REVISTA PRESEI 14.03.2018

D.I.
Revista Presei / 14 martie 2018

REVISTA PRESEI 14.03.2018

ADEVĂRUL

Încă un rus fugit din ţara sa din cauza regimului Putin a fost găsit mort la Londra

Nikolai Gluşkov, un prieten apropiat al oligarhului rus Boris Berezovski, care şi-a trăit ultimii ani din viaţă în exil, a fost găsit mort luni seara în domiciliul său din Londra, transmite The Guardian.

Nikolai Gluşkov, care a cerut azil în Marea Britanie, a murit la vârsta de 68 de ani. Trupul său neînsufleţit a fost găsit luni seara de către prieteni şi familie. Cauza producerii decesului încă nu este clară, relatează The Guardian.

Nu există indicii că moartea lui Gluşkov ar avea legătură cu otrăvirea fostului agent GRU şi colaborator al spionajului britanic Serghei Skripal, găsit în stare gravă pe o bancă într-un comercial din Salisbury, în apropiere de Londra.

După prăbuşirea Uniunii Sovietice, Nikolai Gluşkov a lucrat pentru compania aeriană Aeroflot şi dealerul auto Berezovsky's LogoVAZ. A stat timp de cinci ani în închisoare în Rusia, din 1999 până în 2004, în baza unei condamnări pentru fraudă şi spălare de bani.

După ce a ieşit din închisoare, Gluşkov s-a mutat la Londra şi a cerut azil în Marea Britanie. El s-a declarat drept un "ostatic" al preşedintelui rus Vladimir Putin în disputele acestuia cu prietenul său apropiat Boris Berezovski, care a fost găsit mort la 23 martie 2013.

Nikolai Gluşkov a afirmat în repetate rânduri că nu crede că fostul său prieten a decedat din cauze naturale.

Cazul Skripal a tensionat din nou relaţiile ruso-britanice, riscând să ducă la retragerea echipei de fotbal a Angliei de la Campionatul Mondial din Rusia, care va avea loc la vară.

Premierul Theresa May a declarat că Moscova este "cel mai probabil responsabilă" de tentativa de asasinat împotriva fostului spion refugiat în Marea Britanie şi aşteaptă explicaţii până astăzi la miezul nopţii, în caz contrar va trece la o ripostă puternică.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat declaraţia premierului britanic drept "o reprezentaţie de circ".

BANCHERUL

Dobânzile la credite în România sunt mai mici decât cele din Polonia şi Ungaria, deşi acolo sunt deja plafonate

Dobânda Anuală Efectivă (DAE), indicatorul pentru costul total al unui credit de consum în România este mai mică decât cele din Polonia şi Ungaria, deşi în aceste ţări există deja legi de plafonare a dobânzilor, precum cea aprobată la noi de Senat şi analizată acum în Camera Deputaţilor.

Astfel, statisticile Băncii Centrale Europene (BCE) arată că DAE la creditele de consum în România era de 10,48% în ianuarie, cu mult sub nivelul dobânzii la creditele de consum în forinţi din Ungaria (13,12%) şi a celor în zloţi din Polonia (13,80%) şi puţin peste nivelurile din Bulgaria (10,37%) şi Cehia (9,27%).

În Ungaria şi Polonia există deja legi de plafonare a dobânzilor: în Polonia, dobânzile sunt limitate la de patru ori peste rată de creditare Lombard a băncii centrale, indiferent de tipul de credit, în timp ce în Ungaria plafonul se aplică în funcţie de tipul de credit, între 24% şi 39%, peste dobânda de referinţă a băncii centrale.

În cazul descoperitului de cont pe card (overdraft) şi a cardurilor de credit, dobânda în România este de 10,96% pe an, a două cea mai mică dintre ţările din zona, după Polonia (7,5%). În Ungaria, dobânda este 22,84%, în Cehia de 15,78% iar în Bulgaria - 13,93%, conform datelor BCE.

La creditele pentru locuinţe în moneda naţională, dobânda (DAE) din România a urcat în ultimele luni la 4,90% în ianuarie, puţin peste nivelul din alte ţări vecine: 4,62% în Polonia, 4,37% în Ungaria, 4,04% în Bulgaria. În Cehia este cel mai mic nivel al dobânzii: 2,66% pe an.

