REVISTA PRESEI 23.07.2018

• ADEVARUL

• De ce nu se înghesuie candidaţii la şefia DNA. Specialişti: "Nimeni nu le poate oferi garanţia independenţei"

După ce la sfârşitul lunii februarie Ministerul Justiţiei a demarat procesul de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, faptul că până în ultima zi niciun procuror nu-şi depusese candidatura este caracterizat de analişti ca fiind eşec politic şi profesional.

Niciun procuror nu îşi depusese, până duminică, dosarul de candidatură la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). A recunoscut-o chiar ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, convins însă că pe parcursul zilei de luni, termenul limită stabilit de minister pentru înscrieri, vor exista doritori pentru ocuparea acestei funcţii. "În acest moment nu este nici un candidat! Sunt convins de faptul că mâine (luni -n.red.) vom avea candidaturi. În caz contrar se va relua procedura. Procedura se reia şi în situatia în care candidatul/candidaţii înscris/înscrişi este/sunt respins/ respinşi!", a precizat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a declanşat procedurile de selecţie pentru funcţia vacantă de procuror-şef al DNA chiar în ziua în care Laura Codruţa Kovesi a fost demisă de preşedintele Klaus Iohannis. Specialiştii susţin că lipsa de interes a procurorilor de a candida la şefia DNA reprezintă un eşec politic. "Faptul că niciun procuror nu şi-a depus dosarul pentru şefia DNA reprezintă un eşec politic. Sigur, într-o democraţie consolidată instituţiile trebuie să supravieţuiască liderilor, iar speranţa că sistemul judiciar va merge mai departe depinde de procurorii buni din sistem. Aceştia trebuie să se înscrie la concurs, iar faptul că până acum nu avem niciun dosar depus reprezintă un lucru grav", este de părere Laura Ştefan, expert anticorupţie.

• BANCHERUL

• Profitul bancilor a atins un nou record: 3,2 miliarde lei in primele cinci luni din 2018

Bancile romanesti au obtinut in primele cinci luni din acest an un profit net de 685 milioane euro (in jur de 3,2 miliarde lei), aproape dublu fata de primul trimestru, cand a atins 1,7 miliarde lei, ceea ce reprezinta un nou record istoric, conform datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. (vezi graficul)

Profitabilitatea bancilor romanesti a ajuns astfel la nivelul inregistrat in perioada de crestere economica euforica din 2008, datorata aderarii Romaniei la UE in 2007, economia supraincalzita primind insa un dus de gheata la finalul lui 2008, cand a izbucnit criza financiara care a dus la marea recesiune din urmatorii anii.

Rata profitabilitatii ROE (rentabilitatea capitalului sau return on equity) a ajuns la 17% in luna mai, nivel identic cu cel de la finalul lui 2008, an in care acest indicator a atins si 19,4%, in septembrie 2008.

Rata profitabilitatii ROA (rentabilitatea activelor sau return on assets) a urcat la 1,6%, un nivel de asemenea comparabil cu cel din 2008.

Activele sistemului bancar romanesc au crescut in ultimii aproape zece ani de la 79 miliarde euro la finalul lui 2008 (314 miliarde lei, la cursul de atunci, de 3,98 lei/1 euro) la 92,6 miliarde euro in martie 2018 (431 miliarde lei, la cursul din prezent, de 4,66 lei/1 euro).

Cum au batut bancile recordul de profit

Bancile au reusit sa obtina un profit record in primul trimestru datorita veniturilor in crestere de pe urma acordarii unor volume tot mai mari de credite, in timp ce riscul de credit, adica provizioanele sau ajustarile pentru depreciere pentru posibile credite neperformante, a continuat sa se reduca.

Valoarea provizioanelor conform definitiei Autoritatii Bancare Europene (ABE) a scazut la 9,9 miliarde lei, de la 13,8 miliarde lei la finalul anului precedent.

In privinta retelei de unitati bancare, pentru prima data in ultima perioada aceasta da semne de stabilizare, fiind chiar in crestere cu trei unitati in primul trimestru: de la 4.555 de unitati bancare la finalul lui 2017 la 4.558 la sfarsitul lunii martie 2018.

Fata de martie 2017 insa avem lipsa 174 de unitati bancare.

