REVISTA PRESEI 16.10.2018

Adevărul

• Preşedintele poate respinge nelimitat propunerile la şefia DNA

Publicaţia Adevărul scrie că o prevedere tranzitorie din Statutul Magistraţilor, recent modificat în Parlament, păstrează "intact" dreptul preşedintelui de a refuza ori de câte ori vrea propunerile pentru şefia DNA. În ciuda criticilor CSM, Tudorel Toader a transmis preşedintelui propunerea de numire a Adinei Florea în funcţia de şef al DNA.

Noul Statut al Magistraţilor, aşa cum a fost el modificat astă-vară în Parlament, a fost publicat ieri dimineaţă în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare joi. Una dintre cele mai controversate noutăţi a fost aceea conform căreia preşdintele ţării are dreptul să refuze doar o singură dată propunerile pe care ministrul Justiţiei, cu avizul consultativ al CSM, le face pentru şefia marilor Parchete. În vechea lege, preşedintele avea dreptul să refuze propunerile ori de câte ori găsea necesar. Tot luni, după prânz, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că înaintează preşedintelui Iohannis propunerea ca Adina Florea să fie numită în funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Asta în ciuda avizului negativ dat de Secţia pentru procurori la propunerea de numire a Adinei Florea la conducerea DNA. Însă noua lege are o prevedere "buclucaşă". Deşi mulţi comentatori consideră că, în noul context legal, preşedintele are doar două opţiuni: ori o acceptă pe Adina Florea, ori o respinge, dar va fi obligat să accepte următoarea propunere a ministrului, lucrurile nu se încheie aici. Astfel, legea de modificare a Statutului Magistraţilor conţine o prevedere tranzitorie, la articolul 109, cu următoarea formulare: "Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de ocupare a posturilor de conducere sau de execuţie, inclusiv prin promovare, şi nici procedurilor de evaluare în curs de desfăşurare la data intrării sale în vigoare". Preluând ceea ce e necesar pentru subiectul de faţă, formularea ar suna în felul următor: "Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de ocupare a posturilor de conducere în curs de desfăşurare la data intrării sale în vigoare". Rezultă că, cel puţin în cazul numirii procurorului-şef, Iohannis poate respinge la nesfârşit propunerile guvernului.

Bancherul

• Băncile nu verifică cine este deţinătorul unui cont IBAN, permiţând înşelăciunile

Bancherul notează că băncile nu verifică dacă un cont IBAN în care se face o plată corespunde cu numele deţinătorului acestuia, persoană fizică sau firma, facilitând astfel înşelăciunile, după o procedura destul de simplă.

Hoţul face rost de o factură pentru livrarea unor produse sau servicii, emisă de o firma, dar înlocuieşte contul IBAN real al acesteia cu propriul cont, după care o trimite unei potenţiale victime. Această, atrasă de oferă foarte bună, primită de regulă pe net sau prin e-mail, verifică firma, tot online, vede că există, este activă (situaţia firmelor se poate verifică online), astfel că face plata facturii, dar banii fireşte că nu ajung în contul acesteia, ci în cel al hoţului.

"Banca nu are obligaţia de a verifică numele titularului contului indicat că beneficiar în ordinul de plata şi nici numărul contului beneficiarului, că urmare, va efectua plata în contul astfel cum este identificat în instructiunea de plata", conform articolului 4.1.2 din Condiţiile generale bancare pentru persoane juridice ale Raiffeisen Bank. Aşadar, Raiffeisen s-a asigurat legal să nu fie trasă la răspundere în astfel de cazuri de înşelăciune, aruncând întreagă responsabilitate pe umerii clienţilor. Ceea ce nu este deloc normal, scrie Bancherul, mai ales că astfel de verificări de care vorbeşte banca sunt greu de făcut chiar şi de companii, darămite de persoanelor fizice, în lipsa unei baze de date publice în care poţi să verifici un cont IBAN. Firesc ar fi, de altfel, să existe o baza de date publică, la Registrul Comerţului, cu datele de identificare ale tuturor firmelor din România, cu datele lor de contact, inclusiv conturile bancare.

Cotidianul

• Zi de foc la Curtea Constituţională! Ce se întâmplă astăzi

Cotidianul scrie că CCR dezbate astăzi sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi a partidelor de Opoziţie privind modificările la Codul administrativ, care prevăd introducerea pensiilor speciale şi folosirea limbii minorităţilor în administraţia locală.

Iniţial, sesizările de neconstituţionalitate privind Codul Administrativ urmau să fie dezbătute pe 20 septembrie. Preşedintele Klaus Iohannis, a trimis Curţii Constituţionale, pe 31 iulie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind Codul administrativ al României, criticând că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative şi dispoziţii necorelate atât între ele, cât şi cu alte acte normative.

"O administraţie publică modernă, într-un stat de drept, democratic şi social trebuie să fie, înainte de toate, o administraţie publică transparentă, transparenţă de neconceput în absenţa unor reglementări clare, unitare şi accesibile. Din analiza legii supuse controlului de constituţionalitate, constatăm că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative şi dispoziţii necorelate atât între ele, cât şi cu alte acte normative", susţine şeful statului în sesizarea trimisă CCR.

Dincolo de asta, preşedintele critică şi introducerea pensiilor speciale pentru unii dintre aleşii locali, respectiv pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene.

Curierul Naţional

• Studiu: România, locul 44 în clasamentul mondial privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, fiind depaşită de toate celelalte state membre ale UE

Curierul Naţional scrie că România ocupă locul 44 din 146 de ţări, fiind depăşită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene în clasamentul "Indicele de progres social 2018", realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.

Indicele de progres social (Social Progress Index - SPI) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 146 de ţări, analizând trei dimensiuni principale pe 12 coordonate cărora le atribuie câte un punctaj. Cele trei dimensiuni sunt nevoile de bază ale omului (hrana şi îngrijirea medicală, apa şi salubritatea, locuirea, siguranţa personală), fundamentele bunăstării (acces la educaţie de bază, acces la comunicaţii şi informaţii, sănătate şi bunăstare, calitatea mediului) şi oportunitatea (drepturi personale, libertate personală şi de alegere, incluziune, acces la educaţie avansată).

România a urcat pe locul 44, în acest an, de pe locul 51, pe care se clasa în 2014. Punctajele obţinute la fiecare dintre cele 12 capitole analizate de IPS sunt comparate cu ale altor 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar (printre care Bulgaria, Croaţia, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia sau Iran).

În acest an, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Islanda şi Elveţia, iar pe ultimele, Afganistan, Ciad şi Republica Centrafricană.