• ADEVĂRUL
• Zi decisivă la CNSAS. Cazimir Ionescu (PSD), favorit să devină preşedinte. Surse: "Se comportă deja ca un şef". Dosarul Revoluţiei ar putea fi compromis
În această dimineaţă sunt programate alegeri pentru şefia CNSAS. Surse din instituţie au declarat pentru "Adevărul" că favorit pentru funcţia de preşedinte este Cazimir Ionescu, propus de Liviu Dragnea la recomandarea lui Ion Iliescu. Alegerea lui Cazimir Ionescu, cercetat pentru crime împotriva umanităţii, ar pune în pericol dosarul Revoluţiei, în care acelaşi Ion Iliescu este la un pas de a fi judecat. Teoretic, PSD are o majoritate la limită.
Marţi, de la ora 10.00, va fi ales preşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), după ce Parlamentul a votat săptămâna trecută noii membri ai Colegiului Director. Surse din interiorul instituţiei au declarat pentru "Adevărul" că cele mai mari şanse pentru şefia CNSAS le are controversatul Cazimir Ionescu, cercetat pentru crime împotriva umanităţii în dosarul Mineriadei. "La şedinţele din ultima săptămână, Cazimir Ionescu s-a comportat de parcă deja fusese ales preşedinte. A mai fost temperat de unii colegi", au povestit surse din conducerea instituţiei pentru "Adevărul". Potrivit unor surse din PSD, Cazimir Ionescu este susţinut intens chiar de Liviu Dragnea. La mijloc e, de fapt, o răfuială politică între vechi tabere din PSD. Mai exact, Adrian Năstase versus Ion Iliescu, iar Liviu Drganea e de partea fostului şef de stat, care are un interes major - propria libertate - pentru a impune un om de încredere la şefia CNSAS.
Liviu Dragnea a refuzat să-l propună pentru un nou mandat în Colegiul Director al CNSAS pe istoricul Florin Abraham, unul dintre apropiaţii lui Adrian Năstase. În replică, Abraham a publicat o scrisoare deschisă în care îl critică în termeni duri pe Dragnea. Scrisoarea a fost distribuită imediat pe Facebook chiar de Adrian Năstase. "Dragnea, care e la cuţite cu Adrian Năstase, a vrut să se răzbune pe fostul premier, şi a făcut pace cu Ion Iliescu. Aşa au ajuns la varianta Cazimir Ionescu", au explicat surse din PSD pentru "Adevărul".
• BANCHERUL
• CEC Bank isi mentine oferta de credite de consum in top 5 cele mai mici dobanzi
CEC Bank anunta ca-si prelungeste pana la finalul lunii iunie oferta de credite de nevoi personale cu o dobanda fixa de 9,90% pe an si o Dobanda Anuala Efectiva (DAE) de 12,29%, in cazul unui imprumut de 23.000 de lei pe cinci ani, care se afla printre primele cinci cele mai mici dobanzi la imprumuturile oferite de cele mai mari sapte banci romanesti (BCR, BT, BRD, Raiffeisen, Unicredit, ING, CEC).
Cea mai mica DAE fixa la un credit de consum este la BCR (11,01%), urmata de Banca Transilvania (12,15%) si CEC Bank (12,29%), conform Calculatordecredite.ro si calculatoarelor de credite de pe site-urile bancilor.
In privinta dobanzilor variabile, care fluctueaza in functie de evolutia ROBOR, cea mai mica DAE este la CEC Bank (11,40%), urmata de Banca Transilvania - BT (12,15%) si BRD (12,81%).
BCR acorda doar credite cu dobanda fixa.
Grupul celor patru banci cu dobanzi mici (CEC, BCR, BRD si BT), cu DAE intre 11,01% si 12,81%, este urmat de un alt grup de trei banci (ING, Raiffeisen si Unicredit), care acorda imprumuturi cu costuri sensibil mai ridicate, cu DAE de la 14,18% la ING pana la 16,63% la Unicredit.
DAE medie la creditele de consum pentru primul grup de banci cu dobanzi mai mici este 12%, in timp ce DAE media la grupul bancilor cu dobanzi mari este 15%, asadar cu 3 puncte mai ridicata.
Dobanda medie a crescut cu o jumate de punct din septembrie 2017 pana acum
DAE medie la creditele noi de consum pentru tot sistemul bancar publicata de BNR a fost de 10,74% in februarie, in crestere de la 10,48% in ianuarie si 10,24% in decembrie 2017 si 10,38% in februarie 2017.
Din septembrie 2017, cand a inceput sa creasca ROBOR, pana acum, DAE la creditele noi de consum a urcat cu doar o jumatate de punct, de la 10,23% la 10,74%.