De altfel, iniţiatorul legii privind plafonarea dobânzilor, senatorul Daniel Zamfir, a avut în vedere, în primă instanţă, doar limitarea dobânzilor penalizatoare practicate de IFN-uri, în special cele care acordă împrumuturi online.

Ulterior, proiectul de lege a fost modificat radical şi plafonarea a fost extinsă atât la creditele ipotecare acordate de bănci (la maxim 2,5 ori peste dobânda legală a BNR) cât şi la creditele de consum (maxim 18%), fără nicio justificare.

De altfel, nivelul dobânzilor practicate de bănci, după cum arată şi aceste date comparative, nu ar fi putut constitui o motivare serioasă pentru susţinerea unei legi în vederea plafonarii acestora.

COTIDIANUL

Dragomir: O bătaie de joc la adresa miilor de români ascultaţi

Fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir a transmis, după audierea lui Florian Coldea în Comisia SRI, că răspunsurile date de acesta reprezintă o bătaie de joc la adresa miilor de români ascultaţi, fugăriţi şi condamnaţi abuziv şi că acum înţelege de ce a fost arestat, ca să nu fie deranjat Coldea.

"Concluzia la "audierea" de azi a lui Coldea? Când nu minte nu-şi aduce aminte. 8 ore si 23 minute audierea lui Coldea SRL, cel mai important exponent al statului paralel. Rezultatul? Nu confirm, nici nu infirm.

Adică o bataie de joc la adresa miilor de români care au fost ascultaţi, fugăriţi, hăituiţi şi condamnaţi abuziv pe banii statului în timpul lui Coldea. Sunt trei teme majore ale abuzurilor: relaţia cu DNA şi Kovesi, relaţia cu instanţele, implicarea în mass media, politică şi economie. În rest, totul este o poveste. Comisia de control şi Parlamentul au azi un rol primordial în devoalarea abuzurilor. Dacă nu îndeplinesc acest rol, democratia si statul de drept din România vor fi arestate de statul paralel. Mai există o şansă, aţa cum preşedintele Trump a început curăţenia de astăzi în SUA, tăvălugul va continua cu relatţa democraţi - FBI - Coldea si Kovesi", a scris fostul ofiţer SRI pe Facebook.

Daniel Dragomir spune că acum a înţeles de ce a fost arestat.

"Acum am inteles de ce m-au arestat: Coldea sa nu fie deranjat, sa nu fie intrebat de nimeni nimic, sa citeasca o piesa scrisa cu teroristi inventati si sa fuga de mass media linistit", a conchis Dragomir.

Fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, a fost audiat, marţi, timp de circa opt ore, în Comisia de control SRI din Parlament, parte dintre răspunsurile acestuia fiind "nu confirm, nu inforim", el urmând să revină pentru alte audieri, a precizat preşedintele Comisiei, Claudiu Manda.

"Acest aspect a fost atins tangenţial în contextul în care nu mai ştiu de unde a derivat discuţia. Surprinzător, a spus că nu confirmă, nu infirmă dacă a fost la dl. Oprea acasă. (...) A fost un element pe care noi îl aveam îân momentul respectiv în atenţia comisiei. A fost o abordare tangenţială asupra subiectului. A avut un astfel de răspuns şi nu am continuat discuţiile în acest sens foarte mult", a spus Claudiu Manda, preşedintele Comisiei, întrebat dacă Florian Coldea a fost întrebat dacă a fost acasă la Gabriel Oprea în noaptea alegerilor prezidenţiale din 2009.

El a mai spus că a mai fost o situaţie în care Florian Coldea nici nu a confirmat, nici nu a infirmat.

"A fost o discuţie dacă există protocol între SRI şi ICCJ şi a spus: Nu confirm, nu infirm", a punctat Manda.

Manda a precizat că în cele aproximativ opt ore de audieri au fost discutate, "din păcate", doar o parte din aspectele pe care avea să de lămurit în cadrul comisiei.

