• ADEVĂRUL
• Şedinţă CGMB pentru aprobarea studiului de oportunitate pentru achiziţionarea autobuzelor electrice
Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) se va reuni miercuri, pentru a dezbate şi a vota proiectul de hotărâre pentru aprobarea studiului de oportunitate în vederea achiziţionării primelor autobuze electrice care vor circula pe 14 trasee din Capitală. Primăria argumentează urgenţa adopării proiectului prin faptul că achiziţionarea autobuzelor se va face prin fonduri europene, iar data limită pentru depunerea documentelor este 21 iunie.
Studiul de oportunitate are peste 500 de pagini şi a fost publicat marţi seară pe site-ul Primăriei Capitalei. Concluziile studiului de oportunitate propun achiziţionarea unui număr de 100 de autobuze urbane electrice de 12 metri, adaptate persoanelor cu dizabilităţi, care să fie introduse pe liniile 137, 138, 173, 300, 311, 312, 313, 330, 335, 336, 368, 381, 385 şi 601. Autobuzele vor avea podeaua total coborâtă şi vor fi dotate cu instalaţie de ventilaţie, aer condiţionat şi încălzire, precum şi cu facilităţi pentru accesul persoanelor cu handicap, vor fi echipate cu sisteme IT de informare a călătorilor, atât audio, cât şi video, cu sistem de supraveghere video, un sistem de taxare pentru carduri contactless, sistem de numărare călători, wifi şi sistem de comunicare online. Pe lângă cumpărarea autobuzelor sunt avute în vedere şi lucrările de infrastructură, precum instalarea de staţii de încărcare rapidă, iar pe anumite secţiuni de traseu se vor institui măsuri pentru fluidizarea circulaţiei autobuzelor electrice, precum interzicerea parcării auto pe carosabil de-a lungul traseului sau prin realizarea unor benzi speciale pentru aceste autobuze.
Pe lângă cumpărarea autobuzelor sunt avute în vedere şi lucrările de infrastructură, precum instalarea de staţii de încărcare rapidă, iar pe anumite secţiuni de traseu se vor institui măsuri pentru fluidizarea circulaţiei autobuzelor electrice, precum interzicerea parcării auto pe carosabil de-a lungul traseului sau prin realizarea unor benzi speciale pentru aceste autobuze.
• BANCHERUL
• Banca Naţională a României (BNR) se află în conflict cu autoritatea europeană responsabilă cu salvarea băncilor din zona euro (Comitetul Unic de Rezoluţie - SRB) privind planul de rezoluţie (salvare de la faliment) a două grupuri bancare prezente în România, a dezvăluit Autoritatea Bancară Europeană (ABE), care are rolul de mediator.
Planul de rezoluţie, realizat anual de autorităţile de rezoluţie, BNR în cazul României, reprezintă prima dintre cele trei faze ale salvării unei bănci - pregătirea, care este urmată de intervenţia timpurie, în care se iau măsuri de restructurare a datoriilor în vederea redresării situaţiei financiare, ultima faza fiind rezoluţia propriu-zisă, în cadrul căreia BNR poate lua o serie de decizii, precum vânzarea băncii, crearea unei bănci-punte, separarea activelor sau recapitalizare internă (bail-în) cu depozitele negarantate.
ABE a anunţat că a emis, la solicitarea BNR, primele decizii obligatorii de mediere între două autorităţi de rezoluţie, BNR şi SRB, cu privire la planurile de salvare a două grupuri bancare europene, cu filiale în România, a căror nume nu a fost dezvăluit.
Probabil este vorba de bănci greceşti, având în vedere că decizia ABE se aplică ambelor grupuri bancare, fiind vorba de fapte şi probleme similare în ambele cazuri.
De exemplu, băncile greceşti EFG Eurobank, care a deţinut Bancpost, NBG, prezenţa în România cu Banca Românească, dar şi Piraeus Bank, au fost nevoite să-şi scoate la vânzare subsidiarele din ţară noastră, în urmă planurilor de restructurare ale băncilor-mama. În acelasti timp, toate cele trei bănci au avut probleme cu creditele în franci elveţieni, încă nerezolvate.
Bancpost a fost preluată, în cele din urmă, de Banca Transilvania, însă BNR a refuzat să-şi dea acordul pentru prealuarea Băncii Româneşti de către OTP Bank iar preluarea Piraeus de fondul JC Flowers încă nu a fost aprobată.