• COTIDIANUL
• Medicii solicită o nouă lege a malpraxisului
Este nevoie de o nouă lege a malpraxisului medical. Nu o spun bolnavii, ci chiar medicii, iar Ministerul Sănătăţii analizează noile propuneri. Colegiul Medicilor solicită o instituţie a medierii, astfel încât daunele să fie plătite înainte ca medicii să ajungă la judecata Comisiei de Disciplină. Mai rău este însă că pacienţii care vor să reclame medici sunt blocaţi de proceduri.
Un copil de un an şi jumătate ar fi avut şanse să trăiască dacă medicii de pe ambulanţă ar fi acţionat la timp. Cel puţin aşa crede tatăl lui. Copilul, aflat la un pas de comă, a fost plimbat între spitalele din Gorj şi Bucureşti. Părinţii au făcut plângere, dar aceasta le-a fost respinsă pentru că tatăl nu a precizat numele medicilor.
Birocraţia omoară oameni
"Nu pot ei stabili medicii care au fost. Nu, trebuie eu să merg la managerul spitalului, să fac o solicitare să-mi spună numele medicilor care erau pe ambulanţă şi a fost de serviciu, să fac către Ambulanţa Dolj, să aflu cine a fost pe salvare în acel moment, pentru că ei nu pot stabili", povesteşte Valeriu Bărbuică, tatăl copilului.
Pe lângă birocraţie, şi lipsa de comunicare între medic şi pacient poate duce la tragedii. "Dacă medicul ar dovedi mai multă empatie, o comunicare mult mai bună cu pacientul, un umanism mai mare, cu siguranţă nu ar ajunge să fie reclamat", spune Radu Vlădăreanu, preşedintele Comisiei Superioare de Disciplină.
102 medici cercetaţi anul trecut
Dar cea mai recentă problemă descoperită de membrii Comisiei de Disciplină se leagă de condiţiile din spitale. Ministerul Sănătăţii promite şi investiţii, dar până atunci, reprezentanţii acestei instituţii speră ca legea malpraxisului medical să fie refăcută. "Avem o problemă cu malpraxisul. Vom promova o nouă lege a malpraxisului, şi atunci probabil că lucrurile se vor rezolva", explică Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii. "Noi am propus o instituţie a medierii prejudiciare. Dacă oamenii se împacă şi îşi retrag plângerea, asiguratorul meu de malpraxis plăteşte pacientului daunele solicitate sau cuantumul pe care îl hotărâm între noi", spune Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
Anul trecut, 102 medici au fost cercetaţi, în 75 de cauze. Numărul este cel mai mic din ultimii 12 ani. Cei mai reclamaţi au fost medicii cu specializările chirurgie generală, ATI şi obstetrică-ginecologie. Comisia de Disciplină a acordat 11 mustrări, 6 avertismente, 1 vot de blam şi o suspendare, timp de o lună.
• CURENTUL
• Şeful ANAR s-a înscris la concursul pentru director ABA şi a fost admis. Însă, de frică, procedura a fost amânată
Patronii politici ai Administraţiei Naţionale Apele Române, Victor Sandu, Gheorghe-Constantin Rusu şi eminenţa cenuşie Relu Adam, nu mai ţin cont de nicio lege, după ce PSD-ALDE au promis că abuzul în serviciu se va dezincrimina.
În 7 martie a.c., directorul general al ANAR, Victor Sandu a lansat anunţul pentru organizarea concursului pentru ocuparea postului corespunzător funcţiei contractuale de conducere, pe perioadă nedeterminată de director al Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea, aflată în subordinea ANAR. Candidaţii erau obligaţi să aibă studii superioare de construcţii hidrotehnice, hidroenergetică, energetică, îmbunătăţiri funciare, ingineria mediului, construcţii civile, industriale şi agricole, căi ferate, drumuri şi poduri, 10 ani vechime în specialitatea studiilor din care ani în domeniul gospodăririi apelor.
Numit şi "mecanicul-şef", Victor Sandu care nu şi-a făcut vreodată public CV-ul, ar fi absolvit Facultatea de Mecanică şi a lucrat până în 2015 la propriul service auto unde a gospodărit maxim apa plată din frigider.
Asta nu l-a împiedicat pe acesta să candideze pentru funcţia de director ABA, fără a demisiona din cea de director general şi nici pe Gheorghe-Constantin Rusu să-l declare admis la concurs.