CURENTUL

Ponta dezvăluie că Dragnea, slugă de Teleorman, îi dădea mită şefului SRI George Maior

În această seară, enervat de apariţia lui Liviu Dragnea la Antena 3, Victor Ponta a comentat la B1 TV:

"Nu aveaţi ce să aflaţi de la Coldea. Eu de un an de zile aud că o să fiu chemat. Eu tot aştept, am hârtiile pregătite. Domnul Manda e un om deştept, în fiecare secundă îi e teamă să nu întrebe ceva care să îl deranjeze pe Dragnea. Pe mine nu o să mă cheme cât Dragnea e şef la Parlament. Coldea a zis că se duce, dar nu l-au chemat ca să nu zică ceva înainte de Congres. Dacă nu l-a întrebat nimeni nimic, ce să spună, să spună de la el? El nu o să spună niciodată altceva, decât nişte chestiuni generale. Dragnea nu vrea să se afle cum se luptă el cu statul paralel. Cum vedea că mă urc în maşină, venea la mine şi mă întreba: "Te duci la băieţi?" Şi eu îi ziceam: "Dar, ce treabă ai tu, Liviule?". Nu scăpam de el. Era disperat, să fie acolo, să pună şi el, să mai afle ceva. Dragnea a fost la mine, la Cornu, dacă nu îl chemam sărea gardul. Au fost Crin Antonescu, Daniel Constantin, socrul meu, au fost 10 oameni. Dragnea minte atât de mult şi atât de prost, încât nu cred că e consiliat de Florian Coldea. Dragnea dorea să obţină protecţie de la SRI. Guvernul l-am făcut în casa socrului meu, cu el de faţă. Minte de nici nu respiră la cât minte. Nu ştia cum să îi intre sub piele lui George Maior. Îi ducea cadouri, tot ce credea el că vrea Maior. Mi se pare incredibil ca acum, când era slugă timp de 4 ani, acum nu e bun. Îi era teamă să nu dăm poze cu el când tăia şoriciul şi îl dădea lui Kovesi. Eu nu dau poze, noi nu suntem hoţi de nivelul Belina. Maior şi Coldea au fost acasă la Dragnea, cu mine. S-a milogit de noi. "Hai, veniţi, cu George, cu Florin, că am prins eu peşte!". Era slugă de Teleorman. Maior mi-a zis să nu îl mai iau. "Bă, nu îl mai suport. Nu îl mai lua!", îmi zicea Maior. Mie nu îmi place să spăl rufele în public, dar nu mă abţin să spun adevărul despre Dragnea. Dacă dă Ghiţă fotografiile, treaba lui, eu nu mă ocup cu aşa ceva. Domnul Dragnea fugea cu şoriciul la Kovesi, ea era jenată, fugea ca un chelner. Toată lumea era jenată.", a spus Victor Ponta la B1 TV.

Aşadar ce spune fostul procuror Ponta? Că Dragnea dorea să obţină protecţie de la SRI, că nu ştia cum să îi intre sub piele lui George Maior care era şeful SRI şi că îi ducea cadouri, tot ce credea el că vrea Maior.

Păi asta este exact definiţia infracţiunii de dare-luare de mită pentru Dragnea, respectiv Maior, fiind interzis să primeşti cadouri în legătură cu atribuţiile de serviciu.Conform art.289 din Noul Cod Penal, luarea de mită este "fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri" şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani". Ponta, ca fost procuror ştie exact ce spune şi îi dărâmă pe amândoi dintr-o lovitură.

Dacă Dragnea se duce mâine şi face un denunţ că îi dădea mită lui Maior ca să obţină protecţie de la SRI, scapă de răspundere penală iar Ponta poate fi martor împotriva naşului Maior. Dacă se sesizează vreun procuror în seara asta, Ponta poate fi martor împotriva amândurora.

Ce frumos e când se ceartă pesediştii între ei.

JURNALUL NAŢIONAL

Liviu Dragnea a dezvăluit discuţiile avute cu Gabriel Oprea: "A pus mâna pe telefon şi a transmis"

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a vorbit, marţi, la Antena 3, despre afirmaţiile lui Gabriel Oprea.

