REVISTA PRESEI 3.02.2018

• ADEVARUL

• Klaus Iohannis: Priorităţile politicii externe a României în 2018

Marţi, 23 ianuarie, a avut loc primirea corpului diplomatic acreditat la Bucureşti şi rostirea celui de-al doilea discurs anual ca importanţă în materie de politică externă, securitate şi apărare al preşedintelui României, după cel de la Zilele diplomaţiei române, la 1 septembrie.

Discursul preşedintelui Klaus Iohannis a adus noutăţi privind apropierea sau depărtarea unor ţinte de prim-planul intereselor, preocupărilor şi priorităţilor româneşti în materie, dar a marcat şi o schimbare de prim-plan vizând o prioritate inexistentă până astăzi în niciun asemenea discurs. Centenarul Statului Naţional Unitar român, bazat pe o politică internă europeană, a democraţiei liberale şi a statului de drept Într-adevăr, este pentru prima dată când principala temă de deschidere a discursului de politică externă vizează situaţia internă, instabilitatea, inconsecvenţa şi nevoia de a respecta principiile şi valorile fundamentale asumate de societatea românească la intrarea în structurile occidentale: democraţie, stat de drept, independenţa justiţiei. Demersul este legat şi de Proiectul de ţară, anunţat de Preşedinte pentru anul acesta, anul Centenarului Statului Naţional Unitar român, al României Moderne.

• BANCHERUL

• Băncile au frânat creditarea

Băncile şi-au diminuat volumele de credite noi acordate în ultimele patru luni ale anului trecut, pe fondul avertismentelor venite de la BNR cu privire la supraîncălzirea economiei, precum şi a măsurilor de restricţionare a creditării adoptate de banca centrală, atât prin recomandări către bănci de creştere a gradului de prudenţă cât şi prin iniţierea ciclului de majorare a dobânzii de referinţă la lei, după ce dobânzile pieţei bancare (ROBOR) au început să crească abrupt din septembrie.

BNR a anunţat chiar posibilă adoptare de măsuri administrative pentru restricţionarea creditării persoanelor fizice, prin impunerea unui prag maxim de îndatorare pe care ar trebui să-l respecte băncile, în paralel cu relaxarea condiţiilor de finanţare a firmelor, un răspuns la aşa-zisul mix de politici monetare şi fiscale vizând reducerea ponderii consumului şi creşterea investiţiilor în Produsul Intern Brut (PIB).

(BNR) a ajuns la concluzia că "o proporţie semnificativă (o treime) din populaţia cu credite prezintă un risc ridicat de intrare în stare de neperformantă", întrucât rată la banca şi IFN (gradul de indatoare) este mai mare de 55% din venituri şi va mai creşte din cauza majorării dobânzilor, astfel că şi-a anunţat intenţia de a impune băncilor o limita maximă de îndatorare pentru fiecare client, pentru "menţinerea gradului de îndatorare a populaţiei la un nivel considerat sustenabil."

• COTIDIANUL

• Site-ul oficial de turism al României, închis pentru neplată

Romania.travel, site-ul oficial al turismului românesc din ultimii ani, nu mai poate fi accesat pentru că reprezentanţii Ministerului Turismului, care îl au în administrare, nu au mai platit taxa anuală pentru deţinerea domeniului.

"Nu cred aşa ceva", a fost prima reacţie a noului ministru al Turismului, Bogdan Trif, atunci cpotrivit Profit.ro.

"M-am interesat să văd despre ce e vorba şi site-ul nu funcţionează de la începutul lunii ianuarie. Domeniul a fost luat pe persoană fizică şi este administrat de Ministerul Turismului. Nu e cadrul legal să-l plătim, motiv pentru care o să-l plătesc eu din salariul meu de ministru, astfel încât luni să funcţioneze din nou. Asta-i viaţa", a spus Bogdan Trif.

El crede că, până în prezent, site-ul, creat de fostul şef al Biroului de Turism al României la New York, Simion Alb, a fost plătit tot "din buzunar", în lipsa unui cadru legal. Alb, care a părăsit instituţia în toamna anului trecut, a predat administrarea portalului romania.travel către Ministerul Turismului în luna mai, atunci când Mircea Dobre, pe atunci ministru al Turismului, a decis să desfiinţeze birourile de promovare externă a României.

• CURENTUL

• Ministerul Muncii: niciun bugetar nu va avea salariul mai mare decât preşedintele, adică 2866 de Euro

După ce i-au fost demascate minciunile, Olguţa Vasilescu a transmis un comunicat prin care anunţă că e adevărat că unele salarii scad de la 1 ianuarie 2018 dar motivează că e din cauză că s-a stabilit ca niciun bugetar să nu aibă salariul mai mare decât preşedintele al cărui salariu brut este de 12• 1900 de lei, rezultând un net de 2866 de EURO.

