Scandal pe marginea proiectelor de modernizare a Capitalei

Un nou scandal între autorităţi şi o parte dintre locuitorii Capitalei s-a iscat, recent, pe marginea proiectelor prin care Municipalitatea intenţionează să transforme Bucureştiul într-un oraş cu valenţe turistice, cu locuri de promenadă şi trasee pentru biciclişti, urmând să "aerisească" Bucureştiul prin construirea mai multor parcaje subterane.

Noua faţă a "Micului Paris" ar urma să fie gata în circa zece ani, după cum afirmă reprezentanţii Primăriei, însă locuitorii din zonă şi unii specialişti sunt de părere că acest proiect nu trebuie demarat, întrucât, spun ei, ar urma să desfiinţeze spaţiul verde din zona centrală a Capitalei.

În acest context, activiştii solicită Primăriei Capitalei să organizeze o dezbatere publică a proiectelor, înainte ca ele să intre la vot în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) privind zona centrală a Capitalei reprezintă strategia prin care se doreşte schimbarea feţei Bucureştiului şi, totodată, o rampă de lansare a altor proiecte similare celor din cadrul PIDU.

Elaborarea acestui Plan a început în 2010, în cadrul strategiei de dezvoltare fiind propuse mai multe proiecte individuale, dintre care 60 de proiecte şi subproiecte au fost aprobate printr-o Hotărâre a Consiliului General din 2012.

• Bucureştenii de pe Bulevardul Unirii - revoltaţi de proiectul care vizează reamenajarea zonei în care locuiesc

Printre proiectele aspru criticate de bucureşteni se află cele care privesc refacerea perimetrului Piaţa Constituţiei - Bulevardul Unirii.

Reprezentanţii asociaţiilor de locatari de pe acest bulevard şi-au exprimat dezacordul total faţă de realizarea planurilor primăriei, în cadrul unei ample scrisori transmisă primarului general al Capitalei.

Aceştia subliniază: "Prin prezenta scrisoare (...) ne opunem total şi vehement aprobării şi realizării acestui proiect. În prezent, pe Bulevardul Unirii avem o mică pădure de copaci, stejari şi tei în principal, crescută timp de 30 de ani, şi care, pe o lungime de aproximativ 600 de metri şi o lăţime de 20-30 metri, se constituie într- un veritabil plămân al oraşului, într-una dintre cele mai poluate zone din Bucureşti, în timp fiind investite sume mari de bani în iluminatul aleilor, fiind realizate reţele de cabluri şi de conducte pentru irigarea copacilor, precum şi a spaţiului verde aferent, sume de bani în care se regăsesc taxele şi impozitele plătite de cetăţenii Municipiului Bucureşti.

Precizăm faptul că proprietarii de imobile şi locuitorii (...) consideră Proiectul Urbanistic Zonal Piaţa Constituţiei - Antim - Bulevardul Unirii un adevărat atentat la sănătatea tuturor cetăţenilor oraşului (...). Proiectul nu ţine cont de interesul superior al sănătăţii şi siguranţei persoanei, principiu prioritar aplicat în UE.

Conform documentaţiei publicate pe site-ul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti (...), acest proiect va implica distrugerea unui mare număr de copaci existenţi în prezent în zona vizată.

Or, în documentaţia publicată pe site-ul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti nu se regăsesc planşe sau desene tehnice, probe biologice de specialitate şi dovezi fotografice în sprijinul afirmaţiilor (...) conform cărora un mare număr de tei şi stejari sunt uscaţi, respectiv degradaţi şi nu pot fi recuperaţi, impunându-se tăierea acestora. Concluzionând, s-a decis defrişarea în masă a arborilor de pe Bulevardul Unirii - Antim - Piaţa Constituţiei fără niciun fel de expertiză dendrologică. (...) Se intervine agresiv asupra mediului şi oamenilor, în interes comercial: se taie arbori, se desfiinţează spaţii verzi, se înlocuiesc cu beton şi li se dă altă destinaţie, creşte poluarea cu noxe din traficul rutier şi de la spaţiile de alimentaţie publică şi de igienă, creşte nivelul zgomotului de la spaţiile de servicii de alimentaţie publică (muzica în timpul zilei, dar mai ales după orele 22, larma produsă de consumatori), toalete publice plasate la câţiva metri de ferestrele locatarilor etc."

