REVISTA PRESEI 16.04.2018

• ADEVĂRUL

• Plata pensiilor "de lux", miza atacurilor la Pilonul II

Sunt 4 milioane de români care contribuie anual cu circa 7 miliarde de lei la pensiile private. În acelaşi timp, sunt doar 9.000 de alţi români care primesc anual din bugetul public pensii speciale ce însumează peste 8 miliarde de lei. Aceasta este adevărata miză a atacurilor la Pilonul II: ca Guvernul să mai poată "ciupi" ceva de la cei mulţi, ca să poată plăti pensiile privilegiaţilor.

Atacul guvernanţilor la Pilonul II de pensii pare a se concretiza într-un final, la un an de când zvonurile au apărut în piaţă. A început cu demiterea şi amendarea şefei NN Pensii pentru că şi-a avertizat clienţii în privinţa discuţiilor în acest sens, a continuat cu negări din partea autorităţilor că nu se "naţionalizează" acest pilon, numai pentru ca acest an să demareze cu scăderea procentului virat către Pilonul II de la 5,1% la 3,75%, ceea ce s-a lăsat în cele din urmă şi cu micşorări ale pensiilor, deşi Guvernul dădea asigurări că acest lucru nu se va întâmpla. Acum, Executivul are în lucru şi plănuieşte să finalizeze până la finalul lunii iunie un nou cadru legislativ pentru Pilonul II, prin care să îi lase pe oameni să "opteze" între a-şi lăsa toată pensia pe mâna statului sau a pune ouăle în mai multe coşuri. Nu se cunosc încă detalii privind acest mecanism, însă ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a precizat că vrea să creeze "concurenţă în zona de pensii", deşi, teoretic, aceasta există deja între cele şapte fonduri de pensii private obligatorii.

Principalul argument pentru această schimbare este că statul "poate fi un bun administrator al banului public", după cum spune Eugen Teodorovici. Însă după atâţia ani în care statul a fost "bun administrator", vedem cum ne îndreptăm treptat către un deficit al bugetului public de pensii pe care să explodeze.

• BANCHERUL

• BNR, Banca Transilvania si Bancpost pastreaza misterul creditelor in franci cesionate in strainatate. De ce oare?

Banca Nationala a Romaniei (BNR), Banca Transilvania (BT) si Bancpost pastreaza tacerea cu privire la creditele in franci elvetieni (CHF) cesionate de cea din urma la entitati din strainatate controlate de banca-mama din Grecia, Eurobank, care nu au fost preluate de BT in cadrul tranzactiei de cumparare a Bancpost.

Nici BNR, nici cele doua banci nu au raspuns la intrebarile trimise de Bancherul.ro pe aceasta tema.

Se stie ca exista multe credite cesionate de Bancpost in strainatate, insa nici banca centrala nici cele doua banci nu vor sa spuna care este numarul si valoarea acestora.

Un mister ramane si motivul pentru care Banca Transilvania nu a cumparat si creditele cesionate in strainatate, cu toate ca acestea nu mai sunt proprietatea Bancpost, banca romaneasca avand doar rolul de a incasa ratele lunare si de a administra relatia cu clientii, in numele Eurobank, proprietarul creditelor cesionate.

Este posibil ca dupa integrarea Bancpost in Banca Transilvania, cei cu credite cesionate sa-si poata achita ratele in continuare la Banca Transilvania, daca aceasta va prelua contractul de administare a creditelor pentru Eurobank, de la Bancpost.

Nu se stie insa daca BT a preluat contractul de administrare a creditelor respective sau daca are de gand sa cumpere, pana la urma, aceste credite, cum ar fi normal, in lipsa tacerii bancilor si a autoritatii de supraveghere, BNR.

Problema este ca cei cu credite cesionate nu vor beneficia de oferta in pregatire a Bancii Transilvania de conversie in lei a creditelor in franci existente in proprietatea Bancpost, adica cele necesionate.

BT a facut recent un anunt ca urmeaza sa ofere in aceasta luna detalii privind conditiile de conversie, dar fara sa faca referire si la creditele cesionate.

