SCĂDERI DE CIRCA 30% Acţiunile băncilor greceşti se prăbuşesc la Bursa din Atena

Acţiunile băncilor listate la Bursa din Atena s-au prăbuşit, ieri, pierzând circa 30% din valoarea lor în numai câteva ore, în condiţiile în care guvernul se află prins la mijloc între continuarea austerităţii, aşa cum cer creditorii internaţionali, şi protestele sociale, care vor, în primul rând, stoparea reformei pensiilor.

Indicele FTSEB, al acţiunilor financiare, a coborât cu peste 24%, piaţa acţiunilor pierzând, per ansamblu, aproape 8%, ajungând la cel mai redus nivel din 1991 până în prezent. Săptămâna trecută, Bursa din Atena pierduse, deja, aproape 9%, iar indicele sectorului bancar - 43%.

Acţiunile "National Bank of Greece" SA, cea mai mare bancă elenă, s-au depreciat cu 29%, la 0,14 euro, iar cele ale "Alpha Bank" AE - cu 27,2%, la 0,99 euro. În ultimul an, titlurile "National Bank of Greece" au scăzut cu 94%, la fel cele ale "Alpha". Titlurile "Eurobank Ergasias" SA au coborât cu 29,2%, la 0,39 euro, iar cele ale "Piraeus Bank" SA - cu 27,2%, la 0,10 euro. În ultimul an, acţiunile "Eurobank" au pierdut 97%, iar cele ale "Piraeus" - peste 99%.

Declinul de ieri vine pe fondul incertitudinilor privind o primă evaluare a programului de asistenţă externă, derulată de creditorii internaţionali ai guvernului de la Atena, începând de săptămâna trecută. Prima rundă de discuţii dintre creditori şi guvernul elen s-a încheiat fără un acord, iar negocierile s-ar putea prelungi până în martie şi chiar după, potrivit cotidianului elen Kathimerini. După vizita de o săptămână, reprezentanţii creditorilor au părăsit vineri Atena.

Publicaţia elenă de stânga Avgi scrie că "există numeroase şi importante" dificultăţi în realizarea unui acord privind ţintele fiscale ale Greciei pentru 2017 şi 2018. Printre acestea se numără un deficit de 800 de milioane de euro şi neînţelegeri privind modul în care sunt gestionate creditele neperformante de peste 100 de miliarde de euro din portofoliile băncilor elene.

Sectorul bancar elen a fost recapitalizat în urmă cu numai trei luni, când a primit fonduri de 14 miliarde de euro.

Conform cotidianului german Handelsblatt, care citează o sursă apropiată discuţiilor, "Grecia face multe pe hârtie, dar mai puţine pe partea de aplicare".

În Grecia sunt tot mai multe proteste împotriva guvernului condus de Alexis Tsipras. Săptămâna trecută (în 4 februarie), Grecia a fost lovită de o grevă generală de 24 de ore, cu participare extinsă, din cauza proiectului de reformă a pensiilor. În plus, de trei săptămâni, fermierii greci blochează mereu drumurile naţionale şi graniţele, manifestându-şi nemulţumirea faţă de măsurile de austeritate.

Acestea au venit după ce, în zilele de 12,14,19 şi 21 ianuarie, mai multe manifestaţii de protest ale transportatorilor feroviari din Grecia au perturbat traficul din ţară. Totodată, în 20 ianuarie, Grecia a fost lovită de o grevă de două zile, declanşată de sindicatele marinarilor, traficul naval dinspre Grecia continentală şi insule fiind blocat. Greviştii şi-au exprimat protestul faţă de proiectul legislativ care prevede ca fondurile pentru pensii ale marinarilor şi docherilor să fie dizolvate într-un fond naţional de asistenţă socială. În 27 ianuarie anul acesta, la Atena şi în alte oraşe din Grecia oamenii au ieşit în stradă, manifestându-şi, şi la acel moment, nemulţumirea faţă de reforma sistemului de pensii şi al asigurărilor sociale. După ce, anul trecut, a acceptat noul pachet de salvare, în sumă de 86 miliarde de euro (pe trei ani) guvernul elen a adoptat o politică menită să genereze surplus bugetar, a majorat taxele, a lansat negocieri pentru vânzarea băncilor elene către fonduri speculative, a privatizat aeroporturi şi porturi, iar acum pregăteşte tăierea pensiilor. Printre cele mai contestate măsuri adoptate de guvernul elen se numără eliminarea a zeci de scutiri de taxe sau categorii de pensii speciale, păstrate de guvernele anterioare.