REUNIUNEA DIPLOMAŢIEI ROMÂNE Ponta: România a semănat cu Libia în ultima perioadă

Premierul Victor Ponta le-a spus, ieri, ambasadorilor prezenţi la Reuniunea Dimplomaţiei Române, că situaţia recentă din România a semănat cu ce s-a întâmplat în Libia, în sensul că opoziţia cerea partenerilor externi ca ţara să fie "bombardată" pentru a arăta astfel că "lucrurile nu merg bine".

Victor Ponta a arătat că a fost vorba recent de situaţii cu care ambasadorii, ca şi cetăţenii români, au fost mai puţin obişnuiţi să se confrunte. "Dacă pot să fac o anumită glumă, şi sper să fiu bine înţeles, în ultima perioadă am văzut o situaţie care semăna cu ceea ce am văzut în Libia cu ceva timp. Opoziţia din ţară cerea partenerilor externi să bombardeze ţara ca să arate că lucrurile nu merg bine", a afirmat premierul Ponta.

Acesta s-a arătat convins că orice fel de problemă pe plan intern, între forţele politice interne şi conducerea ţării, nu trebuie să afecteze reprezentarea europeană şi internaţională sau interesele ca ţară ale României. El a spus că aceste interese sunt mai importante decât interesele de partid ale unei anumite guvernări sau conduceri politice.

• "Aderarea la Schengen devine o problemă psihologică a României"

Aderarea României la Schengen a devenit o problemă psihologică a ţării noastre, a mai spus premierul Victor Ponta cu aceeaşi ocazie, exprimându-şi speranţa că deciziile politice din UE privind acest subiect vor lăsa loc deciziei corecte, în condiţiile în care România îndeplineşte standardele de aderare. Domnia sa a spus: "Nu sunt atât de supărat sau de tulburat de ceea ce, iată de mai mult de un an, devine, într-un fel, o problemă psihologică a României, aderarea la spaţiul Schengen. Sunt convins că România, care îndeplineşte de mult toate criteriile tehnice şi toate standardele solicitate ţărilor europene, va deveni membru al spaţiului Schengen şi că deciziile poltice de anul trecut, eventual de anul acesta, care au întârziat această aderare, la un moment dat vor da loc liber realităţilor, faptului că din punct de vedere tehnic, după investiţii foarte mari pe care ţara noastră le-a făcut, putem asigura la standarele cele mai înalte forntiera de est a UE şi că deciziile poltice la un moment dat vor lăsa loc decizei corecte".

El a adăugat că aderarea sau neaderarea la Spaţiul Schengen nu e o problemă de politică internă, din care cineva să aibă de câştigat.

• Ponta: "Dacă eşti ambasador, stai în suburbie; dacă lucrezi la un institut cultural, poţi sta în centru"

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că în vizitele în străinătate a constatat că un ambasador trebuie să stea, din lipsa resurselor financiare, în suburbie, în timp ce reprezentanţii culturali pot sta în centru, în condiţii foarte bune. "Am fost anul acesta, nu doar ca prim-ministru, în vizite în care am constatat că dacă eşti ambasador, trebuie să stai într-o suburbie a capitalei. Dacă lucrezi la un institut, de exemplu, cultural, poţi să stai în centrul capitalei şi să ai condiţii foarte bune", a afirmat, luni, Ponta, în deschiderea Reuniunii anuale a Diplomaţiei Române.

Premierul a subliniat că Guvernul va da anul acesta un prim semnal că respectă rolul reprezentanţilor diplomatici ai ţării prin asigurarea finanţării pentru sărbătorirea zilei naţionale de 1 decembrie în străinătate, astfel încât ambasadorii să nu mai caute sponsori pentru a marca evenimentul, ca în alţi ani.

Ponta le-a solicitat totodată ambasadorilor să se implice mai mult în promovarea intereselor economice ale României, luând exemplul ambasadorilor altor state la Bucureşti.

Victor Ponta a spus: "Am considerat, şi consider întotdeauna, normal atunci când un ambasador al unei ţări europene sau din afara Europei la Bucureşti solcită o întrevedere cu mine ca prim-ministru pentru a discuta o problemă economică a unei companii din ţara respectivă. Nu consider asta un lobby nepermis. Dimpotrivă, îl felicit de fiecare dată pe acel ambasador care se luptă pentru interesele nu doar politice, ci şi economice ale ţării pe care o reprezintă la Bucureşti. O să vă încurajez şi o să vă rog să faceţi acelaşi lucru în toate ţările în care reprezentaţi România".

