Schimburile de mărfuri dintre Rusia şi România au consemnat o scădere destul de mare în 2015 şi 2016, însă în 2017 au crescut, iar avansul din prima jumătate a lui 2018 este de aproape 28%, ceea ce arată un interes reciproc, potrivit domnului Iniushkin Igor, Ministru Consilier la Ambasada Rusă.
Domnia sa afirmă: "Credem că perspectivele sunt destul de bune pentru creşterea legăturilor în diferite domenii, între Rusia şi România. Vrem să includem în aceste proces întreprinderile mici si cele mari, dar şi camerele regionale de comerţ. Probabil a sosit timpul să ne gândim la reînnoirea relaţiilor noastre de cooperare".
Conform deciziilor Parlamentului rus, prioritatea Moscovei este să promoveze producţia naţională în domeniul construcţiilor de maşini, nave, avioane, potrivit domnului Iniushkin Igor, care adaugă: "Companiile ruse sunt interesate să participle la modernizarea centralelor hidroelectrice şi la staţiile de producţie a petrolului. Vrem să promovăm parteneriatele directe între companiile din Federaţia Rusă şi România. Astfel, invităm reprezentanţii companiilor ruse să particpe la evenimentele expoziţionale organizate de România, iar pe cele din România - să ia parte la cele organizate de Rusia".
Conform domniei sale, relaţiile noastre "au supravieţuit multor încercări" şi este important ca acum tendinţa Rusiei şi României spre o vecinătate bună, respectiv spre dezvoltarea relaţiilor bilaterale să fie triumfatoare.
(A.V.)
------
• MURÂCIOV ALEXANDRU VASILIEVICH, UNIUNEA ÎNTREPRINZĂTORILOR ŞI INDUSTRIAŞILOR DIN RUSIA: "Rusia este o ţară deschisă ştiinţei, care are programe pentru companiile româneşti"
Relaţiile economice dintre România şi Rusia sunt de lungă durată, aceastea începând încă din 1944, a subliniat Murâciov Alexandru Vasilievich, Vicepreşedinte Executiv al Uniunii Întreprinzătorilor şi Industriaşilor din Rusia, Adjunct al Preşedintelui Consiliului Băncilor din Rusia şi Preşedintele Consiliului Coordonator al Asociaţiei Financiar Bancare pentru Cooperare Euroasiatică.
Domnia sa a menţionat, însă, că, în ultimul timp, din motive cunoscute, nu putem spune că această cooperare creşte. "Schimbul de mărfuri nu este atât de ridicat, nu corespunde cu potenţialul economic. Sancţiunile reciproce dintre cele două părţi nu sunt benefice relaţiilor economice bilaterale", a subliniat domnul Vasilievich. Acesta a precizat că Rusia are reprezentanţă bună în România, prin companii ca Lukoil, OMV Petrom sau TMK Artrom: "Avem relaţii foarte bune cu ţări precum Germania, care are 6000 de întreprinderi pe piaţa rusească. Companiile care au lucrat cu Rusia continuă să-şi desfăşoare activitatea pe piaţa rusească, pentru că au înţeles că de aici se pot scoate bani frumoşi". Din păcate, Rusia a scăzut comunicarea cu Europa, dar a crescut-o cu China, conform domniei sale. "Avem programe pe care le putem propune firmelor din România, Rusia se descurcă foarte bine în domeniul tehnologic, în sfera energiei nucleare, am avut o creştere de 40% în producţia de cereale, iar indicatorii economici sunt destul de buni - rată a şomajului scăzută, inflaţie mică etc.", a mai spus domnia sa, conchizând că Rusia este o ţară deschisă ştiinţei.
(E.O.)
------
• LIVIU SIMION, VICEPREŞEDINTE UGIR: "Îmi doresc ca, începând de astăzi, relaţiile între companiile din Federaţia Rusă şi din România să fie mai puternice"
Numeroase firme româneşti de construcţii oferă servicii de construcţii firmelor ruseşti din România şi au o colaborare excelentă cu acestea, însă întotdeauna este loc de mai mult, este de părere Liviu Simion Vicepreşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR România) şi Preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).
