Seceta a distrus porumbul în judeţul Buzău şi a uscat legumele din Vrancea

MARILENA DINU
Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 25 august 2016

Seceta a distrus porumbul în judeţul Buzău şi a uscat legumele din Vrancea

Agricultorii din judeţele Buzău şi Vrancea se plâng că temperaturile caniculare din luna iulie au distrus culturile, iar recolta este compromisă, în unele zone, chiar şi 100%. Cele mai afectate de lipsa precipitaţiilor sunt culturile de porumb, de floarea soarelui şi de lucernă, iar cultivatorii de cereale din judeţul Buzău se aşteaptă la pierderi financiare uriaşe. Nici legumicultura nu merge mai bine. Cultivatorii de legume în camp din Vrancea se plâng de producţii slabe, distruse de căldura prea mare. Singurii care speră la producţii mai bune sunt viticultorii cărora ultimele precipitaţii le-a redat curajul că la toamnă vor avea ce culege.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, va vizita, astăzi, pentru prima dată, judeţul Buzău. Printre problemele care îi vor fi aduse la cunoştinţă va fi cu siguranţă şi cea a pagubelelor produse de secetă, dar şi lipsa unui sistem de irigaţii funcţional.

Seceta a pârjolit mii de hectare de porumb, dar nici culturile de soia, floarea soa-relui şi lucernă nu se prezintă mai bine. Fermierii din Buzău şi Vrancea sunt disperaţi: lipsa ploilor din ultima lună i-a lăsat fără producţie. La Buzău, Direcţia Agricolă, în loc să estimeze producţiile, calculează pierderile. Sunt deja afectate mii de hectare cultivate cu porumb, iar notificările de la fermieri continuă să curgă anunţând un dezastru la momentul recoltării.

Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău, a declarat: "Avem probleme mari pe judeţ, mai ales în zona Râmnicului Sărat. Cea mai afectată cultură este porumbul, pentru că seceta l-a prins, ca stadiu de dezvoltare, la formarea bobului, în faza de lapte. Şi atunci era imperios necesar să fie condiţii optime pentru dezvoltare. Au mai fost perioade cu precipitaţii, însă imediat au venit zile cu temperaturi foarte ridicate, iar când e caniculă, planta nu beneficiază decât de jumătate din cantitatea de apă căzută din precipitaţii pentru că evaporarea este destul de mare şi practic se pierde o mare cantitate de apă. Probleme sunt chiar şi acolo unde se irigă, iar fermierii vin zilnic cu notificări. Până acum nici nu am reuşit să facem o evaluare exactă a suprafeţelor afectate de secetă, dar cu siguranţă vorbim de mii de hectare".

La rândul lor, fermierii vorbesc de pierderi ale producţiei de porumb de până la 70%, iar dacă vremea ploile nu se vor arăta cel mai probabil recoltarea va începe mai devreme pentru ca fermierii să mai salveze bruma de producţie rămasă pe câmp.

Valeriu Călin, preşedintele AGROCERES Buzău, a precizat: "În Buzău, se manifestă fenomenul de secetă, iar cea mai afectată cultură este porumbul. Deja la o parte din hibrizi, până la jumătate frunzele sunt uscate şi dacă mai ţine aşa, probabil intrăm la recoltat, dacă mai avem ce recolta. Producţiile sunt extraordinar de slabe, în condiţiile astea. Dacă plouă sau nu, nu se mai redresează situaţia. Ne pregătim pentru pierderi de până la 70%, iar unele zone poate chiar de 100%. După porumb, se vor înregiustra pierderi şi la soia şi floarea soarelui, în proporţii mai mici, de doar 30 - 40%. În special, au avut de suferit toate culturile, în zonele în care însămânţarea s-a făcut mai târziu din cauza precipitaţiilor din primăvară care nu ne-au lăsat să intrăm pe camp".

Aceeaşi disperare este şi printre fermierii din Vrancea. Situaţia este critică, iar dacă seceta va continua, producţiile de cereale deja afectate vor fi compromise aproape în totalitate. "Din păcate, