REVISTA PRESEI 04.07.2018

• ADEVARUL

• Povestea românului răpus la 29 de ani de birocraţie. "Nu mai am putere să mă lupt şi cu statul"

Călin Farcaş, un tânăr de 29 de ani din Braşov a murit luni, 2 iulie, pe fondul complicaţiilor generate de o boală extrem de rară: hipertensiune pulmonară, o afecţiune care îi afecta vasele de sânge din interiorul plămânilor. Tânărul a fost diagnosticat în urmă cu trei ani şi, de atunci, a făcut demersuri disperate pentru a beneficia de un transplat de plămâni.

Marea şansă a lui Călin Farcaş ar fi fost o operaţie în străinătate, în condiţiile lipsei acute a infrastructurii de specialitate din ţara natală. Tânărul şi familia lui au încercat la mai multe clinici din străinătate, printre care şi AKH Viena. A fost refuzat peste tot, deoarece România nu este membră cu drepturi depline a Eurotransplant, o organizaţie internaţională care încurajează şi coordonează transplanturile de organe. România are un acord de principiu cu Eurotransplant, dar documentul nu este parafat pentru că ţara noastră nu şi-a îndeplinit la timp obligaţia de a furniza organe pentru transplant. Abia în 2018 medicii din România au reuşit să trimită în străinătate doi plămâni.

Călin Farcaş n-a renunţat la luptă niciun moment. În aprilie 2018, a protestat alături de familie, prieteni şi sute de oameni simpli în curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov. "Împreună trebuie să tragem un semnal de alarmă faţă de sistemul nostru de sănătate, care, în timp, a ajuns la acest stadiu, să nu-ţi mai poată acorda ajutorul de care ai nevoie. În această situaţie sunt eu acum, dar mâine poate fi oricine, acesta este crudul adevăr, deşi nu mi-aş dori ca cineva să treacă prin ce trec eu acum. Cerem două lucruri simple, garantate de Constituţia României: dreptul la viaţă şi dreptul la sănătate. Eu unul am de gând să lupt până în ultima clipă", spunea Călin, la protestul din luna aprilie.

• BANCHERUL

• Creditele noi pentru consum ating un nou record istoric, pe fondul dobanzilor inca mici, in ciuda cresterii ROBOR

Romanii au luat de la banci in luna mai credite noi pentru consum de 2,2 miliarde lei, un nou record istoric, in contextul in care Dobanda Anuala Efectiva (DAE), care exprima costul total al unui imprumut, a urcat moderat, cu mai putin de un punct, pe parcursul ultimului an, la 11%, de la 10,24%, cat era in mai 2017, inainte de cresterea indicelui ROBOR.

In luna mai a anului trecut, valoarea creditelor noi de consum era de doar 1,6 miliarde lei, mai scazuta cu 37% fata de aceeasi luna din acest an, conform statisticilor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

Iar in luna mai 2014, cand DAE era doar putin mai mare, 11,66%, valoarea creditelor de consum era de doar 1 miliard de lei, mai putin de jumatate fata de luna mai din acest an.

Volumul creditelor de consum din acest an este cu mult si peste nivelurile inregistrate in 2008, in euforia economica dinaintea crizei: in luna mai a acelui an, bancile acordau credite pentru consum in lei in valoare de 1,3 miliarde lei. Atunci insa bancile aprobau si multe credite in euro sau franci elvetieni, imprumuturile in valuta fiind in prezent restrictionate de BNR.

Valoarea creditelor de consum acordate de banci este dubla in comparatie cu creditele pentru locuinte, in ciuda succesului Programului Prima Casa, si se afla la acelasi nivel cu finantarile pentru firme, arata statisticile BNR.

Volumul ridicat al creditelor de consum a pus in garda BNR, care in ultimul raport privind stabilitatea financiara, din iunie 2018, a evaluat ca fiind un risc sistemic ridicat riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, în special pe segmentul populaţiei. (vezi aici detalii)

BNR a dezvaluit inca din decembrie 2017, odata cu publicarea raportului pentru stabilitatea financiara, ca pregateste restrictii pentru creditele ipotecare sau de consum, in paralel cu cateva solutii pentru stimularea creditarii firmelor. BNR a amanat insa adoptarea unor masuri de restrictionare a creditarii, pe fondul tensiunilor cu partidul de guvernamant, PSD.