Printre altele, locuitorii din zonă nu sunt de acord cu înfiinţarea unei zone permanente pentru organizarea de spectacole în Piaţa Constituţiei sau pe Bulevardul Unirii; nu aprobă amenajarea pistelor de biciclete pe mijlocul aleii pietonale, "lângă primul rând de arbori, deoarece creşte gradul de nesiguranţă şi riscul de accidente pentru pietoni (...) şi vor împiedica accesul locatarilor spre locuinţe, a turiştilor sau a celor care se deplasează spre diversele unităţi administrative din zonă"; nu sunt de acord cu mutarea traficului rutier pe o singură parte a Bulevardului Unirii şi nici cu reducerea numărului de benzi; nu aprobă desfiinţarea zonelor existente pentru parcări şi nici cu micşorarea sau desfiinţarea spaţiului verde de lângă Palatul de Justiţie pentru crearea parcărilor subterane.

Locuitorii zonei doresc realizarea unui studiu de trafic şi a unor măsurători de zgomot şi noxe la etajele superioare şi subliniază că informarea şi consultarea publicului nu au fost realizate conform prevederilor legale. Nicio propunere venită din partea publicului nu a fost preluată, mai arată semnatarii scrisorii, apreciind: "În ciuda solicitărilor telefonice şi scrise, la consultări nu a existat niciun reprezentant al Primăriei. Pentru consultări nu a existat un spaţiu destinat informării şi consultării publicului, condiţiile în care s-au desfăşurat acestea fiind improprii. Pe parcursul consultărilor publice, locuitorii zonei şi reprezentanţii lor au fost trataţi ca şi cum ar fi fost asistaţi social, umiliţi şi jigniţi. (...) Domnul Pătraşcu (n.r. Gheorghe Pătraşcu), arhitectul şef al Capitalei, în prima adunare cu locuitorii Bulevardului Unirii, le-a oferit unor locatari nemultumiţi ca alternativă de locuit, proprietăţi pe care le deţine la Sinaia, Sibiu - lucru de neacceptat, nepermis nici măcar ca glumă. Domnul arhitect Mario Kuibuş, în plenul şedinţei publice de la Agenţia de Protecţia Mediului Bucureşti pentru avizarea PUZ-ului, a bătut cu pumnul în masă şi a ridicat excesiv de tare tonul, vizibil deranjat de întrebările la care trebuia să răspundă".

Locuitorii zonei solicită verificarea justificării necesităţii realizării acestui proiect, considerând că expunerea de motive este nesatisfăcătoare.

Aceştia cer şi verificarea modului în care Agenţia pentru Protecţia Mediului a Municipiului Bucureşti a emis avizul de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal, care vizează tăierea arborilor sănătoşi din spaţiile verzi, aflate pe terenurile din zona Bulevardului Unirii şi a modului în care s-a realizat informarea şi consultarea publicului.

Arătându-se de-a dreptul revoltaţi, locuitorii de pe Bulevardul Unirii solicită sistarea procedurii de aprobare a Proiectului Urbanistic Zonal Piaţa Constituţiei - Antim - Bulevardul Unirii în forma actuală.

• Blănculescu: "Proiectul este megalomanic, fără nicio bază reală"

Proiectul urbanistic ce vizează zona dintre Piaţa Constituţiei şi magazinul Unirea este unul "megalomanic, fără nicio bază reală", este de părere analistul economic Ionel Blănculescu. Domnia sa consideră că acest plan al autorităţilor reprezintă "a doua mare crimă după masacrarea teilor din Iaşi, de data aceasta urmând să fie distrusă o veritabilă pădure de stejari şi tei din inima Bucureştiului".

