REVISTA PRESEI 22.05.2018

• ADEVARUL

• UE vrea să pună "talăngi" maşinilor electrice

Maşinile obişnuite fac zgomot, şi astfel pietonii şi bicicliştii sunt preveniţi în trafic de prezenţa lor în zonă. În schimb, cele electrice sunt extrem de silenţioase, ceea ce le face aproape imposibil de detectat cu ajutorul auzului.De aceea, Uniunea Europeană vrea ca până în iulie 2019 toate maşinile electrice existente să emită un sunet, inclusiv când merg la viteze reduse. Prin urmare, vehiculele cu propulsie electrică vor trebui echipate cu generatoare de sunet, astfel încât nevăzătorii sau persoanele cu tulburări severe de vedere să le audă venind. Producătorii au avut la dispoziţie un termen de 5 ani pentru a se conforma acestor reguli, dar foarte puţini şi-au dotat maşinile cu astfel de dispozitive. Legea cu privire la zgomotul maşinilor electrice a fost aprobată de Parlamentul European în 2014. Concret, Parlamentul Europeean a introdus obligativitatea instalării de dispozitive AVAS (Acoustic Vehicle Alerting Systems), care produc zgomote asemănătoare cu un motor convenţional, la toate maşinile electrice şi hybrid pentru protecţia persoanelor predispuse la accidente. Noile standarde vor interzice butoanele de pauză care dezactivează emiţătorul de sunet. Aceste prevederi fac parte dintr-un pachet mai larg de reglementări, care include, de asemenea, obligaţia anumitor autovehicule cu propulsie convenţională să genereze cu 25% mai puţin zgomot.

Problema este una majoră, aşa cum arată şi studiile. Conform cercetătorilor, riscul de a fi lovit de o maşină electrică este cu 40% mai mare decât în cazul uneia tradiţională. De asemenea, potrivit altui studiu efectuat de cercetătorii americani, pentru a auzi venirea unei maşini electrice este necesară o distanţă cu 74% mai mică decât distanţa în cazul unei maşini pe combustibil fosil. Nu doar cercetătorii au atras atenţia asupra pericolului silenţios reprezentat de maşinile electrice. Sondajele de opinie europene arată că 53% din europeni cred că silenţiozitatea maşinilor electrice reprezintă un pericol pentru pietoni, în timp ce 70% cred că lipsa zgomotului constituie un avantaj dar numai pentru şoferi. Cei mai prudenţi sunt francezii, care în proporţie de 70% conştientizează pericolul reprezentat de lipsa zgomotului la vehiculele electrice şi afirmă că este necesară resonorizarea acestor automobile. În schimb, 41% din italieni cred că maşinile electrice pot cauza accidente în trafic. De aceea, Parlamentul European a introdus obligativitatea instalării de dispozitive AVAS (Acoustic Vehicle Alerting Systems), care produc zgomote asemănătoare cu un motor convenţional, la toate maşinile electrice şi hybrid pentru protecţia persoanelor predispuse la accidente.

• BANCHERUL

• Legea bancilor pentru locuinte s-a schimbat, dar intrebarea e daca se vor schimba si bancile

Cele doua banci pentru locuinte (BCR Banca pentru Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte) sunt acuzate de Curtea de Conturi ca au primit subventii publice pe care le-au utilizat pentru a obtine profituri, investindu-le in principal in titluri de stat, in loc sa le plaseze in credite imobiliare, conform scopului OUG 99 din 2006 privind functionarea acestor banci speciale.

Cele doua banci pentru locuinte au primit de la buget fonduri de 765 milioane lei in perioada 2004-2015, marea majoritate fiind incasate de BCR (608 milioane lei), din care doar 100 milioane au fost utilizate pentru investitii in domeniul locativ, restul primei de stat fiind platita sub forma de dobanzi pentru depozitele clientilor, a constatat Curtea de Conturi.

Prima de stat de 25% pe an din valoarea economiilor clientilor depuse la bancile pentru locuinte ar fi trebuit acordata de banci doar daca banii publici ar fi fost folositi in domeniul locativ, a sustinut Curtea de Conturi.