La rectificarea bugetară, Guvernul a redus bugetul ICR pe 2012, de 43 de milioane de lei, cu 14,5 milioane de lei, tăierile fiind operate la bunuri şi servicii - 13,5 milioane de lei, cheltuielile de personal - 1 milion de lei - şi deplasări - 47.000 de lei. Astfel, ICR ar trebui să se încadreze până la sfârşitul anului într-un buget de 28,5 milioane de lei - bani care au fost deja cheltuiţi -, având un deficit de 5 milioane de lei.

În aceste condiţii, institutul nu-şi va mai putea desfăşura proiectele programate până la sfârşitul anului.

• Ponta: Politica externă a României rămâne pe coordonatele stabilite

Premierul Victor Ponta a mai spus ieri că Politica externă a României rămâne pe coordonatele stabilite de mult, precizând că aceste coordonate rămân neschimbate indiferent de schimbările politice interne.

"Politica externă a României rămâne pe coordonatele stabilite de mult (...) Aceste coordonate rămân neschimbate indiferent de schimbările politice interne", a spus Ponta. El a menţionat, în acest context, apartenenţa la NATO, la UE, parteneriatele strategice, integrarea Moldovei în NATO.

• Ponta: Eu nu fac atacuri la adresa comisarilor europeni, eu vorbesc doar cu preşedintele Barroso

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că afirmaţiile sale la adresa comisarului european pe Justiţie, Viviane Reding, nu sunt "atacuri", pentru că el nu nu face aşa ceva şi a precizat că, din postura sa de prim-ministru, vorbeşte cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso.

Întrebat de jurnalişti dacă atacurile sale la adresa comisarului european pe probleme de Justiţie, Viviane Reding, dăunează procesului de aderare la Schengen, Ponta a răspuns că nu este de acord cu această perspectivă.

"În primul rând, eu nu fac atacuri la adresa comisarilor, în general, eu sunt primul-ministru, vorbesc cu preşedintele Comisei Europene, domnul Barroso, şi uneori mai răspund la întrebările dumneavoastră. În al doilea rând, comisarul care răspunde de extinderea spaţiului Schengen este comisarul Malmström", a spus Ponta.

Duminică, premierul a spus că Viviane Reding face declaraţii "de week-end", "după ureche" şi despre lucruri pe care "nu le cunoaşte", iar în opinia lui atacurile acesteia împotriva Guvernului României sunt generate de opţiunile sale politice şi au "depăşit orice limită" normală în spaţiul UE.

Ponta a precizat că declaraţiile comisarului Reding sunt declaraţii politice "de nivel de Dâmboviţa". "Garantez că niciodată, nicio secundă, în toate discuţiile pe care le-am avut cu cei de la FMI nu s-a discutat vreo problemă politică. De altfel, FMI, de câte ori a venit delegaţia, s-a întâlnit cu Guvernul, s-a întâlnit cu opoziţia, şi a discutat despre deficitul bugetar, politici fiscale, privatizări. Niciodată nu s-a discutat. Doamna Reding le-ncurcă pentru că nu le ştie", a explicat Ponta, citat de Mediafax.

Şeful Guvernului consideră că Viviane Reding face declaraţii politice în nume propriu şi atacă Guvernul USL pentru că ea face parte din familia popularilor europeni, asemeni PDL.

În opinia lui Victor Ponta, Viviane Reding se opune intrării României în Schengen, comparativ cu preşedintele PE, Martin Schulz, social-democrat, care a susţinut România.

• Ashton a transmis, printr-un oficial UE, un "mesaj verbal" pentru Reuniunea diplomaţiei române

Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, a transmis pentru Reuniunea diplomaţiei române un "mesaj verbal de salut, apreciere şi felicitare", nu un text scris, acesta fiind prezentat de ambasadorul Viorel Isticioaia Budura, director general în SEAE. "A fost un mesaj verbal, nu a fost un text scris", a declarat Isticioaia după ce a prezentat de la tribuna Reuniunii diplomaţiei câteva idei ale mesajului doamnei Ashton, combinat însă cu aprecieri proprii.

"A fost un mesaj de apreciere, de salut şi a exprimat urarea ca acest eveniment, reuniunea anuală şi aniversarea să constituie un eveniment remarcabil şi semnificativ", a nuanţat Isticioaia, adăugând că Ashton apreciază contribuţia României prin aportul de personal la funcţionarea Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), precum şi contribuţiile aduse de miniştrii români la dezbaterile din cadrul reuniunilor Consiliului de Afaceri Externe de la Bruxelles.

