• ADEVĂRUL
• Cambridge Analytica, monstrul născut dintr-o firmă de propagandă militară
Privatizarea unor operaţiuni de propagandă militară pe fondul expansiunii social media în defavoarea jurnalismului clasic a permis crearea unor instrumente menite să subjuge populaţia chiar şi în ţările occidentale.
Scandalul privind utilizarea neadecvată a datelor a milioane de utilizatori de Facebook de către compania britanică de consultanţă Cambridge Analytica, implicată în campania lui Donald Trump, dar şi în cea pro-Brexit, readuce în discuţie modul în care această firmă a fost înfiinţată, dar şi obiectul de activitate al companiei sale mamă - Strategic Communication Laboratories (SCL) -, precum şi modul în care aceasta din urmă s-a dezvoltat.
Iar extinderea activităţii SCL a venit în contextul privatizării războaielor, se arată într-o amplă analiză publicată de portalul opendemocracy.net.
Acest fenomen a început să se facă simţit încă din timpul invaziilor din Irak şi Afganistan. Atunci au intrat în scenă companiile militare private. Iar Marea Britanie a devenit un centru al industriei de acest tip, după cum se arată într-un raport din 2016 al grupului War on Want.
În 2003, când forţele americane şi britanice au invadat Irak-ul, Ministerul britanic de Externe a cheltuit 12,6 miloane de lire sterline (14,4 milioane de euro) pentru servicii ale firmelor de securitate britanice. În 2012, suma s-a ridicat la 48,9 milioane de lire sterline (56 de milioane de euro), după cum menţiona cotidianul britanic "The Guardian". Iar în 2015, G4S a obţinut un contract de 100 de milioane de lire sterline (114,6 milioane de euro) pentru a asigura securitatea ambasadei britanice din Afganistan.
Şi, scrie opendemocracy.net, exact aşa cum s-a privatizat războiul, s-a privatizat şi propaganda. În 2016, Bureau of Investigative Journalism a dezvăluit că Pentagonul a plătit în jur de o jumătate de miliard de dolari firmei britanice de relaţii publice Bell Pottinger, faimoasă pentru că a conturat imaginea lui Thatcher, pentru a face propagandă în timpul războiului din Irak. Mai precis, pentru a demoniza reţeaua al-Qaida.
Iar în acea perioadă, după cum a dezvăluit jurnalistul Liam O'Hare, Bell Potinger, care a avut-o drept clientă şi pe Asma Al Assad, soţia preşedintelui Siriei, l-ar fi angajat în Irak pe directorul SCL şi Cambridge Analytica Mark Turnbull, care a fost filmat recent în timpul unei investigaţii jurnalistice sub acoperire a Channel4 vorbind despre metodele folosite de firma sa în slujba politicienilor care o angajează.
El a descris atunci modul în care compania foloseşte datele compromiţătoare despre oponenţii politici pe reţelele socializare şi pe internet în general. "Trebuie să se întâmple fără ca cineva să se gândească «asta este propagandă»".
La fel ca Bell Pottinger, SCL a identificat oportunităţi în privizatizarea războiului. Autorul Hywel Williams a scris în cartea sa din 2006 "Britain's Power Elites: The Rebirth of the Ruling Class" că, în acest context, "pare natural" ca Strategic Communications Laboratories "să se fi lansat ca prima companie privată care să furnizeze «operaţiuni psihologice» armatei".
Deşi mare parte din ceea ce SCL a făcut în domeniul militar rămâne secret, se ştie că a obţinut contracte de sute de mii de dolari de la ministerele Apărării din SUA şi Marea Britanie.
Iar implicarea companiei în alegerile din SUA şi în campania pro-Brexit, prin intermediul Cambridge Analytica, ar fi avut la bază, cel mai probabil, dorinţa de câştiga alţi bani. "Dacă privatizezi războiul, să nu fii surprins dacă firmele militare încep să utilizeze uneltele războiului de «propria lor» parte", a punctat Adam Ramsay, autorul analizei publicate de opendemocracy.net.
În opinia sa, un caz precum cel al Cambridge Analytica este o consecinţă a privatizării operaţiunilor de propagandă militară, posibilă în contextul în care reţelele de socializare au ucis jurnalismul clasic.
"Este un alt exemplu de unelte create pentru a subjuga populaţia din alte locuri din lume folosite pe populaţia ţărilor occidentale în care au fost construite", spune Ramsay.
Potrivit lui, cel mai bun răspuns posibil în faţa unui astfel de caz este crearea unei media democratice, care să nu poată fi cumpărată de propagandişti.
Directorul executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, a răspuns marţi întrebărilor parlamentarilor americani referitoare la problemele care afectează cunoscuta reţea de socializare în timpul unei audieri care a durat cinci ore. Multimiliardarul în vârstă de 33 de ani şi-a cerut din nou scuze pentru că nu a înţeles la timp maniera în care Facebook poate fi deturnată de la scopurile sale iniţiale: "A fost greşeala mea. Îmi pare rău", a spus Zuckerberg. Tot el a reiterat că "va fi nevoie de timp pentru a realiza toate schimbările necesare" limitării utilizării abuzive, relevă AFP.
Directorul executiv al Facebook a afirmat însă că reţeaua socială este "un loc sigur", în ciuda tuturor cazurilor de manipulare şi deturnare de date personale ale utilizatorilor, cum ar fi cel al Cambridge Analytica. El a adăugat că lupta împotriva manipulării politice este dificilă, făcând referire la un fel de "cursă a înarmării" împotriva "celor din Rusia care se ocupă cu exploatarea sistemelor noastre".
Potrivit lui Zuckerberg, compania sa "lucrează" cu procurorul special Robert Mueller, care anchetează o presupusă înţelegere între echipa de campanie a lui Donald Trump şi oficiali ruşi în timpul prezidenţialelor americane din 2016.
"Unul dintre cele mai mari regrete ale mele este că nu am identificat mai rapid ingerinţele străine în campania electorală prin intermediul reţelei", a spus el.
Totuşi, mulţi congresmeni şi-au exprimat "scepticismul" în privinţa răspunsurilor lui, mai ales că Zuckerberg a răspuns mai multor întrebări prin "nu ştiu" sau a afirmat că echipa sa va veni cu precizări.
• BANCHERUL
• Banca Transilvania îşi avertizează clienţii Bancpost că va ţine seama la conversia creditelor în franci de aprecierea leului cu 7% în ultimii trei ani, după o depreciere de 126% în 11 ani
Francul şi euro s-au mişcat în paralel în ultimii 13 ani: ambele monede s-au depreciat puternic faţă de leu în anii de supraîncălzire a economiei mondiale care au precedat Marea Criză din 2008, francul atingând un minim istoric de 1,89 lei iar euro de 3,13 lei în iulie 2007.
Aprecierea celor două valute faţă de leu s-a produs din cauza faptului că în România s-au acordat mai multe credite în franci şi euro decât în lei în perioada pre-criză, datorită dobânzilor mai mici decât cele în lei, precum şi pe fondul investiţiilor străine masive, după aderarea la NATO şi UE.
Tendinţa de apreciere a leului faţă de cele două valute s-a inversat însă brusc în august 2007, la doar o jumătate de an de la euforia întrării în UE, în ciuda faptului că în România creditarea şi economia în ansamblu era în plină euforie, vârful supraîncălzirii urmând a fi atins abia anul următor, în 2008.
Ce s-a întâmplat în vara lui 2007? Istoria este bine cunoscută, acum. Cauza schimbării tendinţei cursului CHF şi euro faţă de leu au fost apariţia primelor semne ale crizei subprime (a creditelor ipotecare riscante) din Statele Unite, care a provocat Marea Recesiune (Great Recession) începută la finalul lui 2007 în SUA şi în octombrie 2008 în Europa şi în România.
Astfel, în august 2007, a două mare banca europeană, BNP Paribas, a anunţat suspenderea unor fonduri de investiţii în obligaţiunile subprime din SUA în valoare de 1,6 miliarde euro, din cauza "evaporării complete a lichidităţii din unele segemente de pe piaţă securitizarilor subprime din SUA", ceea ce a împiedicat banca franceză să-şi evalueze corect activele investite în respectiva piaţă.
A fost prima mare bancă europeană afectată de criză subprime, cu o întârziere destul de mare, cu toate că în SUA, încă din 27 februarie 2007, agenţia de credite ipotecare a statului american, Freddie Mac, a anunţat că nu va mai cumpăra obligaţiuni subprime şi ipoteci subprime foarte riscante, iar în 2 aprilie 2007, o bancă specializată în credite subprime, New Century Financial Corp, a intrat în faliment.
De asemenea, criza subprime făcea deja primele victime şi în Europa: autorităţile din Germania se pregăteau să salveze de la faliment banca IKB, care investise masiv în obligaţiuni subprime din SUA.
În consecinţă, cursul a continuat să crească până în martie 2018, pe măsură ce tot mai multe bănci începeau să fie lovite de valul subprime din SUA, iar banca centrală americană (Federal Reserve) a scăzut dobânda cu care împrumută băncile (discount rate) pentru a le oferi lichidităţile de care aveau nevoie.
În martie 2018, piaţa valutară (şi bursele, fireşte) a fost calmată de decizia băncii centrale din New York privind furnizarea unui volum uriaş de lichidităţi, în valoare de 29 miliarde de dolari, pentru JPMorgan, în vederea preluării băncii de investiţii Bear Stearns, primul mare faliment cauzat de criză subprime.
Liniştea a fost de scurtă durată, până în 7 septembrie 2008, când guvernul SUA a fost nevoit să preia în administrare agenţiile imobiliare Fannie Mae şi Freddie Mac, ajunse în pragul falimentului din cauza crizei subprime. Iar o săptămâna mai târziu, în 15 septembrie 2008, criză financiară a izbucnit din plin, odată cu falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers şi preluarea altei mari bănci falimentare, Merrill Lynch, de către Bank of America.