Bancile au contestat decizia Curtii de Conturi, pe baza OUG 99/2006, potrivit careia "pentru a beneficia in mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie sa aiba o durata de minim 5 ani, fara a fi necesara justificarea utilizarii in scop locativ a sumei economisite".

Prevederea legala este insa neclara, intrucat nu rezulta clar daca nu trebuie justificata doar suma economisita sau nici prima de stat.

Astfel incat Curtea de Conturi a considerat ca prima de stat ar fi trebuit justificata in scop locativ, in timp ce bancile au sustinut contrariul.

Judecatorii de la Curtea de Apel, unde bancile au dat in judecata Curtea de Conturi, au fost de partea bancilor, insa decizia nu este definitiva, ultimul cuvant urmand a-l avea Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Intre timp, parlamentarii PSD de la putere, reprezentati de senatorul Viorel Arcas, au initiat, in iunie 2016, la o jumatate de an de la controlul Curtii de Conturi la bancile pentru locuinte, un proiect de lege pentru modificarea legii bancilor pentru locuinte, cu urmatoarea motivare principala: "Avand in vedere ca sitemul Bauspar a cunoscut o dezvoltare rapida in Romania si s-a stabilizat prin crearea unei mase de depunatori care poate asigura siguranta si stabilitatea sistemului, se impune modificarea regimului juridic al Primei de Stat in sensul adaptarii la noile realitati care permit functionarea sistemului printr-o sustinere la fel de activa din partea statului, dar care sa fie indreptata spre o eficientizare a utilizarii subventiilor".

Concret, se arata in motivarea legii, "se va introduce, pentru prima data, obligatia pentru titularii contractelor de economisire-creditare de a justifica faptul ca au utilizat Prima de stat pentru cheltuieli in domeniul locativ..."

Senatorii au adoptat rapid, in octombrie 2016, proiectul de lege, potrivit caruia "clientii care incheie contracte de economisire-creditare au obligatia de a prezenta bancii documente justificative privind utilizarea in scop locativ a sumei reprezentand prima de stat".

• COTIDIANUL

• Kovesi gestiona protocoale cu MAI înainte de 2008

Abuzurile instituţionale îndreptate împotriva justiţiabilului, presiunile la care sunt supuşi procurorii şi protocoalele dintre justiţie şi instituţiile de forţă ale statului sunt vechi de cel puţin un deceniu. Un referat din iunie 2008, semnat de trei şefi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), care se simţeau cu musca sereiului pe căciulă, face referire cât se poate de clar la "protocolul încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative". În fapt, documentul nu era altceva decât un protest scris al magistraţilor, care atrăgea atenţia aspura ingerinţelor externe, denunţând presiunile unor şefi ierarhici, numiţi politic, în dosare sensibile de siguranţă naţională şi terorism internaţional, instrumentate de DIICOT. Având în vedere acestea, procurorii, posesori de certificate ORNISS de nivel strict secret de importanţă deosebită, cereau protecţie informativă prin intermediul ACVILA, formaţiune aflată, la acea dată, în componenţa Ministerului Internelor.

Este cel puţin suspectă vrednicia de care dau dovadă, în ultimile luni, anumite cercuri de influenţă din mediul politic şi ale mass-media, când vine vorba de declasificarea şi înfierarea proletară a documentelor care au stat la baza activităţii "Binomului" SRI-Justiţie, sub conducerea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi. Nu există vreun dubiu că abuzurile unor magistraţi protejaţi de Kovesi, SRI, MAI, ca dealtfel şi intervenţia serviciilor secrete în actul de justiţie, ar fi distrus vieţi şi cariere. Ştim astăzi că dosare DNA importante, de răsunet, au fost demarate sau muşamalizate (unele prin prescriere) la comandă politică, cu sprijinul spionajului intern sau extern.

