• ADEVARUL
• De ce a desfiinţat CCR a doua lege a Justiţiei. Cele mai importante articole care au picat la Curte
Cele mai importante prevederi din Legea privind statutul magistraţilor au fost declarate neconstituţionale de CCR. "Adevărul" vă prezintă, pe puncte, articolele esenţiale care au picat la Curte. Statutul magistraţilor este a doua lege a Justiţiei dezbătută de CCR. Prima - privind organizarea judicară - a fost declarată în mare parte constituţională, iar a treia - statutul CSM- urmează să fie dezbătută pe 13 februarie.
Judecătorii şi procurorii trebuie să depună o declaraţie pe proprie răspundere că nu sunt ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete. Comisia Iordache a stipulat în lege că declaraţiile pe proprie răspundere sunt verificate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), dar şi, din oficiu, de către comisiile parlamentare care controlează activitatea SIE şi SRI. CCR a decis că nu e treaba parlamentarilor să se amestece în controlul magistraţilor, deci numai CSAT a mai rămas cu putere de control.
Comisia Iordache a strecurat în lege că "procedurile judicare" sunt informaţii de interes public, deci pot fi puse la dispoziţia Parlamentului. CCR n-a fost de acord. În categoria procedurilor judiciare intră şi informaţii secrete, ca parte a anchetei penale.
CCR a declarat neconstituţional şi articolul din lege care defineşte procedura de numire a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor Curţii Supreme. Legea spune că şeful statului este cel care numeşte şefii Înaltei Curţi la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar, la următorul articol, legea spune că şeful statului nu poate refuza numirile propuse de CSM. CCR a taxat confuzia din textul legislativ. Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a cerut "o mai bună definire a împărţirii atribuţiilor între CSM şi preşedintele României". Aşadar, şeful statului ori are puterea să numească şefii Curţii Supreme, ori este doar de decor şi trebuie să accepte automat judecătorii propuşi de CSM? La această întrebare va trebui să răspundă Parlamentul, care va fi nevoit să pună textul legii în acord cu decizia CCR. Aceeaşi confuzie se regăseşte şi la procedura de revocarea a şefilor Înaltei Curţi.
CCR n-a fost de acord ca magistraţii să ocupe funcţii politice. PSD a trecut în lege că CSM poate dispune detaşarea procurorilor şi judecătorilor la diferite instituţii, chiar şi ca ministru al Justiţiei. Ce a urmărit PSD? Să le ofere posibilitatea unor judecători sau procurori să fie numiţi miniştri ai Justiţiei fără să demisioneze din magistratură, ci doar să fie detaşaţi, deci să se întoarcă pe un loc sigur când îşi vor termina mandatul politic. CCR a declarat articolul neconstituţional. Practic, dacă un magistrat vrea să facă politică, trebuie să renunţe la cariera juridică, aşa cum a făcut Mona Pivniceru în vara anului 2012. În timpul guvernării USL, Pivniceru a renunţat la funcţia de judecător la Înalta Curte pentru a ajunge ministrul Justiţiei. Ulterior, în primăvara anului 2013, a fost numită judecător la CCR.
Legea prinvind statutul magistraţilor mai prevedea faptul că judecătorii şi procurorii pot să se autosuspende din funcţie pentru doi ani, perioadă în care nu li se mai aplică regimul de incompatibilităţi. CCR a spus nu.
• BANCHERUL
• Noul cont de baza al BCR este mai ieftin cu 19% fata de unul standard
Noul cont de baza al BCR este mai ieftin cu 19% fata de unul standard
BCR si-a prezentat pe site-ul propriu oferta privind conturile de baza, la patru zile de la intrarea in vigoare a Legii nr. 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plati, schimbarea conturilor de plati si accesul la conturile de plati cu servicii de baza.
Un cont cu servicii de baza poate fi deschis doar de cei care nu mai au in prezent un cont bancar, acestia urmand a beneficia, conform legii, de o serie de gratuitati, precum retrageri de bani de la bancomate si ghisee, pentru care actualii clienti ai bancilor achita diverse comisioane.
BCR ofera doua pachete cu servicii de baza: unul pentru "persoane vulnerabile din punct de vedere financiar", exact cum este denumirea din lege, adica pentru cei cu venituri mici, mai precis cu salarii nete sub 1.500 de lei lunar, precum si un pachet cu servicii de baza pentru cei cu salarii mai mari.
Pachetul standard, pentru persoane cu venituri mai mari de 1.500 de lei lunar, are un comision lunar de administrare in valoare de 7 lei, mai mare decat comisionul pentru pachetul de cont standard al BCR (Clasi Cont), in valoare de 5,5 lei lunar, destinat oricaror clienti.
Pachetul cu contul de baza contine doar un cont lei si un card de debit atasat contului, spre deosebire de pachetul Clasi Cont, care are si internet/mobile banking.