• COTIDIANUL
• Mutarea magistraţilor după modificarea Codului
• Update Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, marţi, să sesizeze Curtea Constituţionalăreferitor la proiectul de modificare a Codului de procedură penală, adoptat luni de Camera Deputaţilor.
"Marţi, 19 iunie 2018, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite, conform dispoziţiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară", se arată într-un comunicat de presă al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Tot marţi, Parchetul General şi-a arătat "îngrijorarea" faţă de modificările la Codul de Procedură Penală, anunţând că va face o analiză a tuturor aspectelor de neconstituţionalitate care va fi înaintată celor îndreptăţiţi să sesizeze Curtea Constituţională.
"Ministerul Public îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu modul în care au fost adoptate o serie de modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală, fără a fi luate în considerare observaţiile şi propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, fără a exista o consultare şi o colaborare reală cu instituţiile judiciare învestite cu aplicarea legislaţiei penale.
Având în vedere cele expuse anterior, la nivelul Ministerului Public este în curs de realizare o analiză a tuturor aspectelor de neconstituţionalitate privind modificările aduse legislaţiei penale, care va fi înaintată subiecţilor cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale", a transmis Parchetul General marţi într-un comunicat.
• CURENTUL
• Fiul unei demnitare a fost condamnat la închisoare cu executare pentru infracţiuni de drept comun
Fiica unui bulibaşă interlop, după cum avertiza Ciocăzanu în 2015 la numirea ei în cabinetul Ponta, Dana Varga, consiliera premierului Viorica Dăncilă este de ieri şi mama unui puşcăriaş. Curtea de Apel Cluj l-a condamnat definitiv pe Samuel Varga la o pedeapsă de un an şi două luni de închisoare cu executare pentru că i-a dat maşina unui amic care nu avea permis de conducere, informează clujust.ro.
Apelul formulat de Samuel Varga împotriva sentinţei Judecătoriei Huedin a fost respins de Curtea de Apel Cluj. Cu toate că domiciul lui Samuel Varga este în Gilău, judeţul Cluj, încarcerarea acestuia a avut loc în Penitenciarul Rahova.
În 2015, Ciocazanu o prezenta pe Rozalia Dana Varga:
"Este vorba de fiica celebrului bulibasa Varga Rudolf, din Gilau (Cluj), despre care presa a relatat pe larg. Politistii curati din Cluj nici nu mai pot sa tina socoteala de cate ori au ajuns membrii familiei bulibase la beci, pe vremea lui Ceausescu, pentru implicare in afaceri cu aur si alte probleme infractionale. Dar Revolutia i-a salvat, desi erau la puscarie pentru trafic de aur! In decembrie 89, membri ai clanului Varga se aflau in arestul Militiei Cluj, iar valul revolutionar i-a scos pe sus din puscarie si i-a pus in libertate, desi trebuia sa ramana la zdup. Cei care se ocupau de contrainformatii atunci stiu mai multe (Timisoara,...).
(...) Va cer doar sa va imaginati cum ar arata premierul Italiei avand la dreapta sa un consilier provenit din familiile Cosa Nostra sau Camorra. Aici nu e vorba despre vinovatia sau nevinovatia Danei Rozalia Varga, ci despre ceva mult mai grav: accesul la informatii secrete al unor grupuri care pot destabiliza statul roman.
Dar sigur ca DNA, SRI, Parchetele locale, politistii cinstiti, cei care au lucrat in contrainformatii si care n-au fost prinsi in retele de spaga pot investiga sa afle daca exista un interes direct intre familia bulibasei Varga Rudolf si ordonanta prin care guvernul Tariceanu a inapoiat masiv aurul din rezervele nationale, fara niciun control, inclusiv catre cei care au fost prinsi pe vremea lui Ceausescu facand trafic cu metalul pretios. Exista informatii berechet la fostii sefi ai Directia Aur&Valuta, din fostul Inspectorat Judetean al Militiei Cluj, care au avut mult de furca pentru a-i dovedi si a-i tine sub control pe traficanti", scria Ciocăzanu în aprilie 2015 pe site-ul televiziunii Naşul.
