre între statul român şi fostul The Rompetrol Group NV (în prezent KMG International NV) prevedea în principal: - înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unui fond de investiţii kazah-român în sectorul energetic (n.r. de un miliard de dolari) şi - lansarea la privatizare de către statul român a pachetului de actiuni de 26% din capitalul social al Rompetrol Rafinare SA Constanţa.

Cererea autorităţilor noastre conţine o contradicţie, căci Guvernul a renunţat la datoria istorică, abandonând procesele din instanţă pe această temă şi acceptând conversia în acţiuni a unei părţi din datorie.

În octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanţă privind transformarea în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani a restanţelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.

Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de doar 71 milioane dolari şi a plătit dobânzi aferente de 24 milioane dolari.

Astfel, Ministerul Finanţelor a reintrat în acţionariatul Rompetrol Rafinare SA în iulie 2011, după ce KazMunaiGaz a convertit în acţiuni 20,6 milioane de obligaţiuni nerăscumpărate.

Ulterior, MFP a transferat către Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) pachetul de acţiuni deţinut la Rompetrol Rafinare, de 44,69% din capitalul companiei.

În prezent, pachetul respectiv este în portofoliul Ministerului Energiei.

Toma Petcu: "Ministerul Energiei, parte civilă în dosarul de la DIICOT"

Toma Petcu a spus, în noiembrie, că a cerut de la DNA şi DIICOT, informaţii legate de dosarele în care sunt anchetate companiile Rompetrol, însă nu a considerat că răspunsurile sunt lămuritoare. Domnia sa a mai adăugat: "Începând cu luna a noua, s-a început urmărirea penală în dosarul DIICOT în ceea ce priveşte speţa Rompetrol. Anul trecut, în 2016, Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în acest dosar, iar Ministerul de Finanţe s-a constituit, de asemenea, parte civilă cu suma de 225 de milioane de euro".

Ministrul Energiei a precizat că un articol al memorandumului prevede faptul că, dacă DIICOT decide trimiterea în instanţă a dosarului, memorandumul devine nul.

Deputatul Lucian Bode: "Statul a renunţat absolut nejustificat la plata întregii datorii"

Deputatul PNL Lucian Bode a considerat că statul a renunţat absolut nejustificat la plata întregii datorii de 600 de milioane de dolari de la Rompetrol (actualmente KMG International). "Eu cred că Victor Ponta are multe răspunsuri de dat dacă vom ajunge în situaţia indicată de ministrul Petcu, şi anume anularea Memorandumului, a hotărârii de guvern. Nu ştiu cum poţi să anulezi o hotărâre de guvern, chiar sunt curios", a declarat Lucian Bode, în urmă cu o lună.

Kazahii au înţeles că autorităţile vor urgenta demersurile pentru implementarea memorandumului

La mijlocul lunii noiembrie, reprezentanţii companiei KazMunaiGaz, proprietarii Grupului Rompetrol (KMGI), şi cea a companiei chineze CEFC, care va achiziţiona pachetul majoritar al Rompetrol, au avut o întâlnire cu premierul Mihai Tudose şi cu miniştrii Energiei, Economiei şi Finanţelor.

În urma întânirii, kazahii se pare că au înţeles diferit faţă de oficialii noştri rezultatul întâlnirii.

Azamat Zhangulov, senior vicepreşedinte al KazMunaiGaz, a declarat că reprezentanţii Guvernului i-au asigurat că vor urgenta demersurile pentru implementarea memorandumului agreat cu statul român în 2013.

"Ne-am întâlnit cu reprezentanţii Guvernului, cu premierul Tudose şi miniştrii Energiei, Economiei şi Finanţelor. Tema principală de discuţie a fost intrarea în vigoare a memorandumului de înţelegere din 2013 şi să ne reasigurăm angajamentele că suntem gata să punem în aplicare acest memorandum. Avem confirmarea că lucrurile vor fi accelerate şi vom vedea soluţii rapide", a spus Zhangulov.

Potrivit acestuia, Comisia de privatizare a reînceput în urmă cu două luni procedura de scoatere la vânzare a 26% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

"Am văzut că reprezentanţii Guvernului doresc să finalizeze acordul cu noi şi să implementeze memorandumul. De asemenea, şi-au exprimat opinia că nu este în beneficiul nimănui să stăm să mai aşteptăm. Nici noi nu mai avem răbdare ca această situaţie să mai dureze ani şi ani, ci vrem să fie rezolvată cât mai repede posibil, pentru ca angajamentul luat în ceea ce priveşte investiţiile noastre aici să devină realitate", a mai spus domnia sa.

Zhangulov a mai spus că tranzacţia prin care compania chineză CEFC preia 51% din acţiunile KMGI urma să fie finalizată în noiembrie.

Compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, KazMunaiGaz, a cumpărat 75% din Grupul Rompetrol în anul 2009 şi restul de 25% în 2009.

CEFC s-a angajat să investească circa 3 miliarde de dolari în următorii cinci-zece ani în România, iar KazMunaiGaz, să aducă circa 125 de milioane de tone ţiţei la rafinăria Petromidia în următorii 15 ani. (Adina Ardeleanu)