Din lunga listă a protocoalelor încheiate de justiţia română cu instituţiile de forţă ale ţării, unul dintre cele mai comentate a fost cel încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) cu Ministerul Administraţiei şi Internelor în 2012. Documentul înseriat PICCJ-MAI 385/C/28.02.2012 scoate la iveală fapte demne de "întrecerile socialiste", după părerea jurnaliştilor specializaţi în domeniu. Printre altele, protocolul prevede că evaluarea ofiţerilor de poliţie judiciară (probabil şi a procurorilor), se făcea în baza unor criterii comune PÎCCJ-MAI, în funcţie de numărul persoanelor trimise în judecată şi de reţinerile şi arestările operate de aceştia: "Prin acest protocol au fost stabilite criterii comune de evaluare a activităţii, respectiv, numărul de rechizitorii, valoarea prejudiciilor recuperate ori indisponibilizate şi numărul măsurilor preventive dispuse". De aici, până la umilirea magistraţilor vulnerabili (vezi cazul Marius Cătălin Vartic) şi manipularea soluţiilor în dosare importante, a fost numai un pas.

• CURENTUL

• Petrece ore întregi în studioul Antenei 3 dar ia salariu de la MAE

Mimând sobrietatea şi prezentat de televiziuni ca fost şef al SIE, Cătălin Harnagea a fost angajat la începutul acestui an de Teodor Meleşcanu ca Director general în MAE, după ce tot anul trecut a trăit cu 500 de lei pe lună. Într-adevăr, Harnagea, în vârstă de 60 de ani, a fost şeful SIE până în 2001. Experienţa sa acumulată în această funcţie este, ca şi cea a fostului şef SRI Costin Georgescu din aceeaşi perioadă una fără importanţă pentru zilele noastre. După plecare celor două relicve din fruntea serviciilor secrete, ţara noastră a intrat în NATO şi în UE şi totul s-a schimbat din punct de vedere al informaţiilor. Ceea ce cred telespectatorii Antenei 3 că ar putea şti Harnagea, nu mai are legătură cu realitatea. Informaţiile la care a avut el acces sunt, cu siguranţă, mai puţin relevante decât cele la care are acum acces un cercetător al CNSAS. De profesie inginer constructor, în prezent lingău de politicieni, Harnagea a reuşit să primească o sinecură de la Teodor Meleşcanu la MAE unde beneficiază de un salariu ce depăşeşte 2000 de EURO dar pentru care prestează la Antena 3 în timpul serviciului. Cu toate acestea, Harnagea nu e prezentat ca director în MAE, ci ca fost şef SIE. Dar nu contează că doar Meleşcanu nu-i plăteşte salariul din buzunarul lui. Cum nici Dragnea nu le-a plătit angajatelor de la Protecţia Copilului Teleorman dar care prestau la PSD.

Conform declaraţiei de avere depusă în ianuarie 2018, Harnagea are împrumutaţi 250.000 de Euro de la BRD şi 1.535.200 EURO de la o persoană privată. Nu are bani în conturi şi anul trecut a avut venituri totale de 6000 de lei din arendă.

Pare evident că individul a realizat venituri nedeclarate în anul 2017 că doar nu crede cineva că a trăit din 500 de lei lunar aşa rotunjor şi rumen în obrazul său foarte gros.

• CURIERUL NATIONAL

• Controverse pe piaţa pensiilor private

Tema Pilonului II de pensii continuă să genereze dezbateri aprinse atât în mediul de afaceri, cât şi în cel politic, în ciuda promisiunilor făcute de Guvern. Potrivit Programului legislativ de guvernare pe 2018, Guvernul îşi propune să suspende virarea de contribuţii la Pilonul II de pensii până la sfârşitul anului. Este important de amintit că, la sfârşitul anului trecut, Guvernul României a adoptat o ordonanţă de urgenţă care reduce contribuţia la Pilonul II de la 5,1% la 3,75 din salariile brute. Astfel, procentul de 3,75% din salariul brut al contribuitorilor va intra integral la bugetul de stat, informează românia-actualităţi.ro.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a negat atunci informaţiile, afirmând că, ,,contribuţiile la Pilonul II nu se reduc''. "Contribuţiile la Pilonul II nu se reduc. Anul acesta (2017, n.r.) sunt şapte miliarde care se livrează Pilonului II de pensii. Anul viitor vor fi tot şapte miliarde. Având în vedere că va creşte baza de impozitare şi că salariul pe brut creşte cu 20%, era normal ca acest procent să scadă, dar în valoare nominală este aceeaşi sumă şi anul viitor, ca anul acesta. România va rămâne în continuare pe cei trei piloni de pensii", declara atunci Lia Olguţa Vasilescu, Ministrul Muncii.