Din acel moment, când încă în România autorităţile declarau că nu ne va afecta criză iar unele bănci continuau să acorde credite în franci elveţieni, cursurile CHF şi euro au început să urce spectaculos, culminând cu un atac speculativ asupra leului, în octombrie 2008, după cum s-a plâns BNR.
Astfel că francul a crescut de la 1,89 lei în iulie 2007 la 2,54 lei în decembrie 2008 şi la 2,87 lei în februarie 2009, ceea ce înseamnă o apreciere de 50% faţă de leu. Până la finalul lui 2010 a ajuns la 3,35 lei, pentru că în 2012 să atingă 3,78 lei, adică încă o dată mai mult faţă de 2007.
Euro a ajuns şi el la 4,55 lei în 2012, de la 3,13 lei în iulie 2007, ceea ce înseamnă o apreciere de 45%.
În ianuarie 2015, francul a crescut şi mai mult, până la 4,14 lei, după ce Banca Centrală a Elveţiei l-a lăsat liber, până atunci fiind plafonat pentru a nu creşte prea mult.
Atunci au izbucnit şi protestele în stradă ale românilor cu credite în franci, care a determinat audierea conducerii BNR şi Parlament şi recomandarea către bănci de a oferi clienţilor soluţii de conversie în lei, ceea ce nu s-a întâmplat, cu mici excepţii.
În luna mai 2015, francul a atins cel mai ridicat nivel: 4,28 lei, cu 126% mai mult faţă de cel mai scăzut nivel din 2007, de 1,89 lei.
În ultimii ani, francul a mai scăzut, dar a rămas la un nivel ridicat: 3,96 lei la finalul anului trecut şi 3,98 lei în martie 2018.
Nivelul de vârf al francului, din mai 2015, de 4,28 lei, a fost luat de Banca Transilvania drept reper pentru o viitoare conversie a creditelor în franci deţinute de clienţii Bancpost, banca pe care a preluat-o recent.
"Varianta de conversie va ţine cont inclusiv de evoluţia cursului francului elveţian din ultimii ani, având în vedere aprecierea leului faţă de acesta cu aproximativ 7% în mai 2015 - martie 2018", a anunţat banca într-un comunicat postat ieri pe site-ul propriu, în care precizează că "va reveni în cursul acestei luni cu informaţii pentru cei 3.000 de clienţi cu franci elveţieni preluaţi de la Bancpost".
Ceea ce ar putea însemna că Banca Transilvania va scădea deprecierea de 7% a francului din ultimii trei ani din aprecierea de 126% din ultimii 11 ani faţă de cel mai scăzut nivel din 2007, rezultând o creştere netă a francului faţă de leu de 119%.
În mai 2015, nivelul de vârf al francului în raport cu leul, a fost făcută şi oferta Băncii Transilvania de conversie în lei a creditelor în franci deţinute de cei 18.000 de clienţi ai Volksbank.
Aceştia au primit o reducere de 22,5% aplicabilă soldului creditelor în CHF, după ce le-a fost rambursat şi comisionul de risc, care reprezenta în jur de o treime din costul total al creditului, comision considerat abuziv de către instanţele de judecată.
Se pune aşadar întrebarea dacă anunţul BT de ieri cu privire la conversia creditelor clienţilor Bancpost, în care se spune că banca va ţine cont de aprecierea leului cu 7% faţă de franc, înseamnă că va fi redus şi discount-ul pe care clienţii Bancpost ar urmă să-l primească înainte de conversia creditelor în lei.
Cu alte cuvinte, dacă în loc de 22,5% aplicat clienţilor Volksbank, la cursul din 2015, clienţii Bancpost vor primi un discount de doar 15,5%.
Să vedem care este impactul cursului de schimb, precum şi al conversiei creditelor în CHF.
Dacă luăm exemplul unui credit de 70.000 de franci obţinut în 2007 la cel mai bun curs de atunci, de 1,89 lei, înseamnă că valoarea în lei a respectivului credit era de 132.300 de lei.
În prezent, valoarea respectivului credit în lei este de 275.100 de lei, la cursul din prezent, de 3,93 lei pentru un franc, încă o dată mai mult.
Între timp însă, pe parcursul a 10 ani, s-a rambursat o parte din credit, să spunem în jur de 15.000 de franci, astfel că soldul acestuia este acum în jurul a 55.000 de franci, adică 216.000 de lei, mult mai mult faţă de valoarea în lei din momentul contractării creditului: 132.300 de lei.
Şi asta în condiţiile în care rata creditului, în jur de 350 de franci, adică 661 lei în momentul obţinerii imprumului, s-a dublat între timp, fiind acum de 1.375 de lei.
Valoarea creditului în lei rămâne mai mare decât în momentul obţinerii, chiar după un discount de 22,5%
Să vedem acum ce ar însemna o scădere de 22,5% a soldului creditelor în franci ale Bancpost, la fel că în cazul ofertei Volksbank, sau de doar 15,5%, dacă Banca Transilvania va lua în calcul aprecierea francului din ultima perioada.