Vă prezentăm integral comunicatul Ministerului Muncii: "Precizări referitoare la efectele aplicării Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a început să producă efecte din data de 1 iulie 2017.

• JURNALUL NATIONAL

• Ministrul Educatiei convoacă şedinţă de urgenţă la ISJ Sibiu în scandalul profesorului de religie acuzat de comportament indecent

Ministrul Educatiei, Valentin Popa, a convocat o şedinţă de urgenţă a Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu după ce instituţia a sancţionat trei eleve de la Liceul "Nicolae Teclu" din Copşa Mică pentru că l-au filmat în timpul orei pe profesorul de religie. Elevele s-au ales cu o mustrare scrisă şi nota scăzută la purtare, pentru că au înregistrat filmul şi l-au distribuit fără acord pe Internet.

Ministrul a plecat spre Sibiu pentru a rezolva situaţia creată în scandalul profesorului de religie acuzat de comportament indecent.

Profesorul nu a fost sancţionat pentru că a demisionat în ziua în care elevele au dat jurnaliştilor filmul. Nici diriginta elevelor nu a fost sancţionată, pentru că s-a dovedit că nu ştia de niciun incident, susţine Inspectoratul Şcolar Judeţean.

• ROMANIA LIBERA

• România a câştigat procesul cu Chevron. Ce notă de plată au de achitat americanii

Această sumă este rezultată în urma rezilierii a trei acorduri petroliere de concesiune fără respectarea obligaţiilor financiare prevăzute de Legea petrolului, informează Guvernul, într-un comunicat transmis sâmbătă AGERPRES.

Conform sursei citate, decizia aparţine Curţii Internaţionale de Arbitraj de pe lângă Camera Internaţională de Comerţ de la Paris (ICC Paris), cea mai importantă instituţie de arbitraj comercial internaţional, care a fost solicitată să se pronunţe în litigiul dintre Chevron şi ANRM.

"Potrivit deciziei, compania Chevron este obligată să plătească ANRM suma de 73.450.000 USD, la care se adaugă dobânda legală stabilită la nivelul ratei de referinţă a BNR + 8%, calculată începând cu data de 23.10.2014 până la data plăţii integrale, precum şi cheltuielile arbitrale suportate de ANRM", se precizează în comunicat.

Potrivit Executivului, ANRM şi Chevron România Holdings au încheiat, pe 3 martie 2011, trei acorduri de concesiune pentru exploatare - dezvoltare - explorare în perimetrele EX-17 Costineşti, EX-18 Vama Veche şi EX-19 Adamclisi, aprobate prin hotărâri de guvern, care prevedeau obligaţii minime de explorare asumate de Chevron.

• ZIARUL FINANCIAR

Finalul lunii decembrie 2017, într-o cafenea din Bucureşti. Un italian, fost patron al unui club de fotbal din România, mă interpelează: Domnu' ziarist, când vorbim şi noi despre bitcoin, să facem un articol? De ce? Păi, bat şi eu bitcoin, bine, nu bitcoin, dar am şi eu moneda mea.

De la finalul anului trecut, ne-am trezit într-o isterie pe net, în cafenele, cel puţin din Bucureşti, că toată lumea vorbeşte despre bitcoin, ethereum, despre câştiguri fabuloase de 1.000%, 20.000%, de nu mai ştii unde pui punct şi unde virgulă, despre milioane de euro făcuţi peste noapte, despre conspiraţia finanţelor mondiale etc.

În caz că nu ştiţi, un bitcoin valorează mai mult de 10.000 de euro (cel puţin marţi seară). Iar lumea vorbeşte despre bitcoin, despre criptomonede, despre blockchain ca şi cum ar vorbi despre politică şi fotbal.

Toată lumea ştie ce este un bitcoin şi cum poţi să câştigi milioane de euro. Bineînţeles, bazându-se pe ce au auzit (de pildă, mi-a spus cineva că băiatul lui Ţiriac a făcut 20 de milioane de euro, dar ar fi putut să facă 200 de milioane de euro dacă nu vindea - după cum vorbeşte folclorul din cafenele. Nu ştiu dacă este adevărat sau nu, mi-e şi frică să întreb, să nu râdă de mine), pe faptul că euro şi dolarul vor fi înlocuite cu aceste criptomonede, că aşa au decis unii, că băncile centrale vor dispărea, iar lumea va prelua puterea.

Ceea ce am aflat, după cum spune un specialist în fiscalitate - câştigurile din bitcoin nu sunt impozitate, pentru că reprezintă un activ financiar personal. Şi această informaţie trebuie verificată la ANAF, în caz că aţi făcut milioane pe bitcoin, ethereum, ripple, sau pe cine ştie ce criptomonedă.

Nu prea am înţeles ce este în spatele acestor criptomonede, în afară că sunt nişte formule, nişte algoritmi, putere de calcul, stocare de date etc. Dar probabil că voi aţi înţeles.