Şaptesprezece zimbri din Europa, o specie ameninţată cu dispariţia, au fost aduşi într-o zonă sălbatică din Carpaţii României, după mai bine de 200 de ani de la dispariţia lor pe aceste teritorii, transmite AFP, citat de Agerpres.
"Este o zi importantă, întrucât de obicei noi pierdem specii, dar astăzi am câştigat una", a declarat pentru AFP Magor Csibi, şeful Fondului Mondial pentru natură (WWF) în România.
Zimbrii sunt lăsaţi într-o zonă de întoarcere la viaţa sălbatică "pentru a încerca să supravieţuiască în natură şi să formeze structura unei turme" înainte de a fi lăsate total în libertate într-o zonă unde cresc cerbi, urşi sau lupi, au precizat iniţiatorii acestei campanii, WWF şi Fundaţia "Rewilding Europe".
Scopul este reconstituirea unei turme de cel puţin 500 de zimbri care să trăiască în sălbăticie până în anul 2025, a indicat WWF.
Cercetările arată că, în realitate, efectivul minim pentru ca grupul să îşi poată asigura perenitatea pe termen lung trebuie să fie între 500 şi 1.000 de capete.
"Creşterea numărului de zimbri este important nu numai pentru supravieţuire, ci şi pentru menţinerea biodiversităţii", au subliniat WWF şi "Rewilding Europe".
Decimaţi de vânătoare şi defrişările forestiere, zimbrul din Europa n-a dispărut graţie unui program de reproducere a ultimelor exemplare conservate în captivitate.
În prezent sunt în jur de 5.000 de exmplare în toată Europa, conform Centrului de conservare a bizonului european, cu sediul la Varşovia. Dar numai 3.400 dintre aceştia trăiesc în libertate sau în regim de semi-libertate.
Europa Centrală şi orientală, care deţine încă zone cu un impact mai scăzut din partea omului şi cele mai mari păduri primare de pe continent, este un paradis pentru aceste animale, înrudite cu bizonul american.
Cea mai mare populaţie de zimbri se găseşte în Polonia (aproximativ 1.400 de capete), în special în pădurea primară din Bialowieza care se întinde până în statul vecin Belarus, unde se găsesc 1.000 de bizoni.
România are în prezent 102 zimbri în alte zone ale Carpaţilor, în afară de Munţii Ţarcu.
Proiectul derulat de WWF şi "Rewilding Europe" în comuna Armeniş (judeţul Caraş-Severin) vizează, totodată, şi dezvoltarea turismului pentru asigurarea unei activităţi pentru populaţia locală.
Au fost instruiţi localnici pentru a putea lucra în rezervaţie.
"Nu aveam de lucru şi această operaţiune este cu adevărat benefică pentru familia mea şi pentru comunitatea noastră", a declarat pentru AFP Ilie Hurduzeu, locuitor din Armeniş, în vârstă de 32 de ani, angajat în cadrul rezervaţiei.
Una dintre sarcini este alertarea autorităţilor în cadrul tentativelor de braconaj. O posibilitate care este respinsă de şeful direcţiei silvice Caraş-Severin, Ştefan Stănescu: "Chiar şi braconierii vor fi mândri să vadă că avem animale care sunt pe cale de dispariţie şi le vor proteja".