De asemenea, amintim că PNL a demarat o campanie de informare cu privire la pilonul II de pensii, "Opreşte furtul lor. Sunt banii tăi de pensie. Dorim ca românii să nu se lase păcăliţi".

,,Pilonul II este un mecanism util pentru generaţiile care urmează să iasă la pensie, ţinând cont de presiunile care vor exista asupra bugetului de pensii de stat. Populaţia îmbătrâneşte, populaţia va creşte, suntem la un nivel destul de redus al forţei de muncă activă care contribuie la fondul de pensii. Fondul de pensii de stat va avea foarte multe presiuni. Fondul privat este supapa necesară şi foarte utilă pentru ca cei care ies la pensie să poată avea un venit complementar şi să poată să aibă o bătrâneţe mai confortabilă", a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

• JURNALUL NATIONAL

• Urmează zile de foc pentru DNA şi pentru Laura Codruţa Kovesi

Ultimele zile ale lunii mai vin cu încercări succesive pentru Laura Codruţa Kovesi şi pentru Direcţia Naţională Anticorupţie. Războiul declanşat, anul trecut, de şefa DNA, prin revocarea din cadrul instituţiei a procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga, intră, săptămâna aceasta, în linie dreaptă. Curtea de Apel Bucureşti urmează să se pronunţe atât în ceea ce priveşte acţiunea în justiţie promovată de Doru Ţuluş, care a acţionat-o în judecată pe Kovesi, cerând anularea ordinului prin care a fost dat afară, în vara anului trecut, de la DNA, cât şi în ceea ce priveşte acţiunea similară făcută de Mihaiela Moraru Iorga, aceasta din urmă cerându-i şefei DNA şi despăgubiri în cuantum de 10.000 de euro. Iar lucrurile nu se opresc aici, deoarece, la sfârşitul acestei luni, Curtea Constituţională urmează să pronunţe decizia cu privire la existenţa sau nu a unui drept de veto a preşedintelui României în ceea ce priveşte revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.Procurorii daţi afară din DNA, de Laura Codruţa Kovesi, la începutul lunii iulie a anului trecut, aşteaptă, săptămâna aceasta, deciziile completelor de la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. În 23 mai, instanţa este aşteptată să ia în discuţie cererea formulată de către procurorul Doru Florentin Ţuluş de anulare a Ordinului nr. 300, din 5 iulie 2017, prin care a fost revocat din funcţia de anchetator în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Ţuluş a acţionat-o în judecată pe Laura Codruţa Kovesi în data de 25 octombrie 2017 şi, până în prezent, Curtea de Apel Bucureşti a luat în discuţie doar cererea de intervenţie accesorie în dosar a avocatei Ioana Sfârâială, cerere respinsă, de principiu, ca inadmisibilă, în 26 aprilie 2018.

Ordinul 300 emis de procurorul-şef al DNA a fost întocmit şi eliberat în aceeaşi zi cu Ordinul nr. 301/5.07.2017, prin care Laura Codruţa Kovesi a dispus, de asemenea, revocarea din calitatea de procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Mihaielei Moraru Iorga. Numai că, în cazul acesteia din urmă, Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat deja defavorabil şefei DNA, în sensul că, la data de 26 septembrie 2017, aceeaşi Secţie de Contencios Administrativ şi Fiscal de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus suspendarea executării Ordinului emis de procurorul-şef al DNA, până la pronunţarea soluţiei pe fond asupra acţiunii de anulare a aceluiaşi act administrativ.

