REZA BAQIR, ŞEFUL MISIUNII FONDULUI MONETAR INTERNAŢIONAL ÎN ROMÂNIA: "Sugerăm eliminarea sau amânarea măsurilor fiscale programate pentru 2017"

Măsurile fiscale aprobate de autorităţile române sunt prociclice şi vor duce la creşterea datoriei publice, iar cele care vor intra în vigoare anul viitor ar trebui anulate sau amânate pentru economii la buget şi pentru readucerea datoriei publice pe un trend descendent, susţine şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Reza Baqir.

Potrivit acestuia, din reforma salariilor se pot obţine economii de 1,5% din PIB. De asemenea se pot face economii la cheltuielile de capital, pentru că în România acestea sunt mai mari decât pe celelalte segmente, însă calitatea infrastructurii rezultate din aceste cheltuieli este redusă.

Totodată, reprezentantul FMI susţine că proiectele mari trebuie prioritizate, iar această măsură trebuie extinsă apoi la proiecte medii şi la cele locale. În plus, trebuie realocate fondurile de pe proiecte ineficiente către cele cu eficienţă mai mare.

"Planificarea investiţiilor trebuie să se bazeze pe evaluări ale riscului satisfăcătoare şi apoi un sistem de control al angajamentelor trebuie derulat pentru toate entităţile de stat pentru a evita problemele de execuţie bugetară", a mai spus Baqir, citat de Agerpres.

În plus, în anumite zone precum educaţia şi sănătatea, nivelul este scăzut în România comparativ cu alte ţări şi este spaţiu pentru îmbunătăţirea rezultatelor, în opinia reprezentantului FMI. Însă, potrivit acestuia, scăderea veniturilor bugetare pe fondul reducerilor de taxe va pune presiune mai mare pe cheltuieli, într-un moment în care rezultatele din sănătate sau educaţie sunt slabe.

Totodată, Reza Baqir atrage atenţia asupra evoluţiei execuţiei bugetare pe parcursul anului, care poate influenţa calitatea cheltuielilor: "Atunci când te uiţi la execuţia bugetară, o paradigmă pe care o vezi este că, în timp ce există mai multe luni cu excedent sau cu un deficit nepronunţat, în mod tipic în ultimele două luni va exista o execuţie masivă a cheltuielilor. Atunci o întrebare care se poate pune este dacă acest fapt duce la grăbirea cheltuielilor, care se reflectă într-o calitate scăzută".

În afara reducerii TVA de la 20% la 19%, Codul Fiscal mai prevede, pentru 2017, eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi a supraaccizei la carburanţi.

Execuţia bugetului general consolidat pe primele patru luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un excedent de 130 milioane de lei, respectiv 0,02% din PIB, faţă de 5,96 miliarde de lei, respectiv 0,84% din PIB, înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2015, informează Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

La sfârşitul primului trimestru al anului în curs, excedentul bugetar a atins 3 miliarde lei, respectiv 0,4% din PIB.

CĂTĂLIN PĂUNA (BM):

Riscul de depăşire a deficitului bugetar în 2017, semnificativ

Ţara noastră se confruntă cu un risc semnificativ de depăşire în 2017 a deficitului bugetar în condiţiile politicilor actuale, fiind necesare o serie de măsuri pentru realizarea de economii la buget, în caz contrar introducerea de noi taxe în viitor va fi inevitabilă, susţine Cătălin Păuna, economist la Banca Mondială (BM).

Domnia sa a susţinut: "Anticipările Comisiei Europene sunt că există un risc serios ca, în 2017, să avem deficit de peste 3% şi să intrăm în procedura de deficit excesiv. Există riscul ca, în 2017, deficitul nostru fiscal să fie peste media UE 28, ceea ce nu s-a mai întâmplat demult. (...) Sunt două zone importante unde putem găsi resurse suplimentare. În primul rând la cheltuielile de capital, care sunt cele mai mari din Europa, şi unde există o corelaţie negativă între eficienţă şi nivelul cheltuielilor. Deci, acolo, dacă ne uităm mai bine la anumite programe, inclusiv la PNDL, care are resurse importante anul acesta, cred că putem să găsim resurse pentru economii. Şi, evident, dacă nu reuşim din lucrurile acestea, să ne gândim la taxe suplimentare, care, probabil, vor fi inevitabile pe termen lung".

Potrivit reprezentantului Băncii Mondiale, presiunile fiscale sunt, de asemenea, importante şi pe termen lung. Păuna a menţionat: "Presiunile vin din fondul public de salarii, care este cel mai mic din Europa, din Educaţie, unde cheltuielile sunt cele mai mici, din Sănătate, unde sunt printre cele mai mici, din pensii, unde avem un raport între beneficiari şi contributori de departe cel mai rău din Europa, imposibil de corectat pe termen scurt sau mediu, şi din investiţiile publice, pentru că avem nevoie de investiţii pentru a susţine convergenţa cu restul Europei. Aceste presiuni vor fi endemice şi fiecare guvern de acum încolo se va lovi de ele. Însă, ele pot fi atenuate".

În acest sens, economistul susţine că sunt indicate măsuri precum promovarea sectorului privat, pentru a oferi o serie de servicii, inclusiv în Sănătate sau în Educaţie, realizarea de economii la cheltuielile publice sau creşterea veniturilor la buget.

O sursă de creştere a veniturilor bugetare este constituită, în opinia lui Cătălin Păuna, de dividendele companiilor de stat, în special în zona energiei, care stau pe o lichiditate substanţială, dincolo de ce au nevoie în promovarea unor investiţii necesare pe termen mediu.