REVISTA PRESEI 8.02.2018

• ADEVARUL

• Dragnea a dezlănţuit marea epurare în PSD. Cine sunt liderii vizaţi

Primarul Iaşiului, Mihai Chirica, preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, şi secretarul general adjunct al partidului, Codrin Ştefănescu, vor fi excluşi din PSD pe motiv de trădare.

Primarul Iaşiului, Mihai Chirica, unul dintre criticii constanţi ai liderului PSD, este cu un pas în afara partidului. Membrii Comisiei de Etică din cadrul PSD Iaşi au propus Biroului Permanent Judeţean (BPJ) al filialei excluderea primarului Mihai Chirica din partid, pentru atacurile repetate ale edilului ieşean la adresa conducerii PSD. Totodată, Comisia de Etică a mai propus excluderea din partid a viceprimarului Gabriel Harabagiu şi a fostului deputat de Iaşi Sorin Iacoban, ambii apropiaţi ai primarului de Iaşi. Contactat de agenţia News.ro, liderul filialei judeţene a PSD Iaşi Maricel Popa a refuzat să comenteze hotărârea Comisiei de Etică, afirmând că BPJ al organizaţiei se va întruni peste câteva zile. Marcel Popa este unul dintre apropiaţii lui Dragnea. "Eu nu am înţeles despre care PSD vorbim: despre PSD - organizaţia care m-a propus să fiu primar - sau despre PSD-ul lui Dragnea, căruia nu-i convine că mai sunt şi oameni cu puncte de vedere. Dacă vrea să distrugă social-democraţia, nu o să poată, pentru că social-democraţia nu s-a născut la Teleorman. Sunt voci care spun că acum 120-130 ani s-a născut undeva în zona Moldovei ", a reacţionat Mihai Chirica.

• Arhiva SIPA şi-a făcut datoria. Urmează Statul Paralel

Oare ce-o mai face Arhiva SIPA? Oare ce-o mai face Comisia SIPA din Parlament? Am şi uitat de comisia asta, dar mi-am adus aminte când am văzut că preşedintele respectivei comisii, Şerban Nicolae, s-a săturat de jucăria asta şi a predat locul unui anonim.

Mai ţineţi minte ce isterie era în primăvara-vara trecute cu Arhiva SIPA? Părea că toată ţara se prăbuşeşte dacă nu se clarifică această problemă. S-a înfiinţat comisie parlamentară, iar ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, extrem de vijelios, a şi publicat lista celor care, de-a lungul anilor, au pătruns în această arhivă. Însă Tudorel Toader a pus frână imediat ce s-a constatat că cele mai multe pătrunderi în arhiva SIPA au fost operate în vara anului 2007, când premier era Tăriceanu, iar ministru al Justiţiei era Tudor Chiuariu. Şi, stupidă coincidenţă, era exact în intervalul de aproximativ 3 luni în care sistemul de supraveghere video al arhivei a fost defect.

• România, sub asediul rablelor. Câte maşini la mâna a doua au fost înmatriculate în 2017

Anul trecut, în România au fost înmatriculate cu peste 57% mai multe maşini faţă de 2016. Îngrijorător este că patru din cinci maşini intrate în ţară, în 2017, au fost la mâna a doua.

România a bătut record după record în ceea ce priveşte înmatricularea maşinilor second-hand. Potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), în 2017 au fost înmatriculate 627.743 de autoturisme, cu aproape 58% mai multe decât în 2016. Dintre acestea, doar puţin peste 125.000 au fost noi. Un calcul simplu arată că patru din cinci maşini înmatriculate anul trecut au fost la mâna a doua, aduse din ţări precum Germania, Olanda, Italia sau Franţa, îmbătrânind şi mai mult parcul auto naţional.

• BANCHERUL

• BNR ne avertizează să nu ne aşteptăm la alte creşteri de preţuri, altfel va trebui să plătim dobânzi mai mari

Banca Naţională a României (BNR) lupta să-şi atingă ţinta de inflaţie de maxim 3,5% şi în acest an, după ce în 2017 a reuşit să o menţînă la 3,32%, fără să fie nevoită să majoreze dobânda de referinţă, deşi preţurile au răbufnit în ultimele luni, în contextul scumpirii carburanţilor şi a energiei electrice.

Preţurile sunt prognozate de BNR să mai crească în primul trimestru din acest an până aproape de 4%, dar apoi va urma o tendinţa de scădere, pentru că la finalul anului să coboare iar sub 3,5% pe an, maximul permis de banca naţională.

