Adevărul
• Anul şcolar aduce cozi interminabile la cabinetele medicilor
Publicaţia Adevărul despre începutul de an şcolar: "Apropierea începutului de an şcolar vine la pachet cu cozi interminabile la cabinetele medicilor de familie, care abia reuşesc să aibă grijă de pacienţii obişnuiţi".
De asemenea, Adevarul susţine că: "părinţii sunt nevoiţi să obţină mai multe adeverinţe pentru a-şi trimite copiii la creşă, şcoală, grădiniţă sau liceu, unele mai năstruşnice decât altele, afirmă reprezentanţii medicilor de familie, care arată că reuşesc cu greu să facă faţă şi pacienţilor obişnuiţi în aceste două săptămâni în care cabinetele sunt supra-aglomerate. "Profesorii le spun părinţilor că trebuie să vină cu minim trei adeverinţe. Părinţii aleargă disperaţi să prindă loc la medicii de familie, să ceară adeverinţe, avize, referate. Noi, medicii de familie nu mai putem consulta pacienţii pentru că două săptămâni nu facem decât fişe de şcoală, adeverinţe de sport, avize epidemiologice şi chitanţe pentru eliberarea lor. Peste tot, aceeaşi ameninţare: nu primim altfel copiii la şcoală. Nu ştiu ce relevanţă au pentru înscrierea la grădiniţă examenul ginecologic al mamei şi analiză de sifilis a tatălui, dar sunt grădiniţe care cer astfel de absurdităţi", explică şi medicul de familie Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, care trage un semnal de alarmă privind o serie de adeverinţe cerute de anumite instituţii de învăţământ, care nu au nicio relevanţă asupra stării copilului".
Bancherul
• Cum au facut bancile profitul record de 2,6 miliarde lei in primul semestru
Conform datelor Băncii Naţionale a României: "Creşterea cu 35% a profitului net al băncilor obţinut în primul semestru din 2018, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la un nou nivel record de 3,6 miliarde lei, se datorează în principal diminuarii riscului de credit, conform indicatorilor sistemului bancar".
De asemenea publicaţia mai transmite că: "Profitul brut al sistemului bancar a fost de 4,327 miliarde lei, iar impozitul pe profit de 763 miliarde lei, ceea ce înseamna ca băncile au achitat statului sume mai mari decât cota legală de 16% pe impozitul pe profit, în urma diverselor regularizări.
Un număr de 23 de bănci au fost pe profit la finalul lunii iunie, faţă de 22 în martie, în timp ce 12 instituţii de credit au raportat pierderi, cu două mai puţin decât în primul trimestru.
Astfel, în timp ce riscul de credit (provizioanele pentru creditele neperformante) au înregistrat o scădere anuală de 28%, profitul operaţional al băncilor a înaintat cu numai 5%.
Concret, provizioanele pentru creditele neperformante (ajustările pentru depreciere, conform normelor Autorităţii Bancare Europene - ABE) au scăzut în iunie 2018 cu 28%, echivalentul a 3,6 miliarde lei, la 9,3 miliarde lei, faţă de iunie 2017, arată datele BNR.
Cu alte cuvinte, băncile şi-au diminuat costurile cu riscul de credit cu o sumă importanta pe parcursul ultimului an, respectiv 3,6 miliarde lei. În prima jumătate din acest an, provizioanele au scăzut cu 1,2 miliarde lei".
Cotidianul
• Dragă Curte de Apel
Cotidianul anunţă că: "Fac mare zarvă de cîteva luni încoace diverse protocoale semnate de SRI cu organe ale puterii judecătoreşti.
Protocoalele nu sunt banale, pentru că în alte ţări serviciile secrete nu semnează protocoale cu curţile de justiţie.
Cele cu DNA au fost chiar indispensabile, din motive tehnice, dar desecretizarea lor a fost benefică, pentru că a arătat ceea ce noi numim în politica publică o situaţie de informaţie asimetrică. SRI nu era obligat să informeze DNA că îi oferea informaţie cu caracter selectiv, şi astfel ajungea să aibă o influenţă necuvenită în anchetele penale. Aşa a stabilit Curtea Constituţională".