Valoarea creditelor în franci ale Bancpost se ridică la 788 milioane lei, astfel că un discount de 22,5% ar însemna 177 milioane lei, pe când un discount de doar 15,5% înseamnă 122 milioane lei, aşadar un câştig de 50 de milioane lei pentru Banca Transilvania.
Dacă facem un calcul pe media unui credit Bancpost, de 262.700 lei, adică 66.845 de franci, la cursul de astăzi, de 3,93 lei pentru un franc elveţian, o reducere de 22,5% ar înseamnă 15.000 de franci, pe când un discount de 15,5% înseamnă 10.360 de franci, deci cu aproape 5.000 de franci mai puţîn.
Aplicând discount-ul la exemplul de mai sus, cu creditul de 70.000 de franci iniţial, ajuns acum la 55.000 de franci, un discount de 22,5% înseamnă o scădere de 12.375 de franci, la 42.625 de franci, adică 167.516 lei la cursul zilei, valoarea creditului în lei fiind chiar şi aşa mai ridicată decât în momentul obţinerii acestuia, în 2007.
• COTIDIANUL
• Prins între Rusia şi FBI, Trump alege războiul
Donald Trump a anunţat pe Twitter începutul unei posibile confruntări ruso-americane. "Rusia spune că va doborî orice rachetă lansată spre Siria. Pregăteşte-te, Rusia, pentru că ele vor veni, noi, frumoase şi «inteligente»! Nu ar trebui să fiţi parteneri cu Animalul care îşi omoară poporul cu gaze şi se bucură făcând asta."
"Relaţiile noastre cu Rusia sunt în acest moment în situaţia cea mai rea de până acum, inclusiv comparativ cu Războiul Rece. Nu există motive pentru această situaţie. Rusia are nevoie să o ajutăm economic, un lucru pe care l-am face uşor, şi avem nevoie să coopereze toate naţiunile. Să oprim cursa înarmării?." Trump şi-a anulat un turneu în America Latina, iar şeful Pentagonului, James Mattis, şi-a anulat o deplasare în California - semnale că lovitura militară se apropie.
Armele chimice par să "repare" greşelile comise de diplomaţiile occidentale ce au permis reafirmarea puterii ruse. Un atentat cu gaz toxic pe teritoriu britanic şi unul în Siria, puse pe seama Rusiei, respectiv a complicităţii Rusiei, răstoarnă paradigma relaţiei Vest-Est instalată după venirea la putere a lui Donald Trump. Preşedintele SUA nu mai poate decide decât amploarea atacului - daca va renunţa, riscă să pară un bufon.
Trump a reacţionat la o declaraţie a ambasadorului rus în Liban. "Dacă va veni o lovitură din partea americanilor... rachetele vor fi doborâte şi vor fi doborâte şi platformele de pe care au fost lansate", a declarat ambasadorul Alexander Zasypkin pentru televiziunea libaneză al-Manar, patronată de organizaţia proiraniană Hezbollah. Diplomatul rus a arătat că perspectiva unei confruntări "trebuie înlăturată şi de aceea avem nevoie de negocieri." Ulterior, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse a adăugat: "În Siria se află un număr mare de ruşi, iar Rusia va face totul pentru a-şi proteja oamenii din Siria".
Cum varianta unui atac militar este foarte probabilă, Eurocontrol, agenţia UE pentru controlul traficului aerian, a emis o notificare de 72 de ore privind potenţiale perturbări ale comunicaţiilor radio în estul Mediteranei, din cauza lansării unor rachete asupra Siriei. Situaţia din apropierea coastelor Siriei este deja extrem de tensionată. Rusia a acuzat că SUA au adus aici distrugătorul USS Donald Cook, echipat cu rachete Tomahawk, fără să notifice partea rusă. Mai mult, SUA au trimis spre estul Mediteranei grupul de luptă al portavionului USS Harry Truman. Analiştii arată că portavionul, aflat acum pe coasta estică a SUA, va avea nevoie de cel puţin zece zile pentru a ajunge la destinaţie, iar o lovitură puternica asupra Siriei nu va putea avea loc decât după 22 aprilie.
Declaraţia ambasadorului rus şi reacţia preşedintelui Trump au venit la scurt timp după ce Rusia s-a opus în Consiliul de Securitate ONU lansării unei anchete privind presupusul atac chimic din Siria ce a avut loc sâmbătă, 7 aprilie. China s-a abţinut la votul din CS ONU. Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că 500 de oameni sunt internaţi în urma presupusului atac chimic de la periferia estică a Damascului. Moscova susţine că Statele Unite vor să folosească acest presupus atac drept pretext pentru acţiuni împotriva regimului lui Bahar al-Assad. "Vrem să sperăm că toate părţile se vor feri să facă un asemenea pas, care în primul rând nu ar fi provocat de ceva real şi, în al doilea rând, ar destabiliza şi aşa fragila situaţie din regiune", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, cu referire la posibila intervenţie militară a SUA şi a aliaţilor.