BNR consideră că în prezent nu creşterile de preţuri reprezintă pericolul real, cât aşteptările publicului că acestea se vor menţine la niveluri ridicate (anticipaţiile inflaţioniste, în jargonul BNR).

Acesta a fost principalul motiv pentru care BNR a majorat astăzi dobânda de referinţă, pentru a două oară în acest an, la 2,25%, după ce în ianuarie a adus-o de la 1,75% la 2%.

"Măsură pe care am luat-o astăzi practic urmăreşte să juguleze anticipaţiile privind inflaţia, ca să folosesc un cuvânt cam tare, dar acesta este scopul nostru", a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul briefingului cu presă de astăzi, după decizia de majorare a dobânzii.

• COTIDIANUL

• Jocul ungurilor şi gazele româneşti

O vizită inopinată a ministrului de Externe al Ungariei la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu omologul său, Teodor Meleşcanu, a prilejuit oferirea unor declaraţii interesante ale ambelor părţi privind colaborarea energetică viitoare dintre cele două ţări. Astfel, în orizontul de timp 2022, Ungaria va prelua o mare parte din cantităţile de gaze ce se vor extrage din Marea Neagră de către americanii de la Black Sea Oil&Gas (subsidiară a Carlyle Group) şi ExxonMobil, în colaborare cu Petrom. În acest sens, România va investi în staţii de compresie care vor majora capacitatea de transport a gazoductului Arad - Szeged, deja în funcţiune, de la 1,75 miliarde metri cubi anual la 4,4 miliarde metri cubi. Demersurile ungurilor sunt făcute pentru că ţara vecină are nevoie de gaze şi dintr-o sursă alternativă, alta decât Rusia, pentru că, în prezent, depinde 100% de importurile de la Gazprom. "Aceasta este prima oportunitate din ultimele decenii pe care o are Ungaria de a cumpăra mari cantităţi de gaze naturale dintr-o altă sursă decât Rusia", a spus şeful diplomaţiei Ungariei, Peter Szijjarto, care a adăugat că acest acord de cooperare reprezintă un progres istoric pentru asigurarea securităţii energetice a Ungariei. "Guvernul Ungariei a decis să construiască tronsonul de conductă care lipseşte între hubul central de distribuţie de la Varosfold şi Vecses, în apropiere de Budapesta, unde se termină gazoductul dintre Slovacia şi Ungaria. Odată cu această legătură, coridorul de gaze nord-sud, o facilitate crucială pentru securitatea naţională în Centrul Europei, va fi finalizată", a adăugat diplomatul.

• CURENTUL

• Trecerea contribuţiilor a mărit salariile nete ale politicienilor cu 10% faţă de 4% pentru medici şi profesori

Aşa-zisa revoluţie fiscală a fost dată în beneficiul politicienilor. Toate funcţiile de demnitate publică au salariile stabilite ca multiplu al salariului minim. Odată cu trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat salariul minim pe economie s-a majorat de la 1450 lei la 1900, adică o creştere de 31% şi astfel, netul s-a majorat cu aproximativ 10%. Restul bugetarilor au primit prin Legea salarizării unice o majorare de 25% pentru brut, reprezentând 4% la net.

Vă prezentăm lista coeficienţilor cu care se înmulţeşte salariul minim de 1900 de lei pentru fiecare funcţie de demnitate publică. De fiecare dată când salariul minim va creşte şi salariile lor vor creşte proproţional. De exemplu, Klaus Iohannis are un salariu brut de 12• 1900 lei = 22.800 lei, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu câte 21.850 lei iar Olguţa Vasilescu are un salariu de 19.950 lei.

• JURNALUL NATIONAL

• Scandal în Parlamentul European pe Legile Justiţiei din România

Modificările aduse legilor justiţiei din România s-au aflat miercuri după-amiază în centrul unei dezbateri care a durat mai bine de o oră în plenul Parlamentului European la Strasbourg, eurodeputaţii români care au luat cuvântul având schimburi de replici pe această temă.

Comisarul european pentru justiţie, Vìra Jourova, a reiterat apelul Comisiei Europene ca Parlamentul României să deschidă dezbaterea privind modificările la legile justiţiei în linie cu recomandările Bruxellesului şi să obţină un consens şi a spus că executivul comunitar împărtăşeşte îngrijorările cetăţenilor români care au manifestat în stradă.

