Scandal interminabil pe piaţa taximetriei din Bucureşti-Ilfov

Piaţa taximetriei din zona Bucureşti-Ilfov se află în mijlocul unui scandal interminabil, început cu ani în urmă, între entităţile care activează în acest sector, dar şi între acestea şi autorităţi.

Fiecare dintre asociaţiile şi federaţiile din domeniu arată cu degetul către cealaltă şi toate sunt nemulţumite de prestaţia primăriilor din Capitală şi localităţile ilfovene.

Concluzia, însă, este aceeaşi: "Mafia din piaţa taximetriei îşi întinde tentaculele până la cele mai înalte niveluri politice, interesele fiind enorme".

Împărţirea pieţei şi pirateria fac subiectele disputelor din sector, controversele fiind la ordinea zilei. Pirateria din acest sector înseamnă forţă de muncă şi case de marcat nefiscalizate, încasări nedeclarate, maşini neautorizate, înjumătăţirea veniturilor pentru operatorii care funcţionează legal.

• Viorel Radu, ADTI: "Taxiurile pirat activează sub umbrela marilor federaţii din transporturi"

Reprezentanţii Asociaţiei pentru Drepturile Taximetriştilor Independenţi (ADTI) susţin că pirateria a atins cote alarmante şi că cele mai multe taxiuri care funcţionează ilegal în Bucureşti sunt din Ilfov, acestea operând chiar sub umbrela unor federaţii importante din domeniul transporturilor, dispeceratele având atât taximetre autorizate, cât şi neautorizate.

Aceştia susţin că tot ceea ce se întâmplă în sector are legătură cu politicul: "Bani există în această piaţă, dar nu sunt colectaţi şi nici măcar nu se doreşte îndreptarea situaţiei. În schimb, cresc taxele pentru cei corecţi".

Gabriel Stăvilaru, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Taximetriştilor Independenţi (SNTI), ne-a declarat: "Conform legislaţiei, pe raza Municipiului Bucureşti poate opera un număr de taximetre din Ilfov agreat de autorităţile locale din cele două zone. Este obligatoriu ca acele taxiuri să facă obiectul unui protocol, potrivit Legii 168/2010, care trebuie semnat de ambii solicitanţi (n.r. primăria locală şi Primăria Capitalei), modalitatea de colaborare fiind agreată de ambele părţi (cum arată maşina, ce condiţii întruneşte transportatorul etc.) Acest protocol nu a fost încheiat niciodată".

Domnul Stăvilaru ne-a precizat că, în cazul în care ar exista un astfel de protocol, pentru ca autoturismele care nu fac obiectul acestuia să se diferenţieze, se impune eliberarea unui ecuson pentru portiera maşinii diferit de cele ale taxiurilor din Bucureşti: "Orice beneficiar de taxi are acest tip de ecuson, în general de culoare roşie. Cei care ar urma să facă obiectul protocolului respectiv, ar trebui să aibă un ecuson de altă culoare, prin care să se indice faptul că fac obiectul unor înţelegeri între administraţiile publice. Aşa ceva, însă, nu există".

Viorel Radu, preşedintele ADTI, ne-a explicat: "Conform legii, pe ecusonul maşinii trebuie să fie scrise tipul de transport, localitatea unde este autorizat autoturismul, numărul de înmatriculare, data expirării. Pe maşinile care funcţionează ilegal nu se regăseşte localitatea unde au fost autorizate. Este plin oraşul de astfel de taximetre, care aparţin firmelor cunoscute din domeniu, membre ale confederaţiilor de profil. Noi am făcut adrese către autorităţi în acest sens, cu fotografii doveditoare, însă nu am primit niciun răspuns".

Domnia sa ne-a mai spus că, sub umbrela Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), Federaţiei Operatorilor de Transport Rutier (FORT) şi Asociaţiei Profesionale a Transportatorilor în Regim de Taxi şi Închiriere (APTTI), ajung la aeroport taximetre neautorizate.

• Vasile Ştefănescu, COTAR: "De maşinile neautorizate sunt vinovate dispeceratele"

Conducerea asociaţiilor şi federaţiilor din transporturi au infirmat spusele reprezentantului ADTI.

Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR, ne-a declarat: "Din momentul în care COTAR şi FORT au reglementat activitatea, cât de cât, pe aeroport şi, cu acordul conducerii societăţii aeroportuare, au fost montate aparatele pentru solicitarea taxiurilor, pe care apar numele celor două federaţii, nu ne permitem ca, pe aeroport, să mai ajungă taxiuri pirat. Dacă, în alte zone ale oraşului, activează astfel de maşini neautorizate, de această situaţie sunt vinovate dispeceratele".