Contracandidatul lui Sandu, Adrian Moisescu a contestat decizia la ANAR şi la Ministerul Apelor şi Pădurilor; Moisescu le-a scris membrilor Comisiei de Solutionare a Contestatiilor, ministrului Ioan Denes, Secretarei de Stat Adriana Petcu, lui Victor Sandu, contracandidatul său, lui Rusu şi lui Relu Adam. După primirea contestaţiei, concursul a fost amânat pe termen necunoscut, "din motive obiective".
• JURNALUL NAŢIONAL
• Camelia Bogdan a fost din nou exclusă din magistratură
Judecătoarea Camelia Bogdan a fost din nou exclusă din magistratură, scrie Antena 3.
Secţia de judecători CSM a decis din nou excluderea din magistratură a Cameliei Bogdan, judecătoarea care în dosarul Telepatia a luat bani de la una din părţi.
Este vorba de secţia de judecători în materie disciplinară.
Decizia a fost luată în unanimitate. Se pare că ar fi vorba de nişte sechestre pe care aceasta le-ar fi pus în nişte dosare.
S-a făcut şi un raport al Inspecţiei Judiciare, legate de aceste aspecte.
• ZIARUL NAŢIONAL
• Protocoalele. De ce nu răspunde nimeni
Au fost oameni care au ajuns la puşcărie destul de nevinovaţi. Poate sună forţat, dar se referă la cei pe care judecătorii din câmpul tactic i-au trimis acolo pe cinci, şapte sau zece ani, când meritau doi, hai, maximum, trei ani. Sau nici măcar unul. O zi de închisoare este de ajuns să te marcheze pentru tot restul vieţîi. Dar şapte, opt ani? Procurorii, judecătorii şi indrumatorii lor din SRI nu au cum să descopere asta decât dacă ajung şi ei la puşcărie. Dar asta nu se va întâmplă niciodată, pentru că mecanismul aflat în spatele lor îi protejează perfect.
În cel mai rău caz, vinovaţîi sistemului vor dispărea, o vreme, din lumina reflectoarelor, apoi vor străluci în alte locuri. La fel de călduţe, cu aceiaşi bani buni în buzunare. Sper că nu îşi imaginează cineva că statul paralel nu a gândit şi pus la punct metodele prin care să-i extragă şi să le piardă urmă de ochii curioşilor.
u nu, poate alţîi
Prtocoalele de colaborare între SRI şi DNA sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "nu au apărut din senin", că să o citez pe Dana Girbovan, preşedinta UNJR. Ele au fost concepute de un om sau de un grup de oameni. Credeţi că vreunul dintre ei va spune "uite, dom'le, am fost eu, ăştia cinci din SRI, ăştia trei de la Parchet, doi de la Înalta Curte şi încă doi de la Poliţie"? Eu, unul, nu am disponibilitatea şi nici motivele să cred asta. În cel mai fericit caz va spune "eu nu, poate alţîi".
După cum nu am nici chef să înghit basme cu siguranţă naţională atacată neregulamentar, la glezne, de corupţi şi evazionişti. Să presupunem, totuşi, că îi aflăm pe vinovaţi. Deja lucrurile se complică, pentru că trebuie să îi împărţim în cine a avut ideea, cine a dat dispoziţia de redactare a protocoalelor şi cine le-a întocmit, deşi putea să refuze. Mă întreb, putea să refuze un ordin atât de greu?
Suntem prea ocupaţi
După generalul Dumitru Iliescu, fostul şef al SPP, am mai spus-o, protocoalele reprezintă doar o secvenţă dintr-un plan amplu de subjugare a României. Aşa o fi, ştie el mai bine. Iniţierea lor aparţine CIA, "implicată în acţiuni împotriva oamenilor politici, oamenilor de afaceri, ziariştilor, magistraţilor şi specialiştilor în diverse domenii de activitate, consideraţi incomozi sau percepuţi cu un anumit grad de ostilitate faţă de interesele americane şi vest-europene, faţă de marile companii din aceste state". Bineînţeles că agenţii CIA nu au intervenit în mod direct, ci prin SRI, "pe care l-au fidelizat şi l-au determinat să-şi devieze activitatea spre acţiuni menite să susţînă şi să faciliteze promovarea şi protejarea intereselor americane în această zona geo-strategică". Ce facem dacă aşa ar stă lucrurile? Îi vede cineva pe americani traşi la răspundere pentru magaria asta? Cine s-o facă? Nu există, în România, niciun om şi nicio instituţie care să declanşeze o asemenea acţiune. Şi, pe de altă parte, nici interese nu există, preşedintele şi liderii politici fiind ocupaţi cu pupatul papucilor yankeilor. Mult prea ocupaţi.