Statele Unite se consultă cu aliaţii în vederea unui posibil răspuns militar împotriva regimului Assad, transmit agenţiile internaţionale de presă. "Căutăm un răspuns coordonat, oricare ar fi acesta", a spus purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite vor anunţa în următoarele zile strategia de răspuns. Aflat la Paris, prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman a declarat că ţara sa "este gata să coopereze cu aliaţii, dacă va fi necesar un răspuns militar în Siria." O poziţie similară pare să aibă şi Israelul; un înalt oficial guvernamental a declarat că premierul Benjamin Netanyahu consideră că SUA vor lovi Siria. Sunt reacţii ce arată limpede că războiul început în 2011 în Siria nu are a face doar cu jihadismul din regiune, ci mai ales cu împiedicarea formării unei axe şiite Teheran-Bagdad-Damasc-Beirut, prin îndepărtarea regimului Assad, limitarea expansiunii ruse şi crearea unui "NATO sunnit" dominat de Arabia Saudita, în colaborare cu Israelul şi coordonat cu Washingtonul.
Răsturnările de plan de la Washington arată că în Statele Unite se duce un război mai crâncen decât cel din Siria, cu desfăşurări de forţe mai spectaculoase decât cele ale portavioanelor din Mediterana.
Pe 29 martie, preşedintele Trump anunţa: "Vreau să ne retragem. Vreau să aducem acasă trupele din Siria". Şi-a surprins atunci chiar şi cei mai apropiaţi colaboratori, pentru a nu mai vorbi de cercurile radicale din Pentagon şi Departamentul de Stat. Ulterior, pe 3 aprilie, Trump a lăsat să se întrevadă tactica sa: "Arabia Saudită este interesată de decizia asta, iar eu am spus: «Dacă vreţi să stăm, poate ar trebui să plătiţi»". Pe 9 aprilie, John Bolton preia funcţia de consilier pentru Securitate al preşedintelui, urmând ca în curând Mike Pompeo, fost şef CIA, să devină secretar de stat; este cea mai războinică echipă de la Washington din epoca modernă, scrie presa americană. Întâmplător sau nu, cu două zile înainte de sosirea lui Bolton la Casa Albă se produce presupusul atac cu arme chimice din Siria, într-o zonă în care rebelii anti-Assad ajunseseră deja la un acord de retragere cu Damascul. Ca şi în cazul spionului rus otrăvit în Marea Britanie, probele sunt vagi. Brusc, preşedintele Trump renunţă la retragere şi avertizează că va urma chiar un conflict cu Rusia. Imediat ce adoptă acest discurs, Trump devine mult mai curajos cu Robert Mueller, procurorul FBI care paralizează administraţia SUA prin anchetarea implicării Rusiei în alegerile din 2016. Odată ce a devenit agresiv cu Rusia şi a considerat că nu mai poate fi constrâns de FBI, Trump declară, pe 10 aprilie, că are autoritatea de a-l demite pe Mueller.
Presa americană de main stream exultă. SUA au trimis militari în Siria pentru a ajuta la înfrângerea grupării jihadiste Stat Islamic, nu pentru a îndepărta regimul Assad, însa presa americană insistă acum doar pe atrocităţile comise de regim, chiar şi în lipsa probelor concludente, pentru a justifica o intervenţie în virtutea "dreptului de a proteja" civilii. La fel exultă şi senatorii John McCain şi Lindsey Graham, cei care au speculat imediat presupusul atac chimic pentru a spune că Trump l-a "încurajat" pe Assad cu anunţul retragerii şi că întreaga aviaţie siriană trebuie distrusă. Partida neoconservatoare Bolton-McCain-Graham este câştigătoare de etapă. Trump obţine în schimb o relaxare a laţului strâns de FBI în jurul administraţiei sale. Preşedintele SUA a moştenit un război, iar noua sa echipă, impusă de circumstanţele create de procurori, l-a convins să dea moştenirii o şansă, să înceapă îngrădirea Iranului şi a acţiunilor ruse în Orientul Mijlociu.
• CURENTUL
• PSD continuă lupta cu intelectualii : Ministrul "Ceolofan" a tăiat fondurile celor mai bune cinci universităţi din România
PSD a schimbat ministrul Sănătăţii Pop-Genunche cu Popa-Ceolofan (vezi AICI) care a decis ca cinci universităţi de stat care fac parte din Consorţiul Universitaria să primească mai puţini bani de la buget din luna septembrie. Este vorba despre Universitatea din Bucureşti, ASE, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca şi UVT.
Aceste cinci universităţi sunt cele mai apreciate din România reuşind şi ele, cu chiu, cu vai să acceadă în topurile cu primele 700 universităţi din lume.
Dintr-un total de 56 de universităţi de stat, opt vor primi în următorul an şcolar mai puţine locuri bugetate, respectiv mai puţini bani de la stat. Celelalte trei universităţi nedreptăţite sunt: SNSPA, Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul din Bucureşti şi Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă din Braşov.
