REVISTA PRESEI 14.06.2018

• ADEVĂRUL

• Topul scumpirilor. Estimările lui Isărescu, depăşite de realitate

Preţurile din România au continuat să crească accelerat şi în a cincea lună a acestui an, în ciuda aşteptărilor Băncii Naţionale că ele se vor tempera după luna aprilie. O cauză este faptul că deşi BNR a oferit Guvernului bani ieftini pentru investiţii, aceştia au fost folosiţi pentru consum.

Scumpirile produselor au continuat să galopeze, în luna mai a acestui an, în ritm chiar mai ridicat decât până acum. În aprilie, rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a fost de 5,2%, în creştere faţă de martie, când a fost 5%. Însă în luna mai ea a ajuns la 5,4%, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică (INS). Acesta este cel mai înalt nivel din februarie 2013 până în prezent. Cartofii, fructele proaspete şi alte legume şi conserve de legume s-au scumpit cel mai mult dintre toate produsele, cu peste 18% faţă de luna decembrie a anului trecut. Au urmat, în clasament, legumele şi conservele de legume, dar şi fructele şi conservele din fructe, scumpindu-se cu 13%, respectiv 12%. Şi preţurile gazelor naturale s-au majorat, cu circa 10% faţă de decembrie. Combustibilii, biletele de avion şi citricele au urmat în clasament, cu o scumpire de peste 5%. Energia electrică şi tutunul/ţigările nu au fost exceptate, preţurile fiind mai mari faţă de decembrie cu aproape 5%, respectiv 3%.

Au mai fost înregistrate scumpiri la carne de bovine (2,8%), produse de igienă şi cosmetică (2,7%), dar şi energie electrică (2,4%) şi energie termică (2,1%). Restul scumpirilor s-au situat sub 1%. În schimb, scăderi de preţuri au fost prea puţine. Ouăle s-au ieftinit cu circa 25%, în contextul în care anterior preţul lor a fost afectat major de scandalul contaminării cu Fipronil. Şi zahărul s-a ieftinit, cu circa 5%. A stagnat preţul serviciilor poştale şi a biletelor CFR. Pe ansamblu, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,54% în mai faţă de aprilie, iar faţă de decembrie 2017 cu 2,47%. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017, preţurile la produsele alimentare au urcat cu 3,93%. În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, per total, ele s-au scumpit cu 0,58% în mai faţă de luna anterioară, cu 2,96% comparativ cu decembrie 2017 şi cu 7,75% faţă de mai 2017. Conform datelor INS, serviciile au fost mai scumpe în luna mai a acestui an pe fondul unor tarife mai mari în transportul aerian, dar şi în transportul urban.

• BANCHERUL

• FMI recomandă BNR să îngreuneze accesul populaţiei la credite, pentru evitarea supraîndatorarii

Creşterea rapidă a creditării persoanelor fizice din România din ultimii ani necesită revizuirea normelor prudenţiale, în vederea prevenirii vulnerabilităţilor populaţiei, pentru evitarea îndatorării excesive, prin impunerea unei limite a serviciului datoriei, adică a ponderii ratei lunare la credit din venitul disponibil, arată Fondul Monetar Internaţional (FMI) în evaluarea sectorului financiar românesc publicată recent.

BNR a anunţat deja că pregăteşte noi măsuri de limitare a gradului de îndatorare a populaţiei, dar încă nu a adoptat nicio decizie.

"Adoptarea de politici macroprudentiale odată cu materializarea riscurilor nu este doar tardivă, dar ar putea să precipite sau să adâncească pierderile, însă dacă măsurile sunt adoptate la începutul ciclului, când riscurile sunt încă benigne, previn acumularea vulnerabilităţilor. În acest sens, măsurile BNR sunt propuse la timpul potrivit, în contextul creşterii creditării şi a ratelor de neperformantă încă scăzute", consideră FMI.

Din datele existente la Centrală Riscului de Credit analizate de FMI rezultă că probabilitatea de nerambursare a împrumuturilor (default) este foarte ridicată în cazul oricăror creşteri ale gradului de îndatorare dincolo de 50%, în special în cazul creditelor ipotecare. De aceea, este recomandabil că o astfel de limita a gradului de îndatorare să nu depăşească respectivul prag.