BT a precizat doar ca va lua in calcul aprecierea de 7% din ultimii trei ani a leului fata de franc, sugerand ca discount-ul pe care l-ar putea oferi clientilor ar putea fi mai mic decat cel de 22,5% acordat clientilor Volksbank. (vezi aici detalii)

Daca Banca Transilvania s-a gandit ca poate face economii reducand discount-ul clientilor Bancpost si nepreluand si creditele cesionate, s-ar putea sa aiba cheltuieli mai mari pe termen mediu, daca se va trezi cu proteste pentru discriminare din partea clientilor Bancpost cu credite cesionate.

• COTIDIANUL

• Sfera privată trebuie adaptată erei digitale

Conceptul sferei private trebuie să fie adaptat realităţii, în era reţelelor de socializare online precum Facebook, comentează cotidianul Financial Times, în contextul scandalului accesării ilegale a datelor utilizatorilor de către firma de consultanţă Cambridge Analytica.

Atunci când Mark Zuckerberg a cumpărat în anul 2013 patru case situate în jurul vilei sale din Palo Alto (California), jurnalişti şi alţi comentatori erau sarcastici despre valoarea mare la care fondatorul şi directorul general Facebook părea să îşi estimeze viaţa privată - suma de aproximativ 30 de milioane de dolari. Postul NBC News glumea că Mark Zuckerberg îşi "actualiza setările privind date private" pentru a se proteja de persoane care ar putea da "aprecieri" ("like-uri") ideii de a locui în apropierea curţii miliardarului. "Dreptul la viaţă privată ar putea fi ultimul lucru la care ne-am aştepta din partea Facebook, dar acest lucru nu îl opreşte pe Mark Zuckerberg să introducă toate limitele pentru a-şi proteja sfera privată în viaţa reală", comenta revista finaciară Fast Company.

Dorinţa lui Zuckerberg de protejare a datelor private ar putea fi din nou subiect de sarcasm după recentele dezvăluiri potrivit cărora firma de consultanţă Cambridge Analytica probabil a obţinut suficiente date Facebook pentru a construi profilurile psihologice a 87 de milioane de persoane, în principal alegători americani.

"Dar acest caz evidenţiază o diferenţă importantă privind modul în care sfera privată este definită în Statele Unite şi în Europa. Sloganul ar putea fi «casa unui englez este castelului lui», dar, de fapt, americanii sunt cei care cred că viaţa privată este libertatea de a face orice vrei în casa ta. Într-un studiu publicat în anul 2004 în Jurnalul Facultăţii de Drept a Universităţii Yale, James Q Whitman prezintă diferenţele dintre cele două concepte culturale occidentale de viaţă privată. Americanii consideră că este vorba de o problemă de libertate, o protejare de intruziuni ale statului asociată strâns drepturilor la viaţa privată şi libertate de exprimare în sfera privată. Casa este «citadela suveranităţii individuale», scrie James Whitman. Europenii percep sfera privată ca referindu-se la demnitate, sursa fiind percepţiile istorice franceze şi germane asupra onoarei, cu preocupări frecvente în sensul protejării de intruziunile presei. Germanii numesc acest concept «autodeterminare informaţională», o referire la dreptul de a decide ce poate dezvălui un om despre sine însuşi", comentează editorialista Hannah Kuchler într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul "Ideea noastră despre sfaera privată trebuie să se adapteze realităţii în era Facebook / Este Facebook precum o casă, în care împărtăşeşti plăcerile şi durerile cu prietenii şi familia? Sau este piaţa unui orăşel?".

• Ministrul Educaţiei nu mai vrea să subvenţioneze formarea de traducători de arabă, slovacă, rusă pentru că secţiile nu sunt profitabile

Ministrul Educaţiei, Valentin Popa, a decis că Universitatea Bucureşti nu merită calificativul "Grad de încredere ridicat' aşa cum i-a acordat ARACIS în fiecare an. Chiar dacă părerea lui ar putea fi interesantă pe la CAP-ul unde pare că a învăţat să se exprime: celălanţi, voi înşişi, ceolofan, pamblică, ghiuvetă, furton, iată că "pamblicarul" ăsta a putut să taie fondurile instituţiei printr-o semnătură de ministru justificând că "sustenabilitatea financiară impune un minim de 40 de studenţi/an de studiu" iar Universitatea Bucureşti are şi programe cu mai puţini de 10. În impotenţa sa de a înţelege, ministrul a susţinut că aceste programe sunt menţinute pentru ca profesorii respectivi să aibă normele didactice completate. În realitate Universitatea Bucureşti este singura care oferă anumite programe "de nişă" dar de care ţara are neapărată nevoie.