Însă PSD-iştii nu vor să aloce bani de la buget universităţilor bune care să pregătească tineri competenţi să nu-şi piardă ei şi slugile lor avantajele. Dacă ăştia din generaţiile tinere vin să le ia locurile? Nu mai bine să ţinem universităţile la un nivel cât mai jos pentru ca elevii buni să plece din ţară şi să nu se mai întoarcă? Copiii politicienilor nu au nevoie de competiţie!
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rector al Universităţii din Bucureşti şi de prof. univ. dr. Marian Preda, preşedinte al Senatului Universităţii din Bucureşti au transmis o scrisoare referitoare la cifra de şcolarizare repartizată de Ministerul Educaţiei pentru anul universitar 2018-2019.
"Către studentele, studenţii, profesorii şi absolvenţii Universităţii din Bucureşti,
Către toţi cei cărora le pasă,
Despre triumful mediocrităţii şi al găştilor politice
Domnii Valentin Popa si Gigel Paraschiv lovesc din nou!
De data aceasta, şi cu binecuvântarea domnului Liviu Dragnea şi a d-nei Viorica Dăncilă.
După ce, probabil, domnul Valentin Popa a decis, spre beneficiul public şi personal, să stăruie, cu mai mare atenţie, asupra "literelor' şi nu ne-a mai desfătat, în ultima vreme, cu pronunţări publice, iată că acum trece şi la cifre. Te-ai aştepta, nu-i aşa, din partea unui distins inginer, care, după cum declară, "nu are întotdeauna toate cuvintele la domnia sa', ca măcar aici, în domeniul cifrelor, să arate o ireproşabilă rigurozitate.
Cu ură şi cu răzbunare, dl. Ministru Popa, alături de colegii săi de partid, dl. Dragnea şi d-na Dăncilă, au tăiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi şi mai prestigioase universităţi româneşti, universităţile din Consorţiul Universitaria, şi le-au împărţit cu generozitatea boierilor medievali noilor cetăţi de scaun ale învăţământului universitar românesc.
Este lipsită de orice justificare raţională scăderea arbitrară a numărului de locuri repartizate Universităţii din Bucureşti pentru anul universitar 2018 - 2019, pe toate cele trei cicluri de studii: licenţă, cu 60 de locuri mai puţin; master, cu 335 de locuri mai puţin, adică cu 10% mai puţin decât anul trecut; iar la doctorat, poate vă întrebaţi câte locuri a primit Universitatea? Ştim că studiul făcut serios nu e pe placul domniilor lor, poate şi de aceea au tăiat din "pixul de demnitar' 59 de locuri, adică 17% faţă de locurile din anul precedent.
Cum ne va afecta? Simplu: numai la doctorat, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master şi la licenţă, suma cu care bugetul Universităţii va fi văduvit este de 5,4 milioane de lei.
Trebuie să le spunem studenţilor noştri, absolvenţi de licenţă sau de master la drept, ştiinţe politice, filosofie, istorie sau litere, că din grija partidului, începând din toamnă, locurile lor se duc la universităţi locale, înfiinţate după 1989, universităţi al căror prestigiu abia dacă poate trece dincolo de limitele propriei regiuni. Şi atunci, nu putem decât să le facem o "modestă propunere' studentelor şi studenţilor noştri: din toamnă, să se ducă să îşi facă masteratul sau doctoratul la tractoare, păduri sau ingineria motostivuitoarelor. Fără ifose de ştiinţe umaniste. Oricum, pentru a conduce România, îţi trebuie, mai nou, diplomă de inginer, luată de la universităţi de anticameră politică.
Este un timp al polemicii şi un timp al deciziilor instituţionale sobre si lucide! Vă anunţăm că Universitatea din Bucureşti va acţiona Ministerul Educaţiei în contencios administrativ, pentru că vrem să aflăm prin ce miracol "criteriile' de alocare a cifrelor de şcolarizare pentru toamna acestui an au penalizat universităţile din Consorţiu şi le-au recompensat pe aproape toate celelalte.
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru
Rector, Universitatea din Bucureşti
Prof. univ. dr. Marian Preda
Preşedinte Senat, Universitatea din Bucureşti"
Şi Universitatea de Vest a reacţionat printr-un un comunicat cu titlul: "UVT - apreciată afară, penalizată în ţară!"
Universitatea de Vest din Timişoara este prezentă în anul 2018 pentru prima oară în clasificarea Round University Ranking, ocupând poziţia 647 la nivel mondial şi poziţia 3 la nivel naţional. Pentru clasificarea din 2018 au fost analizate 783 de universităţi din 74 de ţări, numărul acestora crescând faţă de anul 2017 (763 universităţi din 72 de ţări).
Potrivit rezultatelor obţinute la cele patru categorii de indicatori, în zona cercetării UVT ocupă locul 2 la nivel naţional şi locul 588 la nivel mondial.
Clasificarea Round University Ranking măsoară performanţa universităţilor pe baza a 20 de indicatori de performanţă grupaţi în 4 categorii - predare (40%), cercetare (40%), diversitate internaţională (10%) şi sustenabilitate financiară (10%) şi 6 domenii de studii - ştiinţe umaniste, ştiinţe ale vieţii, ştiinţe naturale, ştiinţe tehnice, ştiinţe sociale şi ştiinţe medicale.