În contextul creşterii vulnerabilităţilor asociate cu îndatorarea populaţiei, Banca Naţională a României (BNR) ia în considerare recalibrarea pragului maxim de îndatorare. Concret, BNR propune:

Introducerea unei limite maxime de îndatorare, în locul limitelor interne impuse de bănci, care să se aplice nivelului de îndatorare după aplicarea şocurilor de dobânda, de curs valutar şi de venit.

Aplicarea limitei de îndatorare la toate creditele pentru persoane fizice (atât credite de consum cât şi ipotecare, inclusiv Prima Casă).

Recalibrarea şocurilor pentru calcularea gradului de îndatorare în cazul creditelor de consum şi introducerea unor şocuri similare pentru creditele ipotecare.

Regulamentul BNR nr. 17 din 2012 impune băncilor să stabilească gradul de îndatorare al celor care primesc împrumuturi conform normelor interne ale fiecărei bănci după aplicarea unor şocuri de dobânda, de curs valutar şi de venit. Astfel, în prezent, cei care obţîn un credit de consum, trebuie să poată suportă, în cadrul gradului de îndatorare, o depreciere a leului de 35,5% faţă de euro, de 40,9% faţă de dolarul american şi de 52,6% faţă de alte monede, o creştere a dobânzii cu 0,6% şi o scădere cu 6% a venitului.

Din 2012 până acum însă, îndatorarea populaţiei a crescut semnificativ, mai ales în cazul debitorilor cu venituri mici. Mai exact, după cum se vede în graficul FMI, gradul de îndatorare a persoanelor cu venituri minime până în medii a crescut de la sub 50% la peste 50% din veniturile disponibile, ceea ce, în opinia FMI ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea îndatorării populaţiei.

În aceste condiţii şi având în vedere evoluţia condiţiilor macroeconomice, este necesară redimensionarea şocurilor avute în vedere la stabilirea gradului de îndatorare al beneficiarilor de credite, consideră FMI.

Cu atât mai mult cu cât în prezent şocurile se aplică doar creditelor de consum iar eficientă stabilirii gradelor de îndatorare este subminată de programul Prima Casă, care permite un grad de îndatorare de până la 95%.

FMI a analizat informaţiile detaliate ale unui număr de 220.000 de credite ipotecare şi 170.000 de credite de consum din Centrală Riscului de Credit a BNR pentru a analiză determinantii nerambursarii împrumuturilor (riscul de default).

Analiză arată că probabilitatea de nerambursare a împrumuturilor (default) este foarte ridicată în cazul oricăror depăşiri ale gradului de îndatorare de 50%, în special în cazul creditelor ipotecare. De aceea, este recomandabil că limita gradului de îndatorare să fie stabilită la 50% după aplicarea şocurilor de dobânda, curs valutar şi venit.

FMI oferă şi exemple de alte ţări care au luat astfel de măsuri. În Polonia, de exemplu, s-a stabilit un grad de indatoare de 50% pentru debitorii cu venituri sub salariul mediu şi de 65% pentru restul.

• COTIDIANUL

• Toader îl trimite pe "profesorul de fizică" Iohannis la consilieri

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat miercuri că preşedintele Klaus Iohannis are consilieri care pot să-l sfătuiască privind respectarea deciziei CCR, menţionând că, aşa cum un profesor de fizică nu cunoaşte elemente de natură constituţională, nici el nu cunoaşte elemente de fizică.

"Nu cred că preşedintele sau orice român cu o abordare elementară are nevoie să îi spună ministrul Justiţiei vedeţi că deciziile Curţii Constituţionale sunt definitive, sunt obligatorii, produc efectele, obligaţii juridice, de la momentul publicării în Monitorul Oficial. Admit ideea a faptului că un profesor de fizică să nu cunoască noţiuni de fineţe juridică de natură constituţională, eu la rândul meu, ca jurist, nu cunosc elemente de fizică, decât acelea cu am rămas din liceu. Dar preşedintele are consilieri, că de aia îi are, ca să fie de specialitate şi să îl consilieze cu promptitudine şi în mod corect aupra efectelor pe care le produce decizia, asupra obligaţiilor care îi revin din respectiva decizie şi asupra riscurilor pe care le generează nerespectarea deciziei", a declarat Tudorel Toader la Antena3.