"Domnul Oprea a spus că m-a ajutat pe mine să devin preşedintele interimar al partidului în 2015. Îmi pare rău că s-a dus pe subiectul ăsta. Trebuie să spun ce s-a întâmplat atunci. (...) Era luni, foarte cald. Peste două zile urma comitetul CEX în care membrii trebuiau să aleaga preşedintele interimar. Domnul Oprea mi-a spus că a înţeles de la statul de drept că Zgonea trebuie să fie numărul unu şi eu numărul doi în partid. Mi-a zis : "Eu cu tine o să conducem şi Zgonea o să fie aşa". I-am spus: "Nu ştiu ce ai înţeles tu, dar eu miercuri voi candida şi cred că voi fi ales preşedintele interimar al PSD". A pus mâna pe telefon şi a transmis. Mi-a zis că a vorbit cu domnul Coldea. M-am ridicat şi am plecat. Seara eram cu câţiva prieteni, am fost sunat insistent ca să mă întâlnesc cu dumnealui la un restaurant. În separeu era domnul Oprea şi cudomnul Zgonea. Ulterior a venit şi Marian Oprişan. Mi-a zis că a vorbit la statul de drept şi se acceptă ca tu să fii preşedinte interimar şi Zgonea numărului doi. I-am zis: "Nu ştiu ce ai vorbit şi cu cine, nu mai vreau să discutăm subiectul ăsta. Partidul va hotărî miercuri". Asta a fost discuţia despre această speţă ridică de domnul Oprea în spaţiul public", a spus Liviu Dragnea, marţi seară, la Antena 3.

"Habar n-am dacă la celălalt capăt al firului era domnul Coldea. Asta spune domnul Oprea", a mai spus Dragnea.

Gabriel Oprea a făcut dezvăluiri bombă despre relaţia sa cu Liviu Dragnea. Fostul ministru de interne susţine că Dragnea a apelat în mai multe rânduri la ajutorul său, iar acest lucru i-a fost decisiv pentru viitorul politic şi chiar personal.

Oprea a oferit două exemple: în 2004, Liviu Dragnea l-ar fi rugat să îl ajute să devină şeful preşedinţilor de Consilii Judeţene din PSD, iar 2015 Dragnea ar fi apelat din nou la sprijinul său pentru a fi ales şeful PSD.

NAŢIONAL

Sunt 99 de decese cauzate de gripă, în România

Noile informaţii, furnizate de autorităţi în cursul zilei de marţi, indică o creştere a numărului deceselor până la 99 de cazuri.

Mai nou, se anunţă că doi pacienţi - unul în vârstă de 63 de ani, din judeţul Cluj, şi un altul de 49 de ani, din judeţul Mureş - au pierit după ce organismul lor a cedat, odată ce virusul gripal s-a adăugat altor probleme medicale pe care aceştia le aveau. De asemenea, din comunicatul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile rezultă şi faptul că niciunul dintre cei doi bărbaţi nu fusese vaccinat antigripal.

ROMÂNIA LIBERĂ

Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, acuzat de evaziune fiscală, a fost achitat

Tribunalul Braşov a decis, marţi, achitarea fostului preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, în dosarul în care acesta fusese judecat pentru complicitate la evaziune fiscală.

Fostul şef al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar, a fost trimis în judecată de procurori, alături de alţi inculpaţi, într-un dosar în care prejudiciul este, potrivit acuzării, de aproximativ 22 de milioane de lei, informează site-ul www.brasovtv.com.

Blejnar a fost acuzat de comiterea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional şi de complicitate la evaziune fiscală.

Ceilalţi membri ai grupării sunt acuzaţi de procurori că au obţinut sume uriaşe prin sustragerea de la plata accizelor pentru 5.000 de tone de motorină.

Instanţa de fond, Tribunalul Braşov, a dispus, în cazul lui Sorin Blejnar, achitarea.

Sentinţa pronunţată marţi nu este definitivă.

ZIARUL FINANCIAR

România îşi pierde din potenţialul de creştere economică în fiecare zi din cauza infrastructurii, a forţei de muncă şi a fiscalităţii.

Fie că exportăm creiere în IT, bucăţi de componente auto care se fabrică în România sau maşini care se fac în România, ţara exportă destul de mult forţă de muncă. Pentru a crea valoare mai mare, avem nevoie de companii româneşti.

Şase din zece directori executivi din România spun că cea mai mare ameninţare la adresa perspectivelor de creştere a companiilor este reprezentată de infrastructura inadecvată, arată rezultatele studiului CEO Survey 2018, realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC.

