REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989 - III Planurile de împărţire a Europei după căderea lui Ceauşescu

În ziarul "România Liberă" din 10 ianuarie 1990 a apărut un mic articol sub titlul "Teroriştii prinşi pe teritoriul Iugoslaviei", în care, fără a se dezvălui sursa, se informează că pe teritoriul statului vecin şi prieten au fost reţinute grupuri de terorişti ce participaseră la acţiunile din ţara noastră, îndeosebi la Timişoara, Reşiţa, Arad, Sibiu şi Bucureşti. Numărul celor arestaţi se ridica la 63. Ziarul se obliga să reia problema atunci când teroriştii respectivi vor fi extrădaţi. Se desprind două variante: fie că informaţia a fost ireală teroriştii reţinuţi în Iugoslavia neexistând, fie că aceştia au existat, dar ţara respectivă nu şi-a propus extrădarea.

În încheierea acestui sumar "subcapitol" ce ar trebui să facă obiectul unor cercetări suplimentare şi detaliate, se cuvine a face nişte observaţii:

Este posibilă implicarea KGB-ului şi a GRU-ului în acţiunile din decembrie 1989 şi care s-au materializat în special prin manifestări agitatorii provocatoare, prin acţiuni de dezinformare şi război electronic. Procedeele folosite au fost specifice acţiunilor din umbră (trupe speciale ale GRU).

În raport cu numărul mare de sovietici ce împânziseră ţara în acele zile, numărul persoanelor posibil implicate în acţiuni teroriste a fost relativ mic. Situaţia avea aspectul aşteptării unor ordine care trebuiau să sosească de undeva şi care, datorită unor anumite cauze, nu au mai venit.

Aceştia erau cei care, aflaţi pe teritoriul României, la sosirea ordinului trebuiau să asigure debarcarea şi joncţiunea cu trupele de desant aerian sau aeromobile ce ar fi invadat ţara în urma unei solicitări, sau ca urmare a unor hotărâri suprastatale, având în vedere că Tratatul de la Varşovia avea deja din Occident mână liberă pentru a interveni în România ?

Acţiunile hotărâte ale armatei şi ale patrioţilor români de a respinge terestru, aerian şi maritim orice încălcare a hotarelor româneşti deşi, soldate cu mare consum de muniţie, au blocat poate emiterea ordinului.

Potrivit publicaţiei britanice "Intelligent Digest", citată de ziarul "Adevărul" din 08 decembrie 1993, cu ocazia împlinirii a 51 de ani de la semnarea pactului Ribentrop-Molotov, în luna septembrie 1990, la Geneva, reprezentanţi de primă mărime din Germania şi URSS au avut o convorbire în mod discret, unde cele două mari puteri au pus la punct o nouă împărţire a Europei de Est.

Revista britanică are un tiraj restrâns, se distribuie pe bază de abonament, iar informaţiile sale sunt pretinse confidenţiale.

În text redactorul şef - Joseph de Courey - descrie conţinutul prezumtivului act germano-rus.

Discuţiile purtate erau sub girul "Strict Secret" şi se refereau la influenţa asupra statelor din estul Europei, astfel revista respectiva relata:

"În sinteză, la discuţii, sovieticii au căzut de acord în următoarele chestiuni:

1. Să nu se opună divizării Cehoslovaciei.

2. Republica Cehă va deveni parte a sferei de influenţă economică a Germaniei, cu scopul posibil de încorporare politică a regiunii în următorii 12-15 ani la Germania.

3. În schimb, Germania va compensa URSS-ul pentru daunele economice suferite prin pierderea influenţei în Europa de Est.

4. Ungariei i se va permite urmărirea scopului de a-şi recâştiga teritoriile pierdute după primul război mondial prin tratatul de la Trianon din 1920 (când Transilvania a fost încorporată în România. Ucraina transcarpatică şi teritoriile limitrofe Dunării au revenit Cehoslovaciei, iar Voivodina a trecut la Iugoslavia).

5. Germania va spori ajutorul economic acordat Ungarieim pentru a asigura acolo un standard al vieţii mai ridicat decât cel din Slovacia, făcând astfel mai atrăgătoare ideea unificării Slovaciei cu Ungaria.

6. Să nu ridice obiecţii la divizarea Iugoslaviei, să fie de acord cu intrarea Croaţiei şi Slovaciei în sfera de interese economice a Germaniei şi să susţină unirea Ucrainei transcarpatice cu Ungaria, dacă naţionaliştii Ucrainei ar desfăşura "activităţi destructive".

7. În afară de compensaţia economică pentru pierderile suferite, Germania se angajează să nu fie activă în chestiuni privind Ucraina şi statele baltice şi să nu le considere parte a sferei de influenţă economică a Germaniei".

Pentru Moscova, înţelegerea conferă sprijin în creşterea şi câştigarea influenţei în Orientul Apropiat ca o compensare a pierderilor din Europa de Est.

În încheiere, revista remarcă: "Dacă această analiză este corectă, atunci perspectiva este a unei hegemonii germane sprijinită de Rusia într-o Europă fără americani, combinată cu un nou val de presiuni din partea ruşilor pentru a obţine influenţă în Orientul Apropiat". O astfel de perspectivă, după părerea noastră, va aduce numeroase necazuri ţărilor balcanice, atlantice şi mediteraneene.

Informaţia este confirmată şi de un diplomat sârb, care relatează: "Fostul Ministru de Externe al Italiei Dany de Michelis înştiinţat pe omologul său iugoslav Dudimir Lanciar de existenţa unui acord secret de reîmpărţire a sferelor de influenţă între URSS şi Germania".

Acest diplomat era primul consilier al Ambasadei Iugoslave la Bucureşti - Miloşi Vscebrka - care a fost martor la aceasta discuţie neoficială.

Totodată acesta a mai adăugat "...că tratatul permite Ungariei să-şi recâştige teritoriile pierdute la Trianon." ("Adevărul" din 10-12 iunie 1995).

În legătură cu Malta, şeful D.S.S., gl. Vlad Iulian, declara printre altele: "...în esenţă la Malta s-a discutat situaţia din România şi s-au trasat probleme cu privire la România. S-au împărţit: responsabilităţi cu privire la România şi cred ca v-am spus destul..." (declaraţie Iulian Vlad, pag. 8-10)

Dar spionajul sovietic putea fi implicat intens şi în acţiunile de dezinformare şi război electronic, având în vedere posibilităţile tehnice ce le aveau la dispoziţie şi cu ajutorul cărora puteau acţiona din toate mediile: de pe uscat, din aer, de pe mare şi din cosmos.