"Discuţiile din ultima vreme din România despre legile justiţiei au dus la îngrijorări, exprimate de diferiţi actori din ţară, dar şi din UE şi din afara acesteia. Românii au ieşit în stradă pentru a-şi exprima opoziţia faţă de modificările aduse legilor justiţiei şi îngrijorarea cu privire la aceste măsuri care ar putea slăbi lupta împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei. Comisia este de aceeaşi părere şi împărtăşeşte aceste îngrijorări", a spus Vìra Jourova, conform traducerii oficiale în limba română.

• NATIONAL

• "Cadou" de la BNR: se scumpesc banii!

Banca Nationala a Romaniei a majorat, ieri, pentru a doua luna consecutiv, dobanda de politica monetara. Specialistii spun ca asta va genera scumpirea creditelor, si deci banii de cheltuiala vor fi mai scumpi.

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis in sedinta de ieri majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,25 la suta pe an de la 2,00 la suta pe an incepand cu data de 8 februarie 2018. De asemenea, s-a decis si majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la suta pe an de la 1,00 la suta pe an, iar rata dobanzii aferente facilitatii de creditare la 3,25 la suta pe an de la 3,00 la suta pe an incepand cu data de 8 februarie 2018; Totodata, nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit vor fi pastrate la cotele actuale.Banca centrala apeleaza la cresterea dobanzii de politica monetara atunci cand vrea sa tina inflatia sub control. Masura produce insa efecte atat pentru populatie, cat si pentru firme, pentru ca, de obicei, urca dobanzile creditelor in moneda nationala. Vestile nu sunt deloc bune pentru cei care planuiesc sa se imprumute anul acesta.

• ROMANIA LIBERA

• Toader: "Nu m-au lăsat să vorbesc pentru că nu s-a dorit aflarea adevărului"

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat miercuri seară, la Strasbourg, că nu este mulţumit de dezbaterea din plenul Parlamentului European privind modificările la legile justiţiei din României, spunând că "s-a discutat într-o manieră absolută politicianistă" şi că afirmaţiile făcute de comisarul european pentru justiţie, Vìra Jourova, "probabil nu emană de la dânsa".

"N-am cum să fiu mulţumit, în condiţiile în care s-a văzut cu ochiul liber (...) faptul că s-a discutat într-o manieră absolut politicianistă, cu un pretext de conţinut juridic. (...) Unii s-au exprimat despre legile justiţiei fără să cunoască nimic din conţinutul respectivelor legi", a spus Toader, adăugând că va face "un inventar al neadevărurilor care au fost spuse" la dezbaterea din Parlamentul European.

El a mai afirmat că are "ferma convingere că nu s-a dorit aflarea adevărului", acuzând în acest sens şi faptul că nu i s-a permis de conducerea Parlamentului European să ia cuvântul în dezbatere.

"S-a indus din start o confuzie, pentru că pretextul dezbaterii de astăzi l-a constituit proiectul de lege pentru modificarea legilor justiţiei, dar s-a vorbit de corupţie. Ori - ar fi trebuit să ştie şi vorbitorii - regula este că atunci când nu ştii ce spui, taci din gură, că n-ai riscul să greşeşti", a declarat ministrul justiţiei.

• ZIARUL FINANCIAR

• Extremele şomajului: în Bucureşti şi în Timiş rata şomajului este sub 2%. În Vaslui şi în Teleorman, unu din zece oameni apţi de muncă nu lucrează. "Am renunţat să mai încercăm să aducem oameni din Vaslui şi din Teleorman în zonele care au nevoie de angajaţi. Pur şi simplu nu vor să muncească."

Piaţa muncii din România se confruntă cu cea mai acută criză de personal din ultimele două de­cenii, dar cu toate acestea există în continuare ju­deţe în care rata şo­­majului este de peste 10%, ceea ce în­seamnă că unu din zece lo­cuitori apţi de muncă nu lucrează.

În Vaslui, de exemplu, rata şomajului este de 10,19%, fiind de peste 2,5 ori mai mare decât media înregistrată la nivel naţional (de 4,02% în decembrie 2017), arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Pe locul doi în topul judeţelor cu cel mai ridicat nivel al şomajului este Teleorman: cu o rată de 10,02% a şomajului, în judeţul situat la o distanţă de aproximativ 80 km de Capitală există aproape 15.000 de şomeri. De asemenea, Mehedinţi, unul dintre cele mai sărace judeţe din punctul de vedere al investiţiilor, are un şomaj de 9,4% şi aproape 9.800 de şomeri. Cum se explică şomajul atât de ridicat în aceste judeţe în contextul în care angajatorii se plâng tot mai mult de lipsa de candidaţi?