Economistul ne-a declarat: "Sunt şocat şi oripilat cum acest proiect este plecat de la un primar general interimar (n.r. Ştefănel Marin, care, între timp, a fost demis din funcţie, prin votul consilierilor generali, la două luni după ce a fost desemnat să-l înlocuiască pe Sorin Oprescu, acuzat de fapte de corupţie), care a semnat condamnarea la moarte a acestei frumoase zone a Bucureştiului, iubită şi atât de mult lăudată în acest an de Îngerul Muzicii Clasice, Andre Rieu, care a concertat zile în şir în acest minunat sălaş al capitalei noastre".

Ionel Blănculescu spune că va lansa un apel către Andre Rieu, "pentru a sprijini Asociaţia oamenilor din zonă, care s-a format ad-hoc pentru lupta împotriva abuzurilor" reprezentanţilor Primăriei Bucureşti.

Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Capitalei, coordonează din umbră procesul de demolare şi tăiere a pădurii, urmând ca "o minunată zonă, construită după celebrul bulevard parizian Champs Elysee, să devină raiul kitch-urilor dâmboviţene", opinează domnul Blănculescu, adăugând: "Înţelegem că s-au cheltuit câteva milioane de euro cu acest proiect până acum şi că, dacă nu s-ar realiza, cineva poate ar trebui să le returneze Primăriei Generale, însă aceasta nu este o scuză pentru distrugerea zonei în special verzi, de pădure şi nici pentru cheltuirea a zeci de milioane de euro, poate chiar sute de milioane de euro, în condiţiile în care capitala noastră suferă enorm în ceea ce priveşte siguranţa clădirilor şi a conductelor de apă caldă, neconsolidate şi, respectiv, neschimbate, ca urmare a deturnării fondurilor publice spre acest tip de demolări şi distrugeri de păduri".

Domnia sa face apel la Consiliul General al Capitalei să nu aprobe acest proiect.

"Fac apel la autorităţile statului să se autosesizeze pe abuzul în serviciu produs de «arhitecţii» acestui proiect pe deplin criminal!", a concluzionat analistul.

• Nicuşor Dan: "Proiectul nu pare să fie un tun imobiliar"

Nu atât de vehement se arată Nicuşor Dan, preşedintele Uniunii "Salvaţi Bucureştiul", cunoscut pentru modul ferm în care s-a opus, în alte ocazii, derulării unor proiecte urbanistice sau de infrastructură, tocmai pentru a nu fi deteriorate anumite zone ale Capitalei.

Domnia sa ne-a declarat: "Am cerut o dezbatere publică la primărie, pentru că proiectul nu pare să fie un tun imobiliar, din contră, pare un proiect interesant. Şi locuitorii au dreptatea lor, însă, pentru că nu doresc să fie puşi în situaţia în care să se desfăşoare spectacole la propriile fereastre, întrucât, prin acest proiect, se va crea premiza organizării unor spectacole foarte aproape de apartamentele de locuinţe. În acest moment, nu am un punct de vedere conturat, este o situaţie care trebuie dezbătută. Am solicitat primăriei în scris organizarea unei dezbateri publice pe marginea acestui proiect".

Nicuşor Dan ne-a spus că, astăzi, ar urma să aibă loc o dezbatere internă pe subiect la Universitatea de Arhitectură din Bucureşti.

• Pătraşcu: "Nu vor fi tăiaţi decât copacii deja distruşi"

Atât reprezentanţii Primăriei Bucureşti, cât şi arhitecţii care au lucrat la proiect susţin că nu este prevăzută tăierea copacilor din zonă şi că, dimpotrivă, PUZ-ul prevede plantarea de noi arbori.

Potrivit lui Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Capitelei, proiectul are avizul de mediu şi "nu vor fi tăiaţi decât copacii deja distruşi".

Domnia sa ne-a spus că investiţia ar urma să se deruleze în patru etape, care se vor întinde pe circa zece ani.