• ROMÂNIA LIBERĂ
• După apariţia protocolului secret dintre PÎCCJ şi SRI, Băsescu o jigneşte grav pe Laura Codruţa Kovesi, pe care o acuză că a minţit când a spus că o astfel de înţelegere nu există şi o numeşte "fetiţă încă neajunsă la pubertate".
Traian Băsescu a lansat un atac devastator la adresa procurorului pe care a insistat să îl numească în fruntea Parchetului General şi al DNA! După apariţia protocolului secret dintre PÎCCJ şi SRI, Băsescu o jigneşte grav pe Laura Codruţa Kovesi, pe care o acuză că a minţit când a spus că o astfel de înţelegere nu există şi o numeşte "fetiţă încă neajunsă la pubertate".
"Din păcate, dacă în timpul lui Daniel Morar, DNA a lucrat respectând Codul Penal, în timpul lui Kovesi, instituţia a fost pusă sub controlul SRI.
Kovesi se pare că a lucrat foarte bine cu SRI, de la a minţi că nu sunt protocoale, că nu ştie nimic, că e fetiţă încă neajunsă la pubertate, până la a fi un vizitator continuu al vilelor SRI-ului, ceea ce Morar nu făcea. Lazăr e Coldea, e un substitut de Coldea, o apără pe Kovesi fără nicio rezervă. Eu nu fac acuzaţii, spun doar ce gândesc.
Doamna de la Parchet cu proiectul trebuia să meargă la CSM să spună "daţi-mi un aviz de legalitate, să ştiu că nu greşesc"", a spus Băsescu la B1 TV.
Fostul preşedinte spune că nici el nu a ştiut de protocoale, dar nici urmaşul său la Cotroceni, Klaus Iohannis, care ar fi fost informat chiar de şeful SRI, Eduard Hellvig, despre un astfel de document. Conform ipotezelor lui Băsescu, actualul procuror general, Augustin Lazăr, nu a vrut desecretizatea protocoalelor cu SRI.
Iohannis n-a ştiut nici el de protocol până n-a ieşit scandalul, apoi aţi văzut cât a explicat Procurorul general că-l studiază. Hellvig a mers la preşedinte şi probabil i-a spus că are un document strict secret, preşedintele i-a spus "desecretizează-l, dar vezi cu Lazăr". Lazăr a fost pus într-o situaţie imposibilă pentru că trebuia s-o apere pe Kovesi, dar, pe de altă partee a fost pus în colţ cu regele şi i s-a dat mat. Cert este că Lazăr n-a vrut desecretizarea, dar Hellvig mai avea o variantă: să meargă la guvern pentru desecretizare, ceea ce nu i-ar mai fi dat nicio şansă lui Lazăr", a explicat Băsescu.
Întrebat de ce Hellvig a vrut desecretizarea protocolului, liderul PMP a răspuns: "avea bolovani legaţi de picioare, care nu erau ai lui".
• ZIARUL NAŢIONAL
• Nouă dintre cei zece jucători din comerţul modern îşi fac loc în top 500 importatori. Importurile marilor lanţuri de retail se ridică la circa 4 mld. Euro
Nouă dintre cei zece jucători din comerţul modern local se află în topul celor mai mari 500 de importatori din România, poziţiile lor variind puternic - de la 6 la 362 - în funcţie de modelul de business şi de cifra de afaceri.
Lidl şi Kaufland se află la vârful clasamentului, pe când Selgros este aproape de coada topului, iar Cora lipseşte. Importurile totale ale celor zece jucători sunt estimate de ZF la 4 mld. euro la afaceri totale ce sar de 11 mld. euro. Unele reţele pariază masiv pe importuri, cum e cazul Lidl, pe când altele anunţă că peste 50% din produsele de la raft sunt "made in Romania".
Timp de mai mulţi ani, după căderea Cortinei de Fier, românii au căutat branduri internaţionale consacrate, mărci cu istorie şi renume care să le ofere ceva din gustul capitalismului. Astfel, până în 2009-2010, comerţul modern a urmat la rândul său acest trend. Începând cu anii de criză însă, consumatorii locali şi-au redescoperit apetitul pentru produse "made in România", astfel că şi retailerii au început dezvoltarea în această direcţie.
Clasamentul celor mai mari importatori din România este condus de Automobile Dacia, Rompetrol Rafinare, Petrotel - Lukoil, Ford România şi ArcelorMittal Galaţi. Lidl este cel mai sus poziţionat retailer, ceilalţi jucători din comerţul alimentar au poziţii variate de la 22 (Kaufland) la 362 (Selgros Cash & Carry).