Întrebat de ce Ashton nu a optat pentru ca mesajul său să fie înregistrat video şi difuzat la Reuniunea Diplomaţiei, Isticioaia a arătat că nu ştie, dar poate ar trebui întrebat Mihnea Motoc, ambasadorul României la UE.

Isticioaia, fost ambasador al României în China înainte de a intra anul trecut în SEAE, a arătat că Ashton nu a putut să vină la Bucureşti pentru a participa la Reuniunea diplomaţiei, aşa cum anunţase iniţial MAE în luna iulie, deoarece are în această perioadă "o agendă extrem de substanţială", luni fiind la Bruxelles şi conferinţa anuală a ambasadorilor UE, un eveniment care durează până pe 7 septembrie, iar în această săptămână Înaltul Reprezentant trebuie să participe şi la deschiderea sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg.

Pe de altă parte, Isticioaia a arătat că el nu ştie dacă Ashton a confirmat iniţial participarea la Reuniunea diplomaţiei, aşa cum a declarat fostul ministru de externe, Andrei Marga. n

• Corlăţean: Susţinem respingerea oricăror argumente arbitrarii sau discriminatorii legat de Schengen

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, ieri, că aderarea la Schengen este un obiectiv legitim pentru România, iar MAE va susţine respectarea meritelor deja confirmate şi respingerea oricăror "argumente arbitrarii sau discriminatorii". "În ceea ce priveşte obiectivul legitim al aderării la spaţiul Schengen, vom continua dialogul strâns cu partenerii europeni. Susţinem necesară respectarea meritelor deja confirmate şi adoptarea unei decizii politice fireşti, care să respingă ca nefondate orice argumente arbitrarii sau discriminatorii", a afirmat ministrul Corlăţean, în discursul de la deschiderea Reuniunii anuale a diplomaţiei.

De asemenea, el a subliniat că în privinţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare a fost transmis un mesaj clar, după publicarea de Comisia Europeană a raportului din 18 iulie, privind "determinarea autorităţilor române de a acţiona pentru realizarea obiectivelor MCV".

"Am transmis angajamentul nostru deplin pentru îndeplinirea acestora şi pentru respectarea tuturor recomandărilor formulate de Comisie în raport. În perioada următoare, vom continua demersurile politice şi diplomatice care să promoveze de o manieră obiectivă, subliniez obiectivă, progresele realizate de România în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei, atât în raport cu Comisia, cât şi cu ansamblul partenerilor noştri europeni", a spus şeful diplomaţiei.

De asemenea, el a ţinut să sublinieze că a primit, cu ocazia Reuniunii diplomaţiei, mesaje de felicitare din partea miniştrilor de externe ai Franţei şi Germaniei, precum şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton.

Pe de altă parte, Corlăţean a menţionat că pentru România este "decisivă" perioada de până la sfârşitul acestui an în privinţa negocierii cadrului financiar multianual 2014-2020 al UE.

"Obiectivul general al României este reconfirmarea poziţiei de beneficiar net. Credem că o finanţare consistentă pentru coeziune şi politica agricolă comună reprezintă de fapt o investiţie în viitor, iar productivitatea şi creşterea economică a UE nu pot fi concepute în absenţa solidarităţii. Vom continua să jucăm un rol activ în alianţa Grupului statelor membre prietene ale coeziunii", a spus ministrul.

El a arătat şi că, în privinţa consolidării Uniunii Economice şi Monetare, România se raportează la aceste teme "prin prisma obiectivului nostru de aderare la zona Euro şi vom continua să susţinem coordonarea între UE-17 şi UE-27".

Titus Corlăţean a spus: "Este convingerea noastră că este esenţial ca Uniunea să-şi menţină coeziunea şi să continue să acţioneze în formatul UE 27 pentru a recâştiga încrederea în proiectul european. Toate statele membre trebuie să participe la stabilirea priorităţilor acţiunii UE în acest domeniu, având în vedere interdependenţa economiilor noastre. În acest sens, ar fi necesar ca măsurile în domeniul economic şi monetar să urmărească o dezvoltare economică echitabilă şi creşterea economică în toate statele membre".

Potrivit acestuia, un alt obiectiv prioritar al României în relaţia cu spaţiul UE rămâne "deplina circulaţie a forţei de muncă".

El a salutat deciziile luate recent de Italia, Irlanda, Norvegia şi Franţa privind liberalizarea pieţei muncii pentru români şi a arătat că se vor face eforturi şi demersuri în statele membre care menţin încă restricţii parţiale sau totale: Austria, Belgia, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania, care a reintrodus un moratoriu până la sfârşitul acestui an.