"În România, principala îngrijorare a directorilor generali este legată de lipsa infrastructurii: 63% dintre directorii generali sunt foarte îngrijoraţi de infra­structura inadecvată, urmată îndeaproape o problemă tot mai des menţionată de oamenii de afaceri, aceea că nu mai găsesc oameni în piaţă. Migraţia forţei de muncă în ţările europene este una dintre ma­rile ameninţări cu care ne confruntăm acum. Pe locul trei se află creşterea poverii fiscale, urmată îndeaproape de alţi doi indicatori, disponibilitatea personalului cu abilităţi-cheie şi reglementarea excesivă", a spus Ionuţ Simion, country managing partner în cadrul PwC România, în cadrul unui eve­ni­ment organizat ieri în Bucureşti în parteneriat cu ZF. De altfel, în statele din Europa Centrală şi de Est lipsa candidaţilor cu abilităţi-cheie şi suprareglementarea sunt principalele îngrijorări ale directo­rilor generali, la care se mai adaugă alţi doi indicatori: terorismul şi populismul.

Întrebaţi dacă economia României mai poate să crească fără să existe schimbări semnificative în ceea ce priveşte infrastructura, educaţia etc., managerii de top prezenţi ieri la eveniment au spus că o creştere pe termen scurt fără luarea în considerare a unor schim­bări semnificative va duce, de fapt, la golirea potenţialului României pe viitor. "România creşte peste po­tenţial de o bună bucată de timp. Şi asta n-ar fi îngrijorător, problema este că România nu creează potenţial, iar asta este cea mai mare problemă. Vestea bună este că infrastructura digitală din România este foarte bună, însă pentru a extrage valoare din ea este nevoie de oameni şi de crearea unui context. Să creezi valoare digitală înseamnă crearea de produse digitale în ţara noastră care apoi sunt vândute în lanţul global, nu numai închirierea de creiere", a explicat Sergiu Manea, CEO şi preşedintele boardului BCR. El a mai precizat că în prezent, în special pentru pătura societăţii cea mai educată, cea mai aspiraţională, cu etica muncii sau cu chemare antreprenorială, România nu mai oferă un context de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

"Suntem pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte competenţele digitale pe care le au oamenii de rând, nu vorbim de elite sau de programatori, vorbim de cei care nu ştiu să deschidă un browser sau să facă shopping online. Şi nu mă duc mai departe să vedem numărul de companii cu prezenţă online, care se uită către internaţionalizare, către export. Mai puţin de jumătate din companiile din România nu au prezenţă online, nu sunt prezente pe harta digitală. În acest moment vorbim de pierderea unor oportunităţi imense, deci de acolo trebuie să pornim, de la a fi vizibili şi de a deschide pieţe", a explicat Elisabeta Moraru, country manager în cadrul Google România.

În opinia lui Iulian Stanciu, CEO al eMag, cel mai mare magazin online local, România este în momentul de faţă o platformă de asamblare şi de export pentru diverse bucăţi din supply chain. Fie că exportăm creiere în IT, bucăţi de componente auto care se fabrică în România sau maşini care se fac în România, ţara exportă de fapt destul de mult forţă de muncă, a adăugat el.

"Pentru a crea valoare mai mare în România, avem nevoie de companii româneşti care pot creşte şi care pot exporta foarte mult în zona digitală prin construcţia de produse româneşti. Pe termen scurt, având în vedere decalajul de salarii faţă de statele din Europa de Vest, putem creşte pe seama creşterii de venituri şi a consu­mu­lui, iar statul să câştige din înca­sa­rea taxelor pe salarii şi a consu­mului, însă din păcate nu exista alternativă investiţională pentru oamenii de rând, pentru că bursa este neatractivă", a mai spus Stanciu.

La rândul său, Olga Grygier-Siddons, CEO al PwC pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, spune că nu poate fi susţinută creşterea economică fără schim­bare, iar avansul tehnologiei este benefic din acest punct de vedere.

"România trebuie să se schim­be pentru a avea creştere econo­mică, vi­teza cu care tehnologia adu­ce schimbări în lume este fără precedent. Dacă ne uităm în regiunea Europei Centrale şi de Est, putem critica multe lucruri, cum ar fi infrastructura, însă dacă ne uităm la transformările pe care le-am traversat în ultimii 25 de ani, vedem că am făcut o treabă foarte bună la scală globală. Provocarea de acum încolo este să continuăm să ne schimbăm", a spus Olga Grygier-Siddons.

Pe un orizont de timp de 1-3 ani, România poate creşte, pentru că este deja implicată pe lanţul de dezvoltare globală în industriile clasice, a adăugat Sergiu Manea de la BCR.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9759
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7329
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3176
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9824
Gram de aur (XAU)Gram de aur387.3649

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
thediplomat.ro
targuldeturism.ro
gustulitaliei.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb