Rusia: România şi Polonia devin automat "ţinte potenţiale" prin găzduirea scutului anti-rachetă

Actualizare 18:00 Putin prelungeşte cu încă un an interdicţiile împotriva Occidentului

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, astăzi, că a prelungit interdicţia asupra importurilor de produse alimentare din Occident cu încă un an, informează Reuters.

Putin a declarat, la o întâlnire a membrilor Guvernului, că a semnat ordinul necesar.

Documentul semnat de Putin prevede că sunt interzise importurile de produse alimentare din Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană (UE), Australia, Canada şi Norvegia, după ce UE a extins sancţiunile asupra Rusiei.

(M.C.)

---

Actualizare 16:12 Stoltenberg: "NATO nu va fi antrenată într-o cursă a înarmării cu Rusia"

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri, la Bruxelles, că organizaţia "nu va fi antrenată într-o cursă a înarmării", estimând că actuala consolidare militară a Alianţei este un răspuns la "actele agresive din Europa" ale Rusiei, informează AFP.

"NATO nu va fi antrenată într-o cursă a înarmării, însă trebuie să menţinem securitatea în ţările noastre", a declarat Stoltenberg înaintea reuniunii miniştrilor apărării din ţările Alianţei.

"Anexarea unei părţi dintr-un teritoriu nu este un act defensiv, este un act de agresiune", a spus Stoltenberg, cu referire la Crimeea. "Rusia continuă să trimită trupe, forţe, echipamente pentru destabilizarea regiunii estice a Ucrainei. Nu există niciun dubiu că Rusia este responsabilă de acte agresive în Europa", a subliniat secretarul general al NATO.

Potrivit lui Stoltenberg, "NATO trebuie să răspundă atunci când mediul securitar se modifică", el amintind că situaţia s-a schimbat în estul NATO, dar şi în sud, odată cu ascensiunea grupării jihadiste Statul Islamic.

Măsurile luate sunt "defensive, proporţionale şi conforme tuturor obligaţiilor noastre internaţionale", a dat asigurări Jens Stoltenberg.

De asemenea, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a salutat anunţul făcut marţi de secretarul american al apărării Ashton Carter privind amplasarea preventivă, în ţările est-europene ale NATO, de armament greu, printre care tancuri şi alte vehicule blindate.

---

Actualizare 13:45 Ponta: "România nu poate fi intimidată de ameninţări, scutul antirachetă e fundamental"

Premierul Victor Ponta a reacţionat la mesajul Consiliului de Securitate al Rusiei, conform căruia Polonia şi România devin automat ţinte potenţiale pentru găzduirea scutului american antirachetă, spunând că România nu poate fi intimidată de ameninţări, iar scutul este fundamental pentru siguranţă.

"România nu poate fi intimidată de ameninţări! Scutul anti-rachetă e fundamental pentru siguranţa naţionala şi regională", scrie Ponta pe Twitter.

Polonia şi România devin în mod automat ţinte potenţiale, pentru că găzduiesc elemente ale scutului american antirachetă, a afirmat miercuri Consiliul de Securitate al Rusiei, citat de Interfax în pagina electronică.

În loc să se bazeze pe armele NATO, statele baltice ar trebui să se gândească la ameninţările pe care le-au creat pentru ele însele prin găzduirea elementelor scutului antirachetă, a afirmat secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Evgheni Lukianov, citat de agenţia TASS în pagina electronică.

"Mai bine s-ar gândi la alte lucruri - desfăşurarea elementelor scutului antirachetă care vizează forţele noastre nucleare strategice, acolo este problema lor, pentru că devin ţinta noastră", a precizat Lukianov.

"Dacă le place să fie ţinte din cauza sistemelor americane de armament, este alegerea lor", a adăugat el. "Logica de conflict este că nimeni nu câştigă dintr-un conflict, dar cineva se trezeşte prins la mijloc", a afirmat oficialul rus, adăugând că statele baltice s-ar putea confrunta exact cu această situaţie.