"În prima faza va fi construit parcajul subteran de la Piaţa Constituţiei şi vom amenaja piaţa. În cea de-a doua etapă ar urma să fie eliminate două benzi de circulaţie de pe lateral, pentru a fi lărgită zona centrală, ca loc de plimbare. Al treilea pas va consta în trecerea transportului în comun pe bandă dedicată, în cazul în care acesta se va dezvolta. Probabil va rămâne doar transportul în comun, autoturismele fiind redirecţionate pe inelul central.

Ulterior, ar urma să fie amenajate unele chioşcuri/terase, cu condiţia ca acestea să fie amplasate doar în spaţiile de la parter pe care oamenii nu le utilizează", ne-a explicat domnul Pătraşcu.

Arhitectul ne-a precizat că proiectul ar urma să intre la avizat în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în această lună, şi că se doreşte atragerea de fonduri europene pentru circa 60% din investiţie.

În opinia domniei sale, controversele care au apărut pe marginea planurilor de aerisire şi modernizare a Capitalei reprezintă rezultatul unor interese ale diverşilor arhitecţi care nu au fost implicaţi în proiect.

• Mario Kuibuş: "Oamenii vorbesc fără să ştie despre ce este vorba în proiecte"

Arhitectul Mario Kuibuş, coordonatorul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană - "Zona Centrală" Bucureşti, este de părere că oamenii "vorbesc fără să ştie despre ce este vorba în proiecte".

Domnul Kuibuş ne-a precizat că PUZ-ul în discuţie "are absolut toate avizele, obţinute în baza unui audit foarte bine realizat, întrucât a fost deschisă o procedură de infringement pe mediu de către un ONG, care afirma că proiectele sunt întocmite la limita legii".

Pentru obţinerea respectivelor avize, a fost derulată o procedură din partea reprezentanţilor de mediu "care au desfăşurat un audit foarte serios prin care proiectul a fost verificat", a completat Mario Kuibuş.

"Sunt suprafeţe verzi care vor fi plantate în plus de cele existente, care vor rămâne pe locul lor. Aşadar, nu numai că toată zona verde va fi păstrată aşa cum este acum, ci vor mai fi şi plantaţi alţi copaci, iar automobilele vor dispărea, întrucât parcările vor fi toate subterane", subliniază arhitectul, adăugând: "Această zonă este una părăsită tocmai pentru că nu este atractivă. Nu există transport cu RATB, pietonii nu au acces nici la fântâni, nici la spaţiul verde. Proiectul prevede crearea a două poduri care aduc fluxuri puternice de oameni - Podul Calicilor şi Podul Pietonal.

Studiile de fezabilitate sunt realizate, aşteptăm fondurile europene la Agenţia de Dezvoltare Regională. Dacă PUZ-ul nu va fi aprobat, studiile de fezabilitate vor fi blocate şi toată munca este în zadar.

Avem nevoie de o capitală atractivă, prietenoasă şi vivace. Nu o putem face decât descurajând stresul, adică prezenţa maşinilor şi «vâjul» automobilelor neriverane.

Toată investiţia se ridică la circa 300 milioane de euro, potrivit domnului Kuibuş.

La realizarea proiectelor cuprinse în PIDU a lucrat un consorţiu alcătuit din circa 11 firme, în cea mai mare parte de arhitectură şi urbanism.

"Strategia majoră a PIDU este legarea nordului de sud, luând ca reper Dâmboviţa, unde s-a intervenit în timpul comunismului, demolându-se foarte mult. Astfel, au apărut mari zone nepopulate în interesul oraşului, în locaţii centrale precum cea din spatele Palatului Parlamentului sau zona Academiei Române, care sunt fără valoare, din punct de vedere al atractivităţii. În partea de sud, economicul este mult subdezvoltat faţă de nord, iar noi dorim să creştem interesul şi accesibilitatea între nord şi sud, peste Dâmboviţa şi peste Bulevardul Unirii", ne-a explicat, anul trecut, într-un interviu, Mario Kuibuş, menţionând că discuţia de bază este ca centrul să fie un tot unitar, nu să fie divizat în zone defavorizate şi zone favorizate.