Domnia sa a declarat: "Noi am fost, şi suntem, optimişti, ca antreprenori, că putem găsi căi ca să cooperăm, prin care să ne asociem, să participăm împreună la licitaţii, atât în România, cât şi în UE, sau chiar Federaţia Rusă. (...). Îmi doresc ca, începând cu această zi, relaţiile, contactele şi comunicarea între companiile din Federaţia Rusă şi din România să fie mai puternice şi să putem spune, peste câţiva ani, că a fost începutul unei colaborări fructuoase cu Rusia, de care cu toţii ne amintim cu plăcere".
(Ramona Radu)
------
• Cătălin Ivan, eurodeputat: "Cel mai grav efect al crizei UE- Rusia este lipsa dialogului"
Efectul cel mai grav al crizei dintre Uniunea Europeană şi Rusia este lipsa dialogului, consideră Cătălin Ivan, eurodeputat, membru al Grupului de Prietenie Europa-Rusia din cadrul Parlamentului European.
Domnia sa a declarat: "Faptul că ambele părţi nu se mai aşează la masă, nu mai discută, întrebarea logică este: ce şanse ar fi ca problemele, disensiunile dintre părţi să se rezolve într-un viitor apropiat pentru binele tuturor - şi a cetăţenilor ruşi şi a celor europeni, dacă nu există comunicare, dacă cele două părţi, de ani de zile nu se mai aşează la aceeaşi masă. Fiind membru al delegaţiei de cooperare, dar aş spune mai de grabă delegaţie de ne-cooperare UE-Rusia nu am avut niciodată o întâlnire faţă în faţă cu membrii din Rusia".
Totodată, Cătălin Ivan a precizat că a discutat foarte mult cu colegii săi din Parlamentul European şi au căutat tot felul de soluţii pentru a merge pe grupuri politice să discute cu partenerii de acolo, să facă o delegaţie.
Cătălin Ivan a adăugat: "Din partea Rusiei au fost nenumărate încercări de a face dialog, de a purta un dialog chiar şi prin intermediul internetului, adică oficialii ruşi să rămână la Moscova, noi la Bruxelles, şi prin internet să dialogăm alături de presa rusă de o parte şi cea europeană de cealaltă ca să dezgheţăm acest dialog. Evenimentul de astăzi arată că se poate, vedem cum ar trebui să arate normalitatea".
Eurodeputatul a mai susţinut că este unul dintre militanţii cei mai înverşunaţi din Parlamentul European pentru reluarea dialogului, pentru aşezarea la aceeaşi masă.
"A dialoga nu înseamnă că eşti de acord cu celălalt, a dialoga înseamnă că te aşezi la aceeaşi masă şi eşti dispus să găseşti o soluţie. Lipsa dialogului înseamnă că nu vrei să găseşti o soluţie şi atunci când mulţi colegi de-ai mei refuză dialogul, spun că nu trebuie să vorbim cu oficialii ruşi, din punctul meu de vedere, şi le-am spus-o de fiecare dată, înseamnă că nu vor să găsească soluţii, nu vor să coopereze".
Cătălin Ivan a mai spus că lipsa dialogului reprezintă menţinerea unei stări de fapt, a unei situaţii actuale care nu este în beneficiul nimănui şi nu duce la nicio soluţie pe termen mediu şi scurt.
"Sunt unii analişti care susţin că această situaţie va mai ţine încă 10 ani de acum înainte, poate chiar mai mult, şi probabil că aşa va fi din moment ce nu se doreşte dezgheţarea acestui dialog", a conchis eurodeputatul.
(A.T.)
1. # legături ff vechi
(mesaj trimis de anonim în data de 18.10.2018, 16:49)
Ne-au pastrat TEZAURUL intact : ,,haraș0 "!!!!