El a refuzat să evalueze potenţialul armamentului greu pe care Statele Unite intenţionează să îl furnizeze ţărilor baltice. "Agitaţia nesănătoasă a anumitor state, noi membre ale blocului atlantic, nu este fundamentată de existenţa unor ameninţări din partea noastră", a subliniat secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei.

---

Actualizare 12:51

România şi Polonia "devin automat ţinte potenţiale" pentru Rusia prin găzduirea elementelor scutului anti-rachetă, susţine Consiliul de Securitate al Rusiei (echivalentul CSAT), citat de Interfax.

Consiliul de Securitate susţine că scutul anti-rachetă ar fi îndreptat împotriva arsenalului strategic rus, deşi atât SUA, cât şi NATO şi ţările gazdă ale scutului american anti-rachetă (România şi Polonia) au dat asigurări că scutul nu e îndreptat împotriva capabilităţilor militare ale Rusiei.

În loc să se bazeze pe armele NATO, statele baltice ar trebui să se gândească la ameninţările pe care le-au creat pentru ele însele prin găzduirea elementelor scutului antirachetă, a afirmat secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Evgheni Lukianov, citat de agenţia TASS în pagina electronică.

"Mai bine s-ar gândi la alte lucruri - desfăşurarea elementelor scutului antirachetă care vizează forţele noastre nucleare strategice, acolo este problema lor, pentru că devin ţinta noastră", a precizat Lukianov.

"Dacă le place să fie ţinte din cauza sistemelor americane de armament, este alegerea lor", a adăugat el. "Logica de conflict este că nimeni nu câştigă dintr-un conflict, dar cineva se trezeşte prins la mijloc", a afirmat oficialul rus, adăugând că statele baltice s-ar putea confrunta exact cu această situaţie.

El a refuzat să evalueze potenţialul armamentului greu pe care Statele Unite intenţionează să îl furnizeze ţărilor baltice. "Agitaţia nesănătoasă a anumitor state, noi membre ale blocului atlantic, nu este fundamentată de existenţa unor ameninţări din partea noastră", a subliniat secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Aceste state "ar trebui să meargă la doctor (...). Probabil este vorba mai mult despre terapie decât de chirurgie. Această terapie este adresată acestor beneficiari - ţărilor baltice, Poloniei şi României", a mai spus Lukianov, potrivit agenţiei Interfax.

El a apreciat că Statele Unite aveau deja suficient armament şi trupe staţionate în Europa. "Câte piese de armament greu sunt staţionate la baza Ramstein din Germania? Câţi militari americani sunt staţionaţi acolo permanent?", a întrebat el.

---

SUA va pre-poziţiona tancuri, artilerie şi alte echipamente militare în şase state din Estul Europei, printre care şi România, a declarat ieri secretarul american al apărării, Ash Carter. Potrivit Reuters, Carter a spus ieri că România şi-a dat acordul, alături de Polonia, Bulgaria, Estonia, Lituania şi Letonia, să găzduiască elemente din acest echipament. O parte din acest echipament va fi amplasat şi în Germania.

Un document pus la dispoziţie de armata americană arată că pre-poziţionarea SUA va include circa 250 de tancuri, vehicule de luptă a infanteriei Bradley şi obuziere autopropulsate.

Tot ieri, Parlamentul a aprobat înfiinţarea Unităţii de Integrare a Forţelor NATO şi a Comandamentului Multinaţional de Divizie, cu indicative de unitate militară, pe teritoriul României, în Garnizoana Bucureşti.

Decizia de ieri a Parlamentului a venit în urma solicitării preşedintelui Klaus Iohannis, care arată că măsura este necesară în contextul crizei din Ucraina, al acţiunilor agresive ale Federaţiei Ruse în regiune, dar şi al măsurilor NATO prin care se doreşte reconfigurarea posturii militare strategice de apărare şi descurajare a Alianţei. La nivelul NATO a fost elaborat Planul de creştere a capacităţii operaţionale a Alianţei, care cuprinde măsurile necesare unui răspuns adecvat atât ameninţărilor care vin din partea Federaţiei Ruse, cu focalizarea opţiunilor prioritare privind asigurarea NATO în flancul sud-estic al Alianţei, cât şi oricărui tip de ameninţare la adresa securităţii Alianţei.

În adresa preşedintelui Iohannis se arată: "O semnificaţie aparte pentru interesele naţionale de securitate o reprezintă constituirea imediată, pe teritoriile aliaţilor din est (România, Polonia, Bulgaria şi cele trei state baltice), a Unităţilor pentru Integrarea Forţelor NATO şi acceptarea ofertei României de constituire şi operaţionalizare a Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est".

Potrivit Reuters, cantitatea de echipament care va fi temporar mobilizată în fiecare ţară din regiunea noastră este suficientă pentru a echipa fie o companie, respectiv 150 de soldaţi, fie un batalion, respectiv 750 de soldaţi. Mare parte din acest echipament se află deja în Europa, au mai spus oficialii citaţi de publicaţie.

Anterior, un oficial rus din Ministerul Apărării, citat de agenţia rusă Interfax, a declarat că staţionarea echipamentului american de tip greu în statele Baltice şi Europa ar reprezenta "cel mai agresiv pas al Pentagonului şi al NATO", de la Războiul Rece, potrivit Reuters. "Rusia nu mai are nicio opţiune în afară de sporirea numărului de trupe şi forţe pe flancul de vest", a spus Generalul Yuri Yakubov, citat de Interfax.

Informaţii despre o posibilă pre-poziţionare de armament american în România şi alte state est-europene au apărut pe surse în presa americană în ultimele două săptămâni şi au fost întâmpinate aspru de oficialii ruşi. Cea mai dură reacţie a venit din partea preşedintelui Vladimir Putin, care a anunţat că Rusia îşi va mări arsenalul nuclear.

Tot ieri, Parlamentul a adoptat strategia naţională de apărare, cu 282 de voturi "pentru", unul împotrivă şi o abţinere. O parte importantă din parlamentarii PSD au lipsit alături de cei din PLR.

Trecerea documentului a fost asigurată de UNPR, social democraţii din grupul Zgonea, care au făcut front comun cu liberalii şi minorităţile, conform mai multor surse parlamentare, care susţin că Victor Ponta, Ilie Sârbu şi o parte din baroni au încercat, susţinuţi şi de Călin Popescu Tăriceanu, să-l pună pe preşedintele Iohannis într-o situaţie jenantă şi să nu voteze Strategia.

Înainte de aprobarea strategiei în Plen, premierul interimar Gabriel Oprea a spus că are convingerea că Parlamentul va adopta Strategia naţională de apărare, după ce a fost avizată în CSAT, adoptată de comisiile de specialitate şi mai ales agreată la Cotroceni cu liderii tuturor partidelor politice.

Domnia sa a precizat: "Şedinţa Plenului reprezintă un moment deosebit de important pentru prezentul şi viitorul ţării din punct de vedere al securităţii naţionale. Guvernul pe care îl reprezint susţine adoptarea documentului, care creionează direcţiile strategice pentru perioada 2015-2019".

Domnul Oprea a subliniat că, în calitate de preşedinte UNPR, este un susţinător al securităţii naţionale şi a menţionat că votează cu toată convingerea pentru adoptarea strategiei: "Personal am fost direct interesat de acest document strategic şi am considerat, alături de Victor Ponta, că strategia nu trebuie să facă obiectul unei abordări politicianiste. Când vorbim de siguranţa ţării nu poate exista interes personal, de grup sau de partid".

Premierul interimar a ţinut să precizeze că România are acum cele mai importante şi credibile garanţii de securitate şi că are convingerea că prin această abordare a conceptului de securitate extinsă, care depăşeşte sectorul militar, strategia are rolul de a da direcţia strategică a ţării noastre pe termen mediu şi lung.