România va încheia şi cu Banca Mondială un acord de tip preventiv

Autorităţile române vor încheia în primăvara anului viitor un nou acord cu Banca Mondială, de tip preventiv, similar celui cu FMI, prin care România va putea trage bani de la instituţia internaţională dacă va fi necesar, a declarat şeful misiunii FMI în Ro-mânia, Jeffrey Franks, citat de Mediafax.

Potrivit oficialului FMI, România va primi în zilele următoare de la Banca Mondială tranşa din actualul acord, de 400 milioane de euro.

"Noi anticipăm că autorităţile române vor încheia un nou acord cu Banca Mondială în primăvara anului viitor, tot un fel de aranjament de tip preventiv (precum cel semnat cu FMI - n.r.) prin care vor putea trage bani în caz de nevoie. Acest acord va fi o poliţă de asigurare împotriva dificultăţilor financiare din viitor", a spus Franks.

În luna martie a acestui an, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro. Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială, bani care nu au mai fost viraţi în acordul anterior.

FMI a aprobat luni al treilea raport de evaluare a implementării programului economic şi fiscal convenit în cadrul acordului cu România şi a pus la dispoziţia României o nouă tranşă, echivalentă cu 430 milioane Drepturi Speciale de Tragere (507 milioane euro). Suma totală disponibilă pentru România a urcat, astfel, la 1,35 miliarde Drepturi Special de Tragere (echivalentul a 1,6 miliarde euro).

• Deficitul structural al Românei va coborî la 0,1% din PIB în 2012, în limita cerută de UE

Deficitul structural al României va coborî de la 2,8% din PIB în acest an la 0,1% anul viitor şi va intra astfel în limita a 0,5% din PIB stabilită la cel mai recent summit european, potrivit şefului misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.

"Când facem calcule privind deficitul bugetar (raportat la PIB - n.r.), noi calculăm totodată şi cât ar însemna acest procent dacă economia ar creşte cu o rată normală. Rezultatul este ceea ce noi numim deficit structural. În perioadele de boom, deficitul structural este mai mare decât cel bugetar, dar dacă apar dificultăţi economice, deficitul structural devine mai mic decât cel bugetar", a declarat Franks.

Autorităţile române şi instituţiile internaţionale au luat în calcul un deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru acest an şi de 1,9% din PIB pentru anul viitor.

Oficialul FMI a arătat că economia României nu creşte la potenţialul său, ceea ce explică deficitul structural mai mic decât cel bugetar. Cele mai recente estimări ale autorităţilor arată că economia României va creşte cu 1,7% în acest an şi aproximativ 2% în 2012.

Şefii de stat sau de guvern din UE au convenit recent la Bruxelles o serie de măsuri care vizează consolidarea guvernanţei fiscale şi coordonarea politicilor economice pe termen lung, respectiv întărirea mecanismelor de urgenţă ale zonei euro şi finanţarea FMI cu 200 miliarde euro pentru a încerca să abordeze tensiunile imediate cauzate de criză.

Noua guvernanţă fiscală presupune, printre altele, ca bugetele să fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerată respectată dacă deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) după anul 2012.