Asta pentru ca in ciuda avansului puternic al creditelor de consum si al celor ipotecare, volumul finantarilor pentru firme a ramas modest.

• COTIDIANUL

• Plan de şah la Klaus Iohannis

Refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a da curs până acum deciziei CCR privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi ar trebui să ajungă pe masa Comisiei de la Veneţia, a Consiliul Europei, a Comisiei Europene şi a ambasadelor. Este propunerea pe care o face vicepreşedintele PSD Adrian Ţuţuianu, care a menţionat că astfel de sesizări sunt "la modă". Tot Ţuţuianu spune că Parlamentul ar putea să adopte în şedinţă comună o declaraţie prin care să ceară preşedintelui să respecte deciziile Curţii Constituţionale, ca "mijloc intermediar până la suspendare".

"Eu sper că va pune în aplicare această decizie a Curţii Constituţionale, mai cred că există şi mijloace intermediare până la suspendare şi mă gândesc, este o opinie personală şi nu a PSD, că Parlamentul în şedinţă comună ar putea să adopte o declaraţie prin care să ceară preşedintelui să respecte deciziile Curţii Constituţionale şi eventual, că tot suntem cu pâra permanentă la diverse autorităţi şi organisme europene sau internaţionale, să facem ce a făcut Curtea Constituţională a României, şi anume să sesizăm Comisia de la Veneţia, e la modă, să sesizăm Consiliul Europei, este la modă, să sesizăm Comisia Europeană, pentru că este şi asta la modă, şi să scriem şi noi ambasadelor tuturor statelor membre şi UE, nu doar la cele 12, ci la toţi, pentru că suntem în aceeaşi situaţie, o situaţie care e expres prevăzută de Constituţie şi care nu necesită prea multă analiză", a afirmat Ţuţuianu la Parlament.

• CURIERUL NATIONAL

• BrunTek a deschis o nouă fabrică în Vălenii de Munte

BrunTek, unul dintre cei mai importanţi producători locali de învelitori metalice din Prahova, a deschis noua fabrică în Vălenii de Munte, în Parcul Industrial Prahova.

Un număr foarte mare de constructori şi clienţi caută cel mai bun raport calitate-preţ, unicitate şi siguranţă în investiţia pe care o fac pentru comunitate şi pentru cei dragi. Înţeleg că pentru a avea garanţia unui acoperiş şi a unei construcţii durabile, sigure şi deosebite, este important să alegi materialele de ultimă generaţie, care aduc un plus de valoare autentică investiţiei, oricând şi oriunde ar fi în ţară.

Deschiderea fabricii BrunTek răspunde unor nevoi actuale şi cererilor crescute din partea clienţilor ce îşi doresc să aibă posibilitatea să aleagă învelitori unice pe piaţa din România, care sunt conştienţi de importanţa alegerii furnizorului, a serviciilor, confortului şi suportului oferit pe parcursul întregului proces de selecţie a învelitorilor şi a accesoriilor. Fabrica BrunTek vine în întâmpinarea constructorilor, distribuitorilor, montatorilor şi a clienţilor finali care doresc ceva deosebit, calitativ, totul la un raport calitate-preţ accesibil.

• JURNALUL NATIONAL

• Operaţiune financiară genială. Din Costa Rica, Elena Udrea a "produs" 670.000 euro în România