Arhitectul a completat: "Apar cele două puncte pe care noi le propunem ca elemente majore pentru Bucureşti - Parcul Izvor şi locul unde a fost podul Mihai Vodă. Acolo ne-am dori un pod foarte important, ca un semnal pentru Capitală, întrucât şi configuraţia spaţiului este foarte specială, particulară - Dâmboviţa face un cot, se creează un peisaj extraordinar de-a lungul apei la asfinţit, perspectivele sunt extrem de dinamice.

Casa Poporului, Dâmboviţa şi toată acea inflexiune de oraş vechi, cu străzi precum Lipscani sau Brezoianu, creează o placă turnantă care necesită o abordare mai specială, o abordare de tip eveniment urban construit. De aceea, podul trebuie să fie ca un fel de cameră (în strategia noastră chiar avem denumirea Camera Podul), unde cele două maluri să fie două spaţii publice importante, iar podul în sine să fie un eveniment, o zona de întâlnire, de cafenea, unde lumea să se întâlnească şi să admire asfinţitul.

Avem şi un proiect de revitalizare a malurilor, cu nişte console care sar peste Dâmboviţa tocmai pentru a mări promenada la apă între podul Izvor şi Piaţa Unirii.

Mai este Podul Calicilor, un vechi pod readus în discuţie în prelungirea Şelariului şi în continuarea vechii Căi a Rahovei.

Aşadar, încercăm să unim fluxul de oameni dintre cele două zone. Marea problemă a oraşului este lupta cu accesibilitatea. Este nevoie de multe căi de acces, atât din punct de vedere economic, dar nu numai. Una dintre discuţiile purtate în acest sens vizează mobilitatea pietonală şi cea a bicicliştilor, dar şi transportul în comun, ca o latură actuală, modernă, care se promovează într-un mod evident la nivel european".

În spatele Palatului Parlamentului va fi o legătură pietonală care va ajunge într-un spaţiu public major, venind dispre parcul Izvor şi mergând către Uranus, către Piaţa de Flori, între viitoarea Catedrală a Neamului şi Parlament.

În PIDU sunt prevăzute circa opt parcări subterane, deşi Bucureştiul are nevoie de mult mai multe. Vorbim de aproximativ 3.000-4.000 de locuri - capacitatea celor opt parcări -, însă nevoia de astfel de obiective este mult mai mare, conform specialistului.

Domnia sa conchide: "Ceea ce ne dorim este ca PIDU să dea tonul unor noi astfel de proiecte şi unor obiceiuri în oraş. De asemenea, ar trebui ca pieţe majore, cum sunt Piaţa Unirii, Piaţa Revoluţiei, Piaţa Universităţii să găzduiască concursuri de arhitectură şi urbanism care să promoveze idei noi pentru deschiderea străzii către pieton, să-l facă pe pieton să se simtă rege la nivelul spaţiilor frumoase ale Bucureştiului. Proiectele din PIDU nu necesită investiţii mari, nu schimbă structurile străzilor, nu introduc elemente de construcţii, vorbim despre o strategie care merge pe o structură de străzi existentă, nefiind nevoie de exproprieri, nu există probleme juridice. Sunt investiţiile ideale şi foarte vizibile - lucruri simple care pot fi făcute imediat şi care vor avea un impact vizual enorm pentru toată comunitatea. De asemenea, numărul turiştilor va creşte. Este şi o contrapondere la turismul de weekend de mall, care este un turism fals. Oamenii au nevoie de un spaţiu frumos pe care nu-l au şi se duc la mall. Dacă noi oferim acea stradă frumoasă, oamenii vor merge acolo, unde vor găsi confort, apreciere etc".

Rămâne ca, pe de o parte, neînţelegerile dintre autorităţi şi locatarii zonelor vizate să se rezolve, iar, pe de altă parte, să fie atrase surse de finanţare pentru punerea în practică a respectivelor proiecte.