• COTIDIANUL

• Anunţul în premieră al lui Dragnea despre prezidenţiale

Liderul PSD şi-a schimbat calculele în ce priveşte alegerile prezidenţiale, cel puţin la nivel declarativ. Liviu Dragnea a anunţat duminică seara că este analizată posibilitatea ca alianţa PSD - ALDE să aibă candidat unic la prezidenţialele de anul viitor.

Dragnea a spus că respectivul candidat poate fi ori de la PSD, ori de la ALDE.

"Candidatul (la alegerile prezidenţiale -n.r.) va fi desemnat după o analiză foarte serioasă şi riguroasă, şi nu pe orgolii. Şi este posibil candidat unic. Am vorbit cu domnul Tăriceanu şi am convenit că orice variantă este deschisă, însă o s-o pitrocim foarte bine şi vom vedea care e varianta cu cea mai mare şansă de reuşită. Va fi o decizie raţională, nu bazată pe orgolii, pe dorinţe găunoase, ci pe dorinţa de câştig. Pentru noi e important ca alianţa PSD-ALDE să câştige prezidenţialele. Lăsăm această variantă deschisă în analiză, poate să fie de la PSD, poate să fie de la ALDE", a declarat Liviu Dragnea, la România TV.

Liderul PSD a mai spus că analiza a început deja: "Sunt analize complexe care se fac şi o s-o terminăm spre sfârşitul anului, la toamnă. Facem separat (analiza - n.r.). Este inclusă în această analiză (prezidenţiale şi europarlamentare - n.r.)".

Este prima oară când Liviu Dragnea face un astfel de anunţ. Până acum, acesta excludea posibilitatea ca PSD să nu aibă propriul candidat la prezidenţiale.

• CURIERUL NATIONAL

• Brexit: Polonia se desolidarizează de blocul european

Varşovia se apropie de Londra şi rupe frontul unit al europenilor» informează, într-o analiză, săptămânalul «Le Point», citând surse informate din Bruxelles. Polonia crede că trebuie manifestată indulgenţă faţă de Londra, mai ales în chestiunea integrităţii pieţei unice europene şi cea privind frontiera irlandeză.

Până acum, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au prezentat ca un front unit în faţa Regatului Unit la negocierea Brexit. Vinerea trecută, însă, în cadrul Consiliului european pentru afaceri generale, a apărut prima fisură. Când Michel Barnier, negociatorul-şef al Brexit din partea UE, le-a prezentat miniştrilor pentru Afaceri europene ai ţărilor UE ultimele propuneri ale dnei Theresa May în vederea ajungerii la un acord privind retragerea Londrei din Uniune şi pregătirea viitoarelor relaţii între Regatul Unit şi UE, polonezii au fost primii care s-au desolidarizat de aprecierea generală a «celor 27» care au considerat aşa-numita Carte albă a dnei May inacceptabilă, chiar dacă ea marchează unele progrese.

De ce este inacceptabilă noua propunere britanică?

Pentru că Londra propune pur şi simplu ruperea integrităţii pieţei unice europene avansând un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană care ar urma să privească doar mărfurile, în timp ce serviciile, capitalurile şi libera circulaţie a persoanelor ar fi excluse. Bruxelles-ul nu consideră satisfăcătoare nici soluţia propusă de Londra pentru evitarea restabilirii frontierei fizice în Irlanda. Cartea albă a dnei May aduce ştirbiri şi autonomiei în luarea deciziilor de către Uniunea Europeană. «Trebuie continuate presiunile, deşi se recunoaşte că Londra avansează în direcţie bună... Nu trebuie să ne alarmăm», ar fi declarat o sursă diplomatică din Bruxelles, citată de analistul de la Le Point.

• JURNALUL NATIONAL

• Ce spune Liviu Dragnea despre o posibilă remaniere guvernamentală.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat duminică seară că în coaliţia de guvernare nu a fost discutat subiectul unei posibile remanieri guvernamentale, în această vară, menţionând totodată că premierul Viorica Dăncilă va prezenta luni bilanţul primelor şase luni de guvernare.

"Vă spun foarte sincer că n-am avut nicio discuţie, nici cu domnul preşedinte Tăriceanu, nici cu doamna Viorica Dăncilă, nici cu toţi trei la un loc, despre acest subiect. Efectiv, nu am ce să vă spun. (...) Va fi o discuţie, să spun, despre o evaluare a actului de guvernare, în sine, dar nu am stabilit să avem o discuţie, undeva, în această vară, despre o posibilă remaniere", a declarat Liviu Dragnea, la România TV.