560.000 de euro şi 527.000 de lei sunt sumele care au intrat sau care urmează să intre în posesia Elenei Udrea, refugiată în Costa Rica şi condamnată definitiv la şase ani de închisoare, cu executare, în dosarul "Gala Bute". Banii provin, în mică parte, din recuperarea unor credite acordate companiei de transport de mărfuri pe calea ferată, Tim Rail Cargo, în care fostul politician a intrat după divorţul de Dorin Cocoş, şi, în cea mai mare parte, din cesiunea acţiunilor la această companie către fostul şef al Regionalei CFR Timişoara, Ioan Valeriu Trică, unul dintre apropiaţii fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Alin Popoviciu. AGA a Tim Rail Cargo a aprobat efectuarea acestor plăţi către Elena Udrea înainte ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să pronune hotărârea definitivă de condamnare, iar banii urmau, potrivit documentelor oficiale, să intre în conturile acesteia până la data de 30 iunie. Elena Udrea a fost reprezentată la şedinţa în care s-au adoptat aceste hotărâri de către afaceristul Villy Sorinel Oprea, al cărui nume apare în dezvăluirile cunoscute sub denumirea de "Panama Papers".

Spectaculoasa manevră prin care Elena Udrea a reuşit să-şi pună la adăpost aproximativ 677.000 de euro a fost demarată în data de 17 aprilie 2018, când a avut loc ultima şedinţă a Adunării Generale a Asociaţilor SC Tim Rail Cargo SRL Timiş. Atunci, Oana Popoviciu, soţia fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Alin Popoviciu, deţinătoare a 25% din acţiuni, împreună cu Vasile Flavius Ranga, Ioan Valeriu Trică şi Elena Udrea (prin reprezentant) au decis să-i plătească fostei "blonde de la Cotroceni" creditele pe care aceasta le-a acordat companiei.

Astfel, societatea s-a obligat, cu această ocazie, ca, până la data de 17 aprilie 2018, să restituie sumele datorate asociatei Elena Udrea, acordate sub formă de creditări, în cuantum de 526.733,46 de lei şi 60.000 de euro. Apoi, condiţionat de încasarea prealabilă de către Elena Udrea a acestor sume de bani, la termenele şi în condiţiile stabilite, urma ca aceeaşi Elena Udrea să cesioneze cele 25 de procente deţinute la SC Tim Rail Cargo SRL asociatului Ioan Valeriu Trică, acesta din urmă devenind, ulterior efectuării tranzacţiei, asociat majoritar, cu 50% aport la capitalul social.

• NATIONAL

• Europa nu este pescar de migranti

Fabrizio Leggeri, directorul agentiei de protectie a frontierelor externe ale UE (Frontex) , a declarat ca europenii nu au "obligatii unilaterale" privind salvarea migrantilor care traverseaza Meditarana.

Leggeri a evocat "sfarsitul naivitatii" , afisate de liderii UE la recentul summit pe tema dosarului migrator. "Ne-am axat mereu pe costul vietilor omenesti" nu si pe "grupurile criminale (care-i duc pe migranti in largul Mediteranei) care se imbogatesc si iau, moral, ostatica Europa". Cei 28 au cazut de acord pentru crearea de "platforme de debarcare" a migrantilor in afara UE pentru a descuraja traversarile Mediteranei, Bruxelles cerandu-le ONG-urilor sa nu interfereze cu operatiunile garzilor de coasta libiene (de unde pornesc majoritatea migrantilor spre Europa). Daca aceste platforme vor fi create, asta inseamna ca "navele Frontex sau cele particulare, care sunt chemate in ajutorul migrantilor via centrel de coordonare, vor putea debarca persoanele salvate in portul cel mai apropiat" si "acesta poate fi un port non european", a avertizat Leggeri.

"Europenii nu pot fi obligati ca numai ei sa efectueze salvari in Mediterana, toate tarile au o datorie in acest sens in Mediterana", a explicat directorul Frontex. "Va fi necesar sa vedem in mod concret cine implementeaza aceste platforme si cu care tari", dar trebuie "rupt automatismul" chemarii navelor care aduc migrantii in Europa", ceea ce este un mesaj "puternic pentru traficanti". In timp ce ONG-urile sunt acuzate ca fac jocul traficantilor, Fabrizio Leggeri a declarat ca, vara trecuta, Frontex a observat "deseori ca salvarile in mare erau organizate de ONG-uri spontan, autonom si in neconcordanta cu autoritatile", incalcand normele de siguranta si punand chiar in pericol viata oamenilor.