România manifestă încredere mai scăzută faţă de perspectivele de angajare

Perspectivele României se stabilizează, pe fondul îmbunătăţirii încrederii în economia naţională, a termenelor de plată a creanţelor şi a planurilor de investiţii, potrivit celei de-a cincea ediţii a Deloitte Business Sentiment Index (DBSI). Pe de altă parte, nivelul de încredere s-a înjumătăţit în ceea ce priveşte perspectivele de angajare şi relaxarea reglementărilor în următoarele 12 luni.

"De la ultima ediţie a studiului, în trimestrul trei al anului trecut, numărul directorilor executivi optimişti a rămas în mare acelaşi (39%), în timp ce procentul pesimiştilor a scăzut de la 20% la 13%", spune George Mucibabici, Preşedintele Deloitte România. "În plus, directorii români sunt mai relaxaţi în privinţa termenelor de plată a creanţelor (84% dintre ei spun că facturile sunt plătite într-o perioadă de timp sigură sau relativ sigură, faţă de 70% la ediţia anterioară; în acelaşi timp, numărul companiilor care spun că termenele de plată sunt excesive a scăzut de la 30% la 16%)".

Cu toate acestea, deteriorarea încrederii pe anumite paliere, cu precădere în zona angajărilor, a adus ţării noastre doar un punct în plus la indicele de ţară (până la 115).

"Nu este neapărat un lucru rău", a continuat Mucibabici, "ci mai degrabă efectul unor schimbări structurale în derulare sau necesare în contextul local de business. Calitatea forţei de muncă şi interesul limitat faţă de inovaţie sunt două exemple".

La întrebarea privind perspectivele forţei de muncă pe următoarele 12 luni, 58% dintre respondenţii din ţara noastră spun că îşi vor menţine nivelul angajaţilor; un procent în scădere (de la 23% în T3 2010, la 10%) a indicat o creştere a numărului de angajaţi.

"Pe de o parte, această statistică arată că directorii din România se concentrează pe restructurarea personalului actual, investind în dezvoltarea talentului şi instrumente inovative de management al performanţei", spune Doina Patrubani, Director Coordonator al Deloitte Consultanţă şi expert pe consultanţă în resurse umane. "Pe de altă parte, un astfel de răspuns poate sublinia dificila sarcină pe care o au toţi angajatorii din România în acest moment - resurse limitate de candidaţi calificaţi, în condiţiile în care interesul cade cu precădere pe angajarea de personal cu experienţă şi pe poziţii cheie".

"Toate economiile din lume au devenit mai prudente în privinţa reglementărilor, după ce un mediu prea relaxat a provocat cea mai mare criză economică şi fiscală din istoria modernă. Nu este surprinzător, deci, că ţările din Europa Centrală sunt la fel de atente când vine vorba de o liberalizare excesivă", a adăugat Mucibabici. "În plus România are în aceste moment un acord cu FMI, ceea ce limitează şi mai mult iniţiativele guvernamentale".

Prudenţa rămâne cuvântul cheie şi pentru companii, majoritatea directorilor intervievaţi preferând să aplice în continuare modele de business tradiţionale, în loc să apeleze la inovaţie. Fiind întrebaţi de rolul inovaţiei în creşterea companiei, aproape un sfert (23%) consideră ca acesta se va diminua în următorii trei ani, ceea ce reprezintă cea mai pesimistă perspectivă din rândul ţărilor chestionate.

Rezultatele arată că 64% dintre executivii români chestionaţi nu ştiu (16%) sau nu au realizat investiţii locale în activităţi de cercetare şi dezvoltare (R&D) (48 % - cel mai ridicat procent comparativ cu restul ţărilor participate la studiu) în 2010. De asemenea, un procent semnificativ de 71% dintre participanţi spun că bugetul R&D se va diminua în următorii cinci ani. În strânsă legătură cu provocarea actuală de pe piaţa resurselor umane, o mare influenţă asupra cheltuielilor R&D o are, potrivit respondenţilor, disponibilitatea forţei de lucru calificate (24%).