Topul mondial Round University Ranking, publicat din 2013 de Agenţia RUR Rankings din Moscova, a rezultat în urma analizei informaţiilor furnizate de universităţi pe platforma studiului Global Institutional Profiles Project (GIPP) dezvoltat de Clarivate Analytics, a datelor bibliometrice / scientometrice extrase din bazele de date Web of Science Core Collection, Scopus, Google Scholar etc. şi prin interpretarea studiului privind reputaţia academică realizat prin intermediul Global Institutional Profiles Project (GIPP).
În această clasificare, alături de Universitatea de Vest din Timişoara sunt prezente doar alte două universităţi din România, ambele fiind membre ale Consorţiului Universitaria: Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti".
• JURNALUL NAŢIONAL
• Efectul Legii Olguţa: Medicii nu mai vor să facă gărzi
Foarte multe spitale din ţară sunt în pericol de a rămâne fără linii de gardă în specialităţi vitale, precum Medicina de Urgenţă sau Terapia Intensivă, după ce medicii s-au trezit cu o nouă diminuare a sporurilor pe care le primesc pentru gărzi. Cadrele medicale au lansat şi o petiţie online, prin care cer Parlamentului şi Guvernului "corectarea erorii plăţii gărzilor", şi ameninţă cu demisia dacă avertismentul lor nu va fi luat în considerare de către autorităţi.
În timp ce angajaţii Camerei Deputaţilor iau sume considerabile - care ajung şi la 3.000 de lei lunar - pe post de sporuri de risc, medicii s-au trezit zilele acestea cu o nouă surpriză la capitolul sporuri. Mai mulţi specialişti din toată ţara au semnalat că, pe lângă faptul că orele de gardă le sunt plătite raportat la salariile de bază din ianuarie 2018, adică înainte de mărire, sporurile pentru orele de gardă - care reprezintă muncă suplimentară - au scăzut dramatic, de la 75% la 25-35%. Situaţia este extrem de gravă, avertizează specialiştii, deoarece în cele mai multe spitale din oraşele care nu sunt centre universitare, pe fondul lipsei acute de medici, liniile de gardă sunt asigurate sau completate cu doctori care nu au contract de muncă permanent cu spitalele respective. După scăderea veniturilor realizate din gărzi, aceşti medici nu mai sunt interesaţi să facă aceste ore de muncă suplimentare.
"Salariile au crescut într-adevăr. Doar că plata gărzilor este, pe oră, cam 50% din ora normală de lucru şi mult prea mulţi medici nu mai vor să facă gărzi . În provincie, unde sunt foarte puţini medici, se vor desfiinţa linii de gardă pe ATI şi UPU. M-au sunat colegi din toată ţara. În plus, fiecare manager a dat sporurile diferit şi s-au creat diferenţe uriaşe între medici de aceeaşi specialitate din spitale de acelaşi grad", a explicat, pentru Jurnalul, dr. Laura Zarafin, specialist Anestezie şi Terapie Intensivă. O situaţie similară ar putea să apară şi pe alte secţii unde este necesară prezenţa permanent a unui specialist, precum: chirurgie, cardiologie, obstretică sau neonatologie.
"Este un mare pericol! Oricând, oriunde în ţara asta poate ajunge într-o cameră de gardă o urgenţă majoră, care necesită intervenţia în câteva minute a unui specialist profesionist. Urgenţele majore nu ocolesc pe oameni după funcţia lor. Se pot întâmpla oricui", mai spune medicul.
Medicii au făcut şi o petiţie online, prin care protestează faţă de prevederile legislative şi măsurile administrative care "creează un climat instabil, lipsit de transparenţă şi inechitabil în ceea ce priveşte salarizarea".
"Nu suntem de acord cu următoarele: diferenţele aberante privind cuantumul sporurilor aplicate de spitale similare ca rang şi sursă de finanţare; plata orelor de gardă raportată la alt salariu de bază decât cel din luna în care a fost efectuată garda; scăderea substanţială a sporului acordat pentru orele de gardă, profitându-se de faptul că în Legea nr. 153/2017 anexa II cap. 2 art. 3 alin. (2) şi (3) nu este prevăzut un prag minim al sporului", se arată în petiţia adresată Parlamentului şi Guvernului, pe care au semnat-o peste 450 de medici supăraţi pe Legea Olguţa, a salarizării unitare.
"Suntem conştienţi că demisia noastră va atrage discontinuităţi în activitatea de permanenţă a anumitor secţii vitale (UPU, ATI, Chirurgie, Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie, Cardiologie, etc.) însă răspunderea pentru eventualele probleme create va reveni integral Parlamentului şi Guvernului, deoarece din cauza lor s-a ajuns în această situaţie tensionată", atrag atenţia doctorii.
În cazul în care avertismentul lor nu va fi luat în considerare, medicii spun că vor fi nevoiţi să renunţe la contractele de muncă privind activitatea prestată în linia de gardă.