• CURIERUL NAŢIONAL
• Marine Le Pen - condamnată să ramburseze Parlamentului European 300.000 de euro
Condamnarea liderei Frontului Naţional din Franţa (extrema dreaptă, anti-europeană) la rambursarea sumei de 300.000 de euro pentru plata nejustificată a unui inexistent asistent parlamentar (în perioada în care Marine Le Pen a avut mandat de europarlamentar) a fost confirmată marţi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, anunţă Radio France Internaţionale, citând trimisul său special în Luxemburg.
Pentru Marine Le Pen, sentinţa Curţii de Justiţie a UE este o grea lovitură juridică. Este ultima decizie, executorie, conform căreia domnia sa are de rambursat Parlamentului Europen 298.497,87 euro, suma reprezentând plata unei angajate fictiv pe post de asistent europarlamentar în perioada 2010-2016. Judecătorii europeni au demontat toate argumentele prezentate de Marine Le Pen în apărarea sa, neputând aduce probe cu care să demonstreze legalitatea plăţii salariului unuia din asistenţii parlamentari aflat fictiv pe statul de plată al biroului de europarlamentar al domniei sale. Au fost respinse acuzaţiile dnei Le Pen potrivit cărora i-ar fi fost încălcate drepturile la apărare şi i-ar fi fost aplicat un tratament discriminatoriu, întrucât a avut deplina posibilitate să-şi prezinte punctele sale de vedere.
• JURNALUL NAŢIONAL
• Un pensionar care nu-şi recunoaşte semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curţi cu SRI
Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încheiat în 2009, poartă semnătura şi ştampila preşedintelui Instanţei Supreme, judectorul Nicolae Popa, deşi acesta nu a semnat documentul, nu a negociat conţinutul protocolului şi, în fapt, părăsise, prin pensionare, funcţia, cu o zi înainte de parafarea protocolului. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, cu unanimitate de voturi, că eliberarea din funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justţiţie a profesorului universitar Nicolae Popa operează din data de 1 septembrie 2009, fapt certificat şi de decretul prezidenşial nr. 1.333/2009, emis, în acest sens, de Traian Băsescu. Înalta Curte apare ca semnatară a protocolului de cooperare cu SRI-ul lui George Maior şi cu Parchetul General, condus de Laura Kovesi, din data de 2 septembrie 2009, iar pe document există semnătura olografă a lui Nicolae Popa. Acest lucru arată că protocol secret a fost îcheiat în fals, este nul de drept din punct de vedere juridic, şi că şi-a produs în mod ilegal efecte juridice.
Situaţie fără precedent în România cu privire la un document secret, care riscă să zguduie din temelii trei instituţii de forţă ale statului. "Jurnalul" a intrat în posesia documentului care atestă, fără niciun dubiu, că judecătorul Nicolae Popa era oficial pensionat în ziua în care semnătura lui a apărut pe Protocolul de Cooperare dintre Serviciul Român de Informaţii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justişie şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea sarcinior ce le revin în domeniul siguranţei naţionale.
S-a restras în ziua în care a împlinit 70 de ani
Este vorba despre Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1420, din 10 septembrie 2009, în care se arată că, "prin nota înregistrată sub numărul 1/26619/1154/28637/ST/2009, Direcţia Resurse Umane şi Organizare a înaintat Plenului Consilului Superior al Magistraturi cererea domului judecător prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de eliberare din funcţie, începând cu data de 1.09.2009, ca urmare a împlinirii vârstei de pensionare".
• ZIARUL FINANCIAR
• România a sărit peste Croaţia în indicele PIB/capita în PPS şi este peste Ungaria la "consumul individual efectiv"
Creşterea economică a României, de 6,9% în 2017, a provocat schimbări în clasamentel europene. România a câştigat în 2017 cinci puncte în media UE a PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare) şi a sărit peste Croaţia, iar la consumul individual efectiv (AIC) per capita, ce reflectă nivelul de bunăstare al gospodăriilor, a sărit peste Ungaria.
Potrivit datelor publicate marţi de Eurostat, oficiul de statistică al UE, România a ajuns la 63 de puncte din media UE a indicelui PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare), înregistrând un salt de cinci puncte, într-un singur an, ca urmare a creşterii economice puternice - 6,9% - din 2017. România a depăşit, astfel, Croaţia, nemaifiind "a doua cea mai săracă ţară din UE", loc pe care şi l-a luat în primire încă de la aderarea la blocul comunitar.