• NATIONAL

• Gata, SIE si-o ia peste bot

Nu au trecut decat cateva zile de cand dezvaluiam ca, gata, "Dragnea muta la SIE" ! Si iata ca primul pas a si fost facut mult mai repede decat se asteptau unii, presedintele Klaus Iohannis fiind nevoit sa semneze decretele privind avansarea adjunctului Cristian Vasilica Sarca la gradul de general cu patru stele, dar "la pachet" cu trecerea sa in rezerva. Ceea ce se va intampla, foarte curand, si cu generalul Silviu Predoiu, cel care asigura "interimatul" conducerii inca de la "decaparea" lui Mihai Razvan Ungureanu, dupa un schimb virulent de replici purtat de cel din urma pe mai multe fronturi ale statului paralel.Deci, Sarca tocmai face 60 de ani si a fost nevoit sa plece ! Ceea ce se va intampla si cu generalul Silviu Predoiu, care va depasi la randul sau "fatidicul prag" peste doar doua luni si jumatate... Iar seful statului este pus astfel intr-o situatie fara de iesire, intrucat este obligat sa faca la randul sau o mutare "imposibila". Caci, intr-adevar, presedintele Romaniei este cel care face nominalizarea pentru viitorul sef al Serviciului de Informatii Externe, dar votul decisiv va fi dat tot in Parlament, unde majoritatea covarsitoare apartine taberei Dragnea.De altfel, chiar oamenii din umbra ai presedintelui PSD sunt cei care au dat acest "sah" la seful statului, dupa ce au "resetat" curiozitatea partenerilor strategici cu privire la situatia fara precedent de la SIE, unde Iohannis a incercat sa mearga la cacealma cu prelungirea fara niciun motiv a "interimatului" la conducerea serviciului secret. Dar uite ca SIE si-o ia deja peste bot, in timp ce Klaus Iohannis nu are la aceasta ora nicio solutie viabila de a pastra controlul SIE

• ZIARUL FINANCIAR

• "Pilonul" bursei de la Bucureşti, sub semnul întrebării. Investitorii, prinşi în hora declaraţiilor politice

Bursa de la Bucureşti începe săptămâna la minimul din fe­bruarie încoace după ce BET s-a depreciat cu 1,8%, una dintre cele mai abrupte scăderi ale unui indice bursier principal din Uniunea Euro­peană, potrivit datelor investing.com.

Scăderea de la Bucureşti vine în contextul declaraţiilor politice cu privire la arhitectura fondurilor Pilon II, printre cei mai activi investitori de la bursă, cu 20% din active "listate".

Investitorii de la Bucureşti au văzut pentru prima oară "negru pe alb" un document al Guvernului prin care executivul vrea să suspende contribuţiile timp de şase luni, măsură contestată ulterior de ministrul muncii, dar nerespinsă de Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi cel care conduce de facto guvernul.

O astfel de modificare ar afecta lichiditatea pieţei de la Bucureşti, şi aşa redusă, şi se va regăsi şi în cotaţiile unor acţiuni, mai ales la companiile din portofoliile celor şapte fonduri Pilon II.

Dar de ce vrea Guvernul să suspende contribuţiile de 3,75% la Pilonul II?

"Guvernul a pus pe masă această variantă din motivaţii pe termen scurt. Aparent sunt angajate cheltuieli foarte mari la bugetul de stat, care nu pot fi sprijinite de ritmul în care cresc veniturile. Este greu să te păstrezi într-un deficit bugetar de 3%. Este o problemă de cash flow, nu-i o problemă de datorie publică. Este nevoie de bani pentru acoperirea acestor cheltuieli (majorări salariale, majorări de pensii - n. red.)", explică Radu Crăciun, preşedintele APAPR, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Rulajul de tranzacţionare de ieri de la Bucureşti a fost de 36,4 milioane de lei, sub media anului de 54,3 mil. lei. Toţi indicii bursieri de la Bucureşti au fost pe minus ieri, BET FI având cea mai "bună" dinamică de 1%, doar doi dintre cei şase emitenţi din structura sa având scăderi mai mari de 1%.