"Neasigurarea continuităţii activităţii medicale este o adevărată dramă şi va duce cu siguranţă la creşterea numărului de decese evitabile", avertizează dr. Laura Zarafin, specialist ATI.
Tăierea sporurilor este motiv de nemulţumire şi pentru alţi angajaţi din sistemul sanitar. Astfel, protestele salariaţilor din unităţile de pneumoftiziologie din Bucureşti şi Iaşi au fost reluate, ieri, în a treia zi de Paşte, odată cu reluarea programului normal lucru în toate instituţiile. Cei mai mulţi protestatari sunt asistenţi medicali, infirmiere, brancardieri şi personal administrativ - categorii afectate de tăierea sporurilor. Aceştia sunt nemulţumiţi că, deşi lucrează în condiţii de mare risc, intrând zilnic în contact cu pacienţi care suferă de HIV-SIDA, TBC şi alte boli contagioase, nu mai beneficiază de sporurile pe care le primeau până acum, iar veniturile li s-au diminuat considerabil.
• NAŢIONAL
• Ikea se mută în centru
Bugete şi spaţii mici, este noua strategie pe trei ani a celui mai mare retailer de mobilier din lume, gigantul suedez va ridica mai multe magazine în centrul oraşelor pentru a ajunge mai bine la consumatori.
Prognozele realizate de Ikea arată că în 2030 aproximativ 60% din populaţia lumii va trăi în oraşe mari, dublu faţă de procentul actual, spune directorul general Jesper Brodin, prin urmare compania va putea satisface nevoile unei lumii urbanizate în care oamenii trăiesc în spaţii mici, au bugete mici de cheltuieli şi puţîn timp la dispoziţie. Deja Ikea a făcut primul pas, deschizând peste 12 de mici showroom-uri în Londra şi Paris.
Totuşi, marile depozite vor rămâne în continuare, dar nouă strategie este să ajungă direct în apartamentele clienţilor, prin creşterea operaţiunilor digitale, online shopping şi oferirea de servici mai bune pentru cei care au nevoie de livrare la domiciliu. "Trebuie să ne gândim la locul unde vom deschide marile noastre depozite şi de asemenea la investiţiile mari în centrele oraşelor şi apoi să extindem asta la marile oraşe şi apoi la toate ţările şi pieţele", a adăugat Brodin.
Ikea nu va abandona politica costurilor reduse (obsesia fondatorului Ingvar Kamprad), care "va fi întotdeauna prioritatea numărul unu". În România, pe lângă centrul din Bucureşti (Băneasa), Ikea va deschide cel de-al doilea magazin din Capitală (Bdul Pallady), dar şi alte trei, în Timişoara, Braşov şi Cluj - Napoca.
• ZIARUL FINANCIAR
• Avertismentul celei mai mari companii de instalaţii şi servicii de securitate pentru clădiri de birouri: Vara lui 2019, momentul de cumpănă al pieţei de birouri în Bucureşti. Piaţa va trebui să absoarbă un volum mare de clădiri
Anul 2019 ar putea reprezenta un an de cotitură pe segmentul de birouri în condiţiile în care se aşteaptă livrarea unui volum mare de clădiri pe care piaţa va trebui să îl absoarbă, este de părere Fadi Rida, directorul general al furnizorului de soluţii tehnologice pentru eficienţa clădirilor şi a infrastructurilor de securitate Global Technical Systems.
El adaugă că o parte din noile proiecte vor fi direcţionate către alte zone din ţară în afară de Capitală.
"Mă aştept ca la jumătatea lui 2019 să se livreze un volum mare de clădiri de birouri pe care piaţa va trebui să îl absoarbă. Acest lucru va determina direcţionarea noilor proiecte importante şi către alte zone din ţară în afară de Bucureşti. Noi am început să ne uităm destul de mult către ţară", a spus Fadi Rida în cadrul emisiunii de business ZF Live. "Sper să nu ajungem ca în Dubai, unde se tot construiesc malluri şi unde există turişti de mall. Practic, clientela este aceeaşi doar că se mută dintr-un magazin în altul."
Compania specializată în dezvoltare software şi furnizare de soluţii tehnologice pentru eficienţa clădirilor şi a infrastructurilor de securitate estimează pentru anul în curs afaceri de circa 30 milioane de euro, aproape dublu faţă de veniturile obţinute anul trecut, creşterea urmând să vină în urma obţinerii unui portofoliu consistent de contracte care au fost semnate în proporţie de 80% până la această dată, potrivit informaţiilor furnizate de şeful Global Technical Systems.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.04.2018, 08:42)
Revista presei inseamna mai multe articole pe scurt ,asa cum era aceasta rubrica in urma cu un an .Nu ca acum cu putine articole integrale .Dar pentru acest lucru trebuie putina pricepere .
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Om în data de 12.04.2018, 11:48)
Cam ai dreptate. Si eu apreciam foarte mult stilul raposatului. Acum este cu totul altceva, desi in urma cu cateva zile, parea ceva mai diferit. Fiecare dupa puteri.