Totodată, ministrul Justiţiei a mai precizat că statul de drept trebuie consolidat, nu "pus sub semnul întrebării" şi că nu se poate ca o decizie să fie respectată doar dacă este favorabilă.

"Noi trebui să consolidăm statul de drept, şi nu să-l punem sub semnul întrebării. Azi respectăm o decizie că ne convine, mâine nu o respectăm, că nu ne convine, la fel cu o lege, la fel cu o ordonanţă de Guvern. Pentru că, dacă cel de la vârful piramidei statului de drept desconsideră instanţa de contencios constituţional, atunci moralmente acelaşi demnitar nu mai are nicio cădere să ceară românului să respecte o lege. Eu am auzit o declaraţie a dânsului, dar nu cred că a vrut să dea acest sens. Un jurnalist l-a întrebat: Dumneavoastră respectaţi Constituţia? El zis: sigur că da, eu veghez la respectarea Constituţiei. Sigur într-o interpretare riguroasă ai putea deduce ceea ce eu nu cred că a gândit domnul preşedinte, că dânsul veghează ca alţii să respecte Constituţia", a mai declarat Tudorel Toader.

• CURENTUL

• Ce i-a transmis naşul Gigi Becali finei Gabriela Firea prin sms

Cei 20.000 de oameni prezenţi pe cel mai mare stadion al ţării au huiduit-o copios pe Gabriela Firea, în momentul în care ţinea un discurs la ceremonia de premiere a Simonei Halep.

Gigi Becali a avut o primă reacţie după ce Gabriela Firea a fost fluierată şi huiduită pe cel mai mare stadion al ţării. Acesta a recunoscut că i-a fost milă de fina sa când aceasta a fost umilită de spectatorii prezenţi pe Arena Naţională.

"I-am dat un mesaj, că îmi era milă de ea, i-am zis că o sa treacă şi că nu trebuia să meargă cu o zi înainte. Miting înseamnă că ne strângem noi. Când te iau de acasă cu masina şi îţi dau cârnaţi şi nu ştiu unde mă duci, nu e miting (n.r. - mitingul organizat de PSD în Piaţa Victoriei)", a spus Gigi Becali la Pro X.

Becali mai spune că Firea nu a greşit când a decis să îi ofere cheia oraşului Simonei Halep, după victoria fantastică de la Roland Garros, ci "a greşit când a fost pe scenă şi a recitat cu Liviu Dragnea. Mitingul PSD ăla de ruşine, ea a participat la mitingul ruşinii şi apoi a mers la Simona Halep. Era normal să îi dea cheia orasului Simonei Halep, nu văd nimic greşit. Greşeala e când apare la TV lângă Dragnea la un metru. Lângă Dragnea nu trebuie să stai nici la 50 de metri",a mai spus Gigi Becali.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii participă, în perioada 13-14 iunie 2018, la Întâlnirea de nivel înalt privind prosperitatea şi solidaritatea sistemelor de sănătate

Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii participă, în perioada 13-14 iunie 2018, la Întâlnirea de nivel înalt privind prosperitatea şi solidaritatea sistemelor de sănătate, eveniment organizat, la Tallinn, de către Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Ministerul Afacerilor Sociale din Estonia.

La această conferinţă participă miniştrii sănătăţii şi ai finanţelor, experţi ai statelor membre din întreaga regiune europeană a OMS, inclusiv reprezentanţi ai pacienţilor, cadre universitare, precum şi coordonatori şi manageri din sistemul serviciilor de sănătate, reprezentanţi ai agenţiilor specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai societăţii civile.

Reuniunea oferă celor prezenţi oportunitatea de a discuta despre cele mai bune practici şi inovaţii în domeniul sanitar din regiunea europeană a OMS. De asemenea, prin această întâlnire se doreşte punerea în evidenţă a unei noi viziuni pentru sistemele de sănătate centrate pe nevoile cetăţenilor, în conformitate cu Sănătatea 2020 şi Strategiile de dezvoltare durabilă.