Preşedintele Senatului Universităţii Bucureşti, Marian Preda a explicat situaţia:

"Azi am cerut date statistice de la Secretariatul General al Universităţii din Bucureşti pentru a mă lămuri ce a vrut să spună ministerul domnului Popa care, înt-un comunicat scris cu aceeaşi ură şi răzbunare faţă de UB şi argumentat cu informaţii fantasmagorice, reproşa Universităţii "proasta guvernanţă" dovedită de ei prin numărul mare de programe de licenţă şi de master care "nu sunt rentabile economic", motiv pentru care ARACIS nu trebuia să acorde UB grad ridicat de încredere. Vom furniza saptamana viitoare date detaliate dar, pentru moment, câteva cifre generale şi câteva precizări care contrazic flagrant aberaţiile incompetente ale ministerului:

- Numărul mediu de studenţi la buget şi taxa pe program de studii de licenţă este 70, mult peste limita de 40 pretinsă de minister. Dacă luăm "studenţii echivalenţi", finanţarea fiind acordată pe student echivalent, nu pe student fizic, numărul este încă şi mai mare, multe programe fiind predate în limbi străine. Le cer celor din minister să imi arate cate universitati din lista lor de favorizaţi care au primit locuri suplimentare au medie mai mare de 70 de studenţi fizici/program de licenta. Nu prea cred că găsesc vreuna.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Ministerul de Externe rus: Siria, atacată când avea "şansa unui viitor paşnic"

Siria, care a rezistat mulţi ani 'unei agresiuni teroriste', a fost atacată de operaţiunea militară occidentală când avea "şansa unui viitor paşnic", a transmis sâmbătă Ministerul de Externe rus, potrivit AFP.

"A fost atacată capitala unui stat suveran care a încercat timp de mulţi ani să supravieţuiască în mijlocul unei agresiuni teroriste", a scris pe Facebook purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova.

Atacurile occidentale împotriva Siriei survin "într-un moment în care aceasta avea şansa unui viitor paşnic", a declarat ea.

Zaharova s-a referit la faptul că forţele guvernamentale siriene susţinute de Rusia au eliberat în ultimele luni o mare parte din teritoriile care erau controlate de grupările rebele.

Statele Unite au lansat, împreună cu Marea Britanie şi Franţa, atacuri asupra unor obiective în Siria, susţinând că au atacat în special unităţi de producţie de arme chimice de care, conform Occidentului, ar dispune regimul lui Bashar al-Assad.

Această operaţiune comună a avut loc la o săptămână după anunţul privind un atac chimic la Douma, în apropiere de Damasc, atribuit de Occident forţelor guvernamentale. Atacul ar fi făcut peste 40 de morţi.

Maria Zaharova a declarat că media occidentale poartă o parte din responsabilitate pentru aceste atacuri, în măsura în care Casa Albă a spus că s-a bazat în special pe "numeroase surse din media" pentru a-şi demonstra convingerea privind vinovăţia regimului sirian.

"Media americane şi alte media occidentale trebuie să îşi înţeleagă responsabilitatea în ceea ce s-a întâmplat", a afirmat ea.

• ZIARUL NAŢIONAL

• 100 de miliarde de metri cubi de gaze pleacă din Marea Neagra. Nici unul în România

Depozitul uriaş de gaze descoperit în Marea Neagră, în zona Neptun, nu va aduce nimic României, cu excepţia redeventelorIntregul zăcământ va fi exploatat de companiile Exxon Mobil, Lukoil şi OMV şi este estimat a avea între 48 şi 82 miliarde metri cubi de gaze naturale. Aceste companii au exagerat mult valoarea cheltuielilor legate de prospectare şi au minimalizat în mod deliberat valoarea reală a resurselor identificate pentru a prezenţa unor guvernem cifre din care să rezulte că investiţiile societăţilor străine sunt uriaşe şi extrem de riscante, în timp ce beneficiile sunt foarte mici.