BCR are insa o oferta pentru potentialii clienti ai pachetului cu cont de baza: "3 luni gratuit - Internet Banking şi Mobile Banking; beneficiezi în mod gratuit de administrarea serviciilor cu parola şi eToken".
Dupa trei luni, spune BCR, "serviciul va fi comisionat conform tarifului in vigoare".
• COTIDIANUL
• Mize uriaşe în noua sesiune parlamentară
Noua sesiune a Parlamentului care începe joi se anunţă încă de pe acum cel puţin la fel de încinsă ca şi precedenta, cu acelaşi potenţial de scandal politic.
Coaliţia PSD-ALDE are, printre alte obiective, modificarea Codurilor Penale şi modificarea legislaţiei siguranţei naţionale, care vizează serviciile de informaţii.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că vrea ca în noua sesiune paralmentară să se iniţieze modificări la legile siguranţei naţionale, care includ Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Informaţii Externe (SIE).
"Eu cred că şi sper ca în această sesiune poate începem să discutăm serios despre legile siguranţei naţionale, despre legea SRI, despre legea SIE. Ele sunt foarte vechi, si chiar din interiorul acestor structuri se solicită să fie modificate, pentru că totuşi sunt 17 ani şi zona de intelligence a avansat foarte mult în lume şi inclusiv în România", a spus Dragnea.
"SRI si SIE sunt două structuri extrem de respectate de către partenerii nostri şi foarte profesioniste, au ofiţeri foarte apreciaţi şi sunt foarte buni şi cred că au nevoie de o legislaţie mult mai modernă. Cred că aici trebuie să ne gândim serios să începem o discuţie aplicată, nu uşoara, ci aplicată asupra legilor care stabilesc funcţionarea acestor două organisme", a adăugat liderul PSD.
Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a anunţat la rândul său că formaţiunea sa va definitiva în două săptămâni proiectele de lege privind funcţionarea comisiilor parlamentare de anchetă şi înfiinţarea Autorităţii Publice de Interceptări.
• CURENTUL
• Revoltă printre cadrele didactice de la UNATC după ce rectorul a semnat scrisoarea de susţinere a agramatului la Educaţie
Rectorul Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică e un erudit care s-a afundat în mocirla scrisorii de suţinere a ministrului cu exprimare de CAP-ist. Nicolae Mandea a absolvit Automatică la Timişoara în 1980 şi apoi în 1989 IATC, regie.
Astăzi, asistenţi şi lectori ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" au semnat o scrisoare deschisă în care se disociază şi îşi exprimă public dezaprobarea faţă de gestul rectorului UNATC Nicolae Mandea de a-l susţine pe Valentin Popa pentru postul de ministru al Educaţiei.
"Am citit cu surprindere în presă că domnul Nicolae Mandea, rector al UNATC "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti, se numără printre rectorii care au semnat o scrisoare de susţinere a domnului Valentin Popa, propunerea actuală a coaliţiei de guvernare pentru postul de Ministru al Educaţiei Naţionale. Surprinderea noastră e cauzată în primul rând de faptul că acesta s-a alăturat unui astfel de demers, în mod evident un act de partizanat politic, ceea ce nu reţinem să se fi întâmplat în trecut, în cazul altor propuneri pentru ministerul de resort", se arată în textul scrisorii.
• JURNALUL NATIONAL
• Afacerile "interesante" derulate de unii dintre miniştrii Cabinetului Dăncilă
Trei dintre miniştrii noului Guvern al României, condus de Viorica Dăncilă, sunt implicaţi în afaceri mai mult decât interesante. Ministrul Educaţiei, Valentin Popa, are soţia angajată pe postul de casieră la o companie de turism de la care Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava, condusă de Valentin Popa, în calitate de rector, a cumpărat în zeci de rânduri bilete de avion. Tichetele achiziţionate prin cumpărarea directă au vizat rute atât interne, cât şi externe. Un alt ministru, Radu Oprea, de la IMM-uri, controlează o reţea de firme din care face parte şi o companie trimisă în judecată pentru evaziune fiscală. La această firmă este angajată chiar soţia actualului ministru. Nu în ultimul rând, proaspătul învestit ministru al Transporturilor, Lucian Şova, deţine două companii de transporturi, din care una îl are ca asociat pe naşul lui Valeriu Zgonea, actorul Stelian Nistor, implicat în afaceri cu fostul ofiţer GRU Boris Golovin.
Noul ministru al Educaţiei, din Guvernul condus de Viorica Dăncilă, Valentin Popa, a părăsit fucţia de rector al Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, pentru a prelua portofoliul în proaspătul învestit Executiv.
• NATIONAL
• Basescu, salvat de ciroza de SPP!
Iata ca, desi aflat in plin razboi cu capii structurilor statului paralel carora chiar el le-a dat "sistemul ticalosit" pe maini, Traian Basescu a sarit ca ars pentru Lucian Pahontu, pe care a incercat sa-l ascunda atata vreme sub fustele prezidentiale. Iar seful statului nu a avut nicio greata sa si explice de ce-l cocoloseste atata pe "Lucica", recunoscand ca de la SPP nu a rabufnit niciodata vreun secret mai tulbure despre viata sa personala. Uite insa ca tocmai ce se spulbera acest mit, desi grija parinteasca a lui Basescu pare sa se datoreze mai degraba "legendei" ca "arhiva secreta" personala a acestuia din cei 10 ani in care s-a aflat in fruntea statului mai mult sau mai putin paralel s-ar afla tocmai in custodia lui Lucian Pahontu. Cel care s-ar cam codi acum sa o inapoieze, astfel ca, din acest punct de vedere cel putin, fostul presedinte chiar ca nu prea are de ce sa-l enerveze pe omul care, iata, conduce SPP-ul de 13 ani!
• ROMANIA LIBERA
• 20.000 de euro pe lună pentru Borza din insolvenţa CET Govora. Plus contracte pentru finul său
Miza a constituit-o un venit lunar de 20.000 de euro fără TVA, plus un comison gras, de 3% din sumele distribuite, din creanţele încasate, din veniturile suplimentare şi din reducerile comerciale obţinute.
Aşa cum relevă documentele, mandatul de administrator judiciar al CET Govora asumat de Borza şi firma lui de insolvenţă nu este lipsit de controverse.
Deţinută integral de Consiliul Judeţean Vâlcea, societatea CET Govora şi-a declarat incapacitatea de plată la începutul anului 2016. Prin decizia judecătorilor, societatea a intrat în insolvenţă la data de 9 mai 2016 cu o situaţie economică dezastruoasă: datorii pe termen scurt de 178 milioane lei şi pierderi de 259 milioane de lei. Pus să gestioneze revenirea CET Govora pe linia de plutire, Borza a primit iniţial din partea judecătorilor o retribuţie lunară de 5.000 de lei.
La foarte scurt timp, însuşi Borza avea să ceară mult mai mulţi bani. La data de 22 iulie 2016 actualul deputat deja cerea întrunirea Adunării Creditorilor, primul punct pe ordinea de zi fiind confirmarea Euro Insol ca administrator judiciar, iar al doilea... stabilirea remuneraţiei Euro Insol. Documentele publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă au fost asumate de Remus Borza.
În şedinţa din 22 iulie 2016, creditorii nu au putut lua o decizie privind confirmarea lui Borza ca administrator judiciar al CET Govora. Pe lângă mulţi alţi creditori, Finanţele s-au opus, nedorind ca Borza să gestioneze insolvenţa. Conform procesului-verbal al şedinţei, atunci, la data de 22 iulie 2016, Remus Borza cerea un onorariu lunar de 30.000 de euro lunar plus TVA şi încă 3% drept comision de succes. Aceşti bani erau ceruţi de la societate, ce avea datorii totale de peste 350 milioane de lei.
• ZIARUL FINANCIAR
• Avertismentul angajatorilor: Cu un salariu mediu de peste 1.000 de euro brut pe lună, dar cu instabilitate legislativă, România riscă să devină o ţară cu forţă de muncă nejustificat de scumpă. "Dacă nu ai business şi nu atragi investiţii, nu ai de unde să plăteşti asemenea salarii."
Guvernul condus de Viorica Dăncilă pariază pe un salariu mediu de peste 1.000 de euro brut (715 euro net) în 2020, în contextul în care angajaţii români ar urma să primească creşteri salariale de 8 - 10% pe an în următorii trei ani. În prezent, salariul mediu pe economie este de circa 720 de euro brut (517 euro net), iar specialiştii spun că majorările de salarii din anii următori sunt benefice câtă vreme şi economia beneficiază de investiţii şi de un climat stabil, spun specialiştii.
"Salariul mediu pe economie este o reflecţie a mersului economiei şi a creşterii economice. Dacă şi economia, şi salariile, cresc în acelaşi ritm, atunci este minunat. Doar că, în condiţiile noilor reglementări fiscale care îngreunează tot ce înseamnă mediul de business, de la antreprenori la corporaţii, atragerea de noi investiţii este dificilă. Riscăm să ajungem ţară cu o forţă de muncă nejustificat de scumpă şi să intrăm în colaps, pentru că dacă nu ai business, de unde să plăteşti asemenea salarii", a explicat Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul companiei cu activităţi de HR Consulteam.
În ultimul an, salariul mediu pe economie a crescut cu 15%, susţinut de creşterile salariale din sectorul bugetar (unde lucrează un sfert din totalul salariaţilor din economie), de majorarea salariului minim pe economie, dar şi de creşterea salariilor din sectorul privat pe fondul deficitului de personal. Şi în anii anteriori, în perioada 2014 - 2016, salariile angajaţilor români au crescut cu câte 7 - 10% pe an, în timp ce în anii de criză creşterile medii nu erau mai mari de 3 - 4% pe an.