La invitaţia directorului regional pentru Europa al OMS, Zsuzsanna Jakab, ministrul Sorina Pintea a prezidat, în premieră pentru un ministru român, dezbaterile uneia dintre cele mai importante secţiuni ale evenimentului, respectiv "Refacerea dialogului dintre sănătate şi finanţe privind investiţiile în sistemele de sănătate".

________________________________________

Această sesiune a urmărit identificarea modalităţilor prin care ministerele sănătăţii pot colabora mai bine cu ministerele de finanţe şi pentru a obţine finanţarea corespunzătoare pentru îndeplinirea obiectivelor. Sistemele de sănătate trebuie să depună mai multe eforturi pentru a demonstra că sunt administratori buni ai resurselor publice, prin monitorizarea performanţei şi promovarea utilizării eficiente a resurselor. Sistemele de sănătate reprezintă o industrie importantă, oferind locuri de muncă de înaltă calificare în furnizarea de servicii, tehnologie şi cercetare şi contribuind la exporturi. Investiţia în sistemele de sănătate aduce beneficii pe termen scurt, mediu şi lung. Sistemele de sănătate pot promova o forţă de muncă productivă sănătoasă, capabilă să muncească până la o vârstă avansată.

O alta temă de interes a acestei sesiuni a pus în dezbatere soluţiile sistemelor de sănătate în abordarea provocărilor majore, precum îmbătrânirea populaţiei şi eficienţa sistemelor.

În încheierea sesiunii, Sorina Pintea s-a declarat mulţumită de rezultatele discuţiilor şi a apreciat că: "Această sesiune referitoare la investiţiile din sistemul de sănătate a oferit, cu siguranţă, o mai bună perspectivă asupra provocărilor legate de comunicarea dintre ministere, dar a identificat şi soluţii prin care putem depăşi orice diferenţe de idei care pot apărea în dialogul dintre Ministerele de Finanţe si Ministerele Sănătăţii".

• JURNALUL NAŢIONAL

• Germania va achiziţiona drone militare israeliene

Parlamentul german a aprobat miercuri propunerea ministerului apărării de a achizţiona drone militare israeliene Heron-TP în valoare de 895 de milioane de euro.

Dronele produse de Israel Aerospace Industries, cu dimensiuni de 14 pe 26 de metri, vor fi folosite pentru supraveghere, dar sunt suficient de mari pentru a transporta rachete.

Ministrul apărării, Ursula von der Leyen, a apreciat după vot că Bundestag-ul (camera inferioară a parlamentului federal al Germaniei) a trimis un semnal important armatei, care se află sub controlul legislativului. Ea a adăugat că dronele Heron-TP au o rezoluţie video mai bună şi o rază de acţiune mai mare decât dronele de supraveghere folosite până acum de Bundeswehr (forţele armate), deci vor proteja mai bine soldaţii.

• ZIARUL FINANCIAR

• Hotelierul Mohammad Murad: Aştept avizele să aducem 32 de angajaţi din Etiopia

Omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează 800 de camere în unităţi hoteliere pe litoralul românesc, dar şi hoteluri în Capitală, caută să aducă forţă de muncă din străinătate, pentru a completa deficitul de angajaţi.

"Aştept avizele pentru a aduce, pentru început, 32 de angajaţi din Etiopia. În total, avem nevoie de încă 120 de angajaţi pentru hotelurile de la mare, dar nu găsim. Oferim echivalentul a 500 de euro net pentru o cameristă, dar tot nu găsim. Cred că în România cea mai mare problemă în mo­mentul de faţă, pe lângă instabilitatea legislativă, este gă­sirea forţei de muncă. Este greu să aducem românii din afară, cred că piaţa muncii se va stabiliza dacă începem să adu­cem angajaţi din alte ţări", a spus pentru ZF Mo­ham­mad Murad. El afirmă că pentru locurile de muncă din tu­rism, ce solicită personal necalificat, nu se mai găsesc candidaţi. Recent şi hotelierul Nicoale Bucovală, proprie­tarul complexului Steaua de Mare din Eforie Nord, afirma că a depus o cerere pentru aducerea a 20 de angajaţi din Republica Moldova şi că importul de forţă de muncă este foarte dificil. Hotelierii de pe litoral caută forţă de muncă pentru sezonul de vară, când deschid unităţile hoteliere.