Luaţi cu redevenţe

Companiile nu vor da nimic României, cu excepţia redevenţelor, iar acest lucru a fost decis printr-un proiect de guvern iniţiat pe vremea tehnocratului Dacian Cioloş, completat şi aprobat de cele două guverne PSD conduse de Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose. Proiectul a trecut şi de Senatul României, urmând că în aceste zile să aibă loc o dezbatere şi în Camera Deputaţilor, care este camera decizională. Titularii acordurilor petroliere au obligaţia că cel puţîn o pătrime din numărul total de angajaţi utilizaţi în vederea acordurilor petroliere să fie cetăţeni români cu rezidenţă fiscală în România. Acest lucru este însă greu de crezut că se va întâmplă întrucât nici forarea, nici asamblarea conductelor pe fundul Marii Negre şi nici conductele de pe litoral nu presupun sub nici o formă muncă specializată care ar putea fi rezovata de români. Mai mult, echipamentele cu care vor fi extrase gazele din Marea Neagră vor fi fabricate şi în România. Contractul a fost adjudecat de către consorţiul format din OneSubsea UK şi Cameron România SRL, în urmă unei proceduri de negociere competitivă. OneSubsea UK este filiala britanică a companiei americane omonime din Houston, Texas, şi are peste 5.000 de angajaţi în 23 de ţări. Cameron România SRL deţine două fabrici de echipamente petroliere în România, la Câmpina şi Ploieşti. Pe de altă parte, conform altor surse, cele 48-82 miliarde de metri cubi de gaze de la Nepun Deep s-ar putea să fie în realitate... 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

• ZIARUL FINANCIAR

• Premieră istorică în retail: în 2017, suprafaţa mallurilor şi a galeriilor comerciale a scăzut. În pofida consumului în creştere, se înmulţesc eşecurile unor proiecte

Pentru prima dată în istoria mallurilor României, în 2017 suprafaţa totală a mallurilor şi galeriilor comerciale a cunoscut o scădere, pe fondul închiderii de shopping center-uri la Oradea, Suceava, Constanţa şi Bucureşti (Vitantis).

Pentru prima dată în "istoria mal­listică" a României suprafaţa totală a mallurilor şi a shopping center-urilor, adică a centrelor comerciale care au ca ancoră un hiper/super­mar­ket, a scăzut, în 2017, potrivit raportului anual al companiei de consultanţă imobiliară Activ Property Services.

"Anul 2017 a fost atipic din punctul de vedere al evoluţiei stocului de centre co­mer­ciale. Pentru prima oară în istorie, stocul de centre comerciale a înregistrat o evoluţie ne­gativă, volumul închiderilor depăşind volumul livră­rilor. În 2018 însă piaţa îşi va relua ten­din­ţa de creştere", spune Florian Gheorghe, head of research în cadrul Activ Property Services.

Au fost închise centre comerciale la Su­ceava, Oradea, Constanţa şi Bucureşti (Vitan­tis), în total cu o suprafaţă de 83.000 mp, şi au fost deschise sau au fost extinse alte patru malluri/centre comerciale, la Râmnicu Vâlcea, Ga­laţi, Cluj-Napoca şi Bucureşti (extindere a AFI Palace), în suprafaţă de doar 67.000 mp, deci netul pe toată ţara a fost în scădere cu 20.000 mp. Aceasta înseamnă că de pe harta mallurilor a dispărut practic un mall de

20.000 mp. Clasamentul realizat de Activ Property Services ia în considerare doar centrele comer­ciale de peste 5.000 de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă, unde intră clă­dirile cu hiper­market şi galerie (de tipul Auchan Vitan sau Carrefour Orhideea).

"Pentru prima dată în ultimii 15 ani, nu au fost înregistrate noi deschideri de centre co­mer­ciale în Bucureşti (în 2017 - n. red.). Extinderea AFI Cotroceni cu 6.800 de metri pătraţi în­chi­ria­bili a fost singura livrare nouă din 2017. Aceasta, co­relată cu închiderea Vitantis (17.960 mp) a adus o scădere a stocului existent la 992.410 mp în­chiriabili", se arată în raportul com­paniei de con­sultanţă. În 2016, stocul din Capitală se situa la peste un milion de metri pătraţi.