Întrebat dacă apreciază activitatea unui anumit ministru, liderul PSD a preferat să nu facă nicio nominalizare, menţionând că astfel se vor putea evita situaţii în care s-ar spune despre ceilalţi că ar fi "în risc de remaniere".

"Dacă spun un nume sau două, imediat îşi face foarte mulţi duşmani şi, automat, ceilalţi sunt în risc de remaniere. Nu mai vreau să dau niciun nume. Sigur, sunt mai mulţumit de unii şi puţin mai mulţumit de alţii, dar, repet, cel mai important lucru este comunicarea şi modul cum reuşesc să-şi exercite autoritatea funcţiei respective, în cadrul legii, dar depăşind, dând la o parte piedicile birocratice care apar pe parcurs din diverse eşaloane, din diverse instituţii. Chiar, câteodată, din propriul minister. Deci, decizia de oportunitate în orice guvern dintr-o ţară democratică este a ministrului şi, în final, a guvernului", a afirmat Dragnea.

• NATIONAL

• Vanatorul lui Soros debarca in Europa

Apropiat de extrema dreapta americana, Steve Bannon a marturisit pentru Daily Beast ca prima etapa a planului sau tinteste alegerile europarlamentare din 2019. Simbolic, cartierul general al organizatiei sale denumita

Cel care spunea "prefer sa domnesc in iad decat sa slujesc in paradis" a informat ca "Miscarea" ar putea oferi consiliere, sondaje, date si alte informatii personalitatilor din dreapta esichierului politic care nu dispun de bugete semnificative si organizatii bine rodate pentru a le sustine.

Soros este diavolul

Obiectivul lui Steve Bannon este clar: rivalizarea cu fundatia controversatului miliardar american George Soros, Open Society, mai degraba clasificata de stanga."Soros este stralucit", a lansat Bannon. "Este diavolul dar este stralucit". De notat ca insasi Bannon este evocat ca un strateg cu o minte "diabolica". In prima faza, fundatia lui Bannon nu va avea decat zece angajati, intre care un expert in opinii, inainte de a se extinde in caz de succes. Spre comparatie, fundatia lui Soros a finantat cu 32 de miliarde de dolari mai multe cauza, de la sustinerea disidentei, la lupta contra Brexit si a democratilor americani, de la crearea sa in 1984. Intr-un interviu acordar recent, Bannon estima ca principala amenintare pentru partidele si guvernele populiste in Europa nu este Bruxelles-ul ci ONG-urile si aparatele lor mediatice finantate de Soros, "veritabile arme contra informatiei libere". "Fiecare populist si fiecare nationalist din Europa trebuie sa-si identifice dusmanii.

Oameni ca Soros nu sunt preocupati decat de un singur lucru: puterea si, prin urmare, posibilitatea de a o alinia cu avantajul lor personal si cu banii care le vor intra in buzunare. Chiar Soros a zis-o. Nu-i pasa de consecintele sociale ale proiectelor sale, o face doar pentru bani".

Exemplul Italiei

Bannon, fost patron al site-ului de extrema dreapta Breitbart, era la Londra in momentul turneului lui Donald Trump in Europa, instalandu-si cartierul general intr-un hotel de cinci stele si primind mai multi reprezentanti ai miscarilor de dreapta din Europa. "Am avut un asemenea succes ca am decis sa incepem sa recrutam personal", a declarat Bannon. Ultimele alegeri electorale in Uniunea Europeana, in special realegerea premierului Viktor Orban in Ungaria, sosirea extremei drepte la putere in Italia (Liga , alaturi de populistii Miscarii 5 Stele) par sa-l motiveze pe fostul consilier al presedintelui Statelor Unite. "Italia este inima vie a politicii moderne", estimeaza Bannon. "Daca merge acolo, poate sa mearga oriunde". Controversatul teoretician populist al lui Trump, supranumit "presedintele Bannon" in perioada cand il consilia pe locatarul de la Casa Alba, a adaugat: "Veti vedea state-natiuni individuale avand propriile identitati, propriile frontiere". De un an, Steve Bannon s-a intalnit cu numeroase personalitati de dreapta de pe batranul continent, de la Nigel Farage, fostul lider al UKIP si varf de lancie in campania pro-Brexit in Marea Britanie, la premierul maghiar Viktor Orban, ale carui pozitii anti migranti l-au facut unul din principalii opozanti ai lui George Soros in Europa, sau la presedinta Adunarii nationale (fostul Front National), Marine Le Pen.