Potrivit domnului Ştefănescu, transportatorii care funcţionează ilegal sunt cei care nu au autorizaţie. Domnia sa a adăugat: "Există maşini care pot să nu aibă plăcuţe, pentru că nu le-au primit de la primărie sau le au la preschimbat, dar dacă au autorizaţie şi aparate fiscale, atunci ele funcţionează legal. Pirat sunt acele taxiuri care eliberează bonuri nefiscale. Pe acest subiect, noi suntem în judecată cu Primăria Bucureşti, care nu a eliberat ecusoane decât pentru 80% din cele 2.500 de autorizaţii pe care le-a emis. Taxiurile din Ilfov circulă în Bucureşti cu o singură adeverinţă, iar cei care funcţionează legal sunt controlaţi extrem de amănunţit de către autorităţi".

Reprezentantul COTAR ne-a spus că a făcut solicitări către toate primăriile din Ilfov pentru a afla de ce au fost eliberate mai multe autorizaţii decât prevede legea - respectiv patru autorizaţii la mia de locuitori. "Un exemplu este Clinceni, care are 5.000 de locuitori, unde au fost eliberate 275 de autorizaţii, în loc de 20. Aceeaşi situaţie este peste tot în Ilfov", ne-a declarat domnia sa.

• Cristian Lăzărescu, FORT şi APTTI: "Piaţa taximetriei este plină de naşi, fini şi nepoţi"

Taximetriştii din Ilfov, membri FORT, sunt autorizaţi şi funcţionează legal, conform Legii 168/2010, care permite exceptarea taxiurilor de la regulamentul conform căruia transportul în afara localităţii de autorizare este interzis, ne-a spus Cristian Lăzărescu, vicepreşedintele FORT şi APTTI.

Domnia sa ne-a precizat că legea care face referire la taximetrie obliga autorităţile din Bucureşti şi Ilfov ca, în termen de 30 de zile de la aprobarea sa - adică până în august 2010 -, să semneze protocolul de colaborare în care să fie trecute maşinile din cele două zone care vor funcţiona în Capitală şi pe raza judeţului vecin, doar că edilul Capitalei Sorin Oprescu, mandatat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) în acest sens, nu a semnat nici până acum acest document.

"Am făcut o plângere la primărie şi la DNA în această cauză. În Ilfov au fost eliberate circa 2.200 de autorizaţii, cu 700-800 mai multe decât ar fi trebuit, iar în Bucureşti - peste 10.000, deşi ar fi trebuit eliberate doar 7.600, în mod legal", ne-a mai spus domnul Lăzărescu, subliniind că la baza refuzului de a fi semnat acest protocol stau "numeroasele interese" pe care reprezentantii municipalităţii le-ar avea în domeniu.

"Este o încrengătură inimaginabilă - piaţa taximetriei este plină de naşi, fini şi nepoţi, care împiedică reglementarea ei".

• Oprescu, în februarie 2013: "Există un număr mare de bucureşteni care, neavând altă sursă de venit, îşi doresc să presteze activitatea de taximetrie şi eu nu pot să-i ajut"

În ultimii ani, a tot fost dezbătut un proiect de lege care ar viza reglementarea pieţei taximetriei. Acesta, însă, a fost retrimis în Parlament, anul trecut, când o serie de controverse au explodat pe marginea sa.

Primăria Municipiului Bucureşti nu a fost de acord cu propunerea potrivit căreia un număr de taxiuri din judeţul Ilfov să opereze permanent în Capitală - măsură prevăzută în proiectul de modificare a Legii taximetriei.

În februarie 2013, Sorin Oprescu a declarat: "Mă refer, concret, la un număr de 1.600 de taxiuri din Ilfov. Era un abuz din partea organului legislativ, care interfera cu autoritatea locală într-o problemă care ţine exclusiv de decizia administrativă locală. Mai mult decât atât, din cauza acestei prevederi se putea realiza o concurenţă neloială celor care îşi desfăşoară activitatea în localitatea în care sunt autorizaţi. În momentul de faţă, în Bucureşti sunt circa 8.500 de autorizaţii valabile. Din anul 2010, Primăria Capitalei nu a mai eliberat nicio autorizaţie de taxi, respectând prevederile legale, care condiţionează eliberarea de autorizaţii în funcţie de numărul de locuitori: patru autorizaţii de taxi la o mie de locuitori. Există un număr mare de bucureşteni care, acum, pe perioada de criză, neavând altă sursă de venit, îşi doresc să presteze activitatea de taximetrie. Şi când spun asta mă refer la persoane deţinătoare de atestate. Şi eu nu pot să-i ajut, pentru că respect prevederile legii. Şi cum s-ar fi uitat oamenii ăştia la mine, dacă eu nu mă opuneam modificării greşite a Legii taximetriei, care mă obligă pe mine, Primarul General al Municipiului Bucureşti, să autorizez taximetriştii din Ilfov să vină să lucreze în Bucureşti"?

În aceste condiţii, una dintre propunerile Primăriei Municipiului Bucureşti pentru modificarea legislaţiei din domeniul taximetriei prevede interzicerea autoturismelor să efectueze transport public de persoane, în regim de taxi, sau să staţioneze în vederea efectuării unor astfel de transporturi în interiorul unei localităţi, alta decât localitatea de autorizare.

Edilul Capitalei susţinea, la vremea respectivă, că există o localitate ilfoveană cu circa 7.000 de locuitori ai cărei reprezentanţi au dat 192 de autorizaţii, "când legea îi obligă să dea fix 28 de autorizaţii". Oprescu a cerut "imperativ" autorităţilor de autorizare, primarilor şi consiliilor locale să verifice numărul de autorizaţii eliberate şi să intre în legalitate.

Primarul Bucureştiului a mai spus: "În primul rând, mi-aş dori ca proiectul noii legi a taximetriei să ţină seama de realitatea din stradă şi să nu fie redactat la comanda unor proprietari de firme de taxi, prin diverse grupuri de interese. Acest serviciu trebuie să fie la nivelul anilor în care trăim, să fie modern, civilizat, prompt, să respecte consumatorii, indiferent că sunt bucureşteni sau vizitatori, din ţară sau din străinătate. Să fie un serviciu cu şi pentru oameni (...) Situaţia pe care v-o semnalez este generatoare de evaziune fiscală de proporţii, corupţie, spălare de bani, abuzuri în detrimentul interesului public şi al societăţii".

• Gabriel Stăvilaru, SNTI: "Nu ştiu dacă în 2015 vor mai rămâne în piaţă mai mult de 30% din operatorii autorizaţi"

În Bucureşti activează în mod legal 7.804 taxiuri autorizate, după cum ne-a spus Viorel Radu, citând informaţiile de pe site-ul PMB: "Mai avem circa 2.400 de taxiuri cărora le-a fost retrasă autorizaţia, au contestat decizia şi sunt încă în piaţă. Mai sunt şi cele din afara Capitalei, care, după estimările noastre, se ridică la circa 7.000. Există afirmaţii neoficiale din partea poliţiei locale că numărul acestora ar ajunge la 15.000, dar noi ne limităm la estimările noastre.

Pe site-urile primăriilor locale lipseşte cu desăvârşire informaţia din care să reiasă câte autotursime sunt autorizate în Ilfov. În aceste condiţii, dacă vedem un taxi de Ilfov nu putem verifica dacă acesta are sau nu autorizaţie".

Domnia sa ne-a mai spus: "Dispeceratele companiilor de taxi dispecerizează, pe lângă, să zicem, circa 200 de autoturisme autorizate, încă 300 neautorizate. O parte au aparate fiscale, pe care nu ştiu cum le-au obţinut, iar o altă parte utilizează aparate nefiscalizate, eliberând bonuri nefiscale. Fiecare dintre şoferi aduc minim 100 de lei pe zi, pe un contract de muncă de câteva ore, fără salariu, cei mai mulţi utilizând propriile maşini".

Gabriel Stăvilaru ne-a explicat că unii taximetrişti şterg din memoria aparatului de încasat suma totală pe care o plăteşte fiecare client şi rămân doar suma de pornire, pentru a nu plăti impozit la stat.

"Neincluzând adevărata valoare a cursei în aparat, se sustrag plăţilor aferente încasărilor, nu mai plătesc salarii şi contribuţiile aferente veniturilor, acest lucru cauzând clienţilor, pe termen lung, care trebuie să asigure pensia celor care lucrează la negru".

Transportatorii autorizaţi câştigă puţin peste jumătate din cât încasau în urmă cu câţiva ani, ne-a mai spus domnia sa, precizând: "Cei care funcţionează legal nu încasează atât cât ar fi nevoie pentru a-şi susţine cheltuielile zilnice şi nici nu pot renunţa la această meserie, întrucât s-au angajat la anumite credite când şi-au luat maşinile pentru a porni la acest drum. Unii şi-au pierdut chiar casele, pe care le puseseră garanţie la bancă. Din 2009, când au fost vizate autorizaţiile, au dispărut circa 1.000 din cei 3.800 de transportatori autorizaţi în regim de taxi, iar în 2015, la următoarea viză, nu ştiu dacă vor mai rămâne în piaţă 30% din taximetrele care activează legal".

Reprezentantul SNTI a subliniat că, deşi numărul clienţilor s-a dublat, încasările au scăzut la 60%, ca urmare a reducerii tarifului şi dublării costurilor.