De asemenea publicaţia mai transmite că: "Societatea civilă a cerut SRI desecretizarea unor informaţii mult mai puţin specializate, anume ce ştia SRI despre infecţiile intraspitaliceşti din spitale, o ameninţare la adresa sănătăţii naţionale, şi a rolului jucat în acestea de norocoasa firmă Hexi Pharma, care cîştiga licitaţii pe bandă rulantă, avea sediul într-un imobil SRI şi obiceiul de a face economie la substanţa activă din antiseptice, uneori sub nivelul letal pentru bacterii.
Ştim de existenţa acestor informaţii deoarece nişte indiscreţi din SRI, fără a se îngriji că ar putea încălca vreo lege a statului român, s-au lăudat la adăpostul anonimatului la presă că au informat pe politicienii incompetenţi despre Hexi Pharma, dar aceia nu au făcut nimic.
În România nu există un studiu oficial despre amploarea acestor infecţii intraspitaliceţti, presa acuzînd adesea Ministerul Sănătăţii că ar ascunde datele.
Cu atît mai semnificative pentru interesul public sunt datele deţinute de SRI şi comunicate miniştrilor Sănătăţii. Sunt date care pot contribui decisiv la cercetarea acestui fenomen, tocmai pentru că statisticile oficiale îl subraportează- sau aşa crede presa".
Curierul National
• Motive care pot genera o criză financiară personală
Curierul Naţional relatează că: "Fiecare persoană îşi doreşte să se bucure de stabilitate financiară, pentru că acest lucru înseamnă că nu sunt probleme cu banii. Iar atunci când nu sunt probleme pecuniare îţi poţi îndeplini orice dorinţă, satisface orice nevoie şi vei duce o existenţă optimă din punct de vedere financiar. Dar ce se întâmplă atunci când ajungem într-o criză financiară personală? Avem nevoie de un împrumut pentru a ne reveni sau putem gestiona situaţia într-un anumit mod, astfel încât să nu fie nevoie să solicităm bani? Iar ceea ce este şi mai important, de ce am ajuns într-o astfel de criză, a cui este vina şi cum o putem preîntâmpina"?
De asemenea publicaţia anunţă că: "Cu siguranţă că vei fi tentat/tentată să arunci vina pe situaţia economică, pe salariul mic, pe invidia celorlaţi sau pe faptul că nu ai avut parte de oportunităţi financiare. Oricât de mult ai face acest lucru, criza ta financiară va continua, iar singurul/singura care o poate rezolva într-un mod eficient eşti doar tu. Mai ales pentru că punctul de plecare al crizei ţi se datorează în mod exclusiv, chiar dacă vei crede că nu este aşa".
Jurnalul National
• Puiu Popoviciu a început să-şi închidă firmele din România pe care le deţine pe numele mamei sale
Publicaţia informează că: "Una dintre companiile controlate de omul de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat definitiv la şapte ani de închisoare în dosarul terenurilor din Băneasa aparţinând Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti şi refugiat de mai bine de un an la Londra, a fost închisă. Este vorba despre o societate care activează în domeniul imobiliar, controlată de Puiu Popoviciu prin intermediul mamei sale, Ligia, şi printr-un offshore cipriot, care deţinea în proprietate importante imobile şi terenuri, printre care şi celebrele Vile 23 şi 24 din Snagov".
De asemenea, Jurnalul National susţine că: "De altfel, toate companiile care fac parte din acest grup imobiliar au înregistrat pierderi, începând cu anul 2016, când omul de afaceri a fost condamnat, pe fond, de către Curtea de Apel Bucureşti.
Firma care activează în domeniul imobiliar, SC Farview Investments SRL, parte a grupului Farview, a tras oblonul. Închiderea afacerii a avut loc, în mod discret, în data de 20 iunie 2018, după ce omul de afaceri Puiu Popoviciu a pierdut toate căile de atac în instanţele din România cu privire la condamnarea primită la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în urma căreia trebuie să execute 7 ani de închisoare. Astfel, potrivit unei notificări înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), la 20 iunie, a avut loc o şedinţă a asociaţilor SC Farview Investments SRL, unde acţionarii au decis aprobarea dizolvării voluntare şi lichidarea simultană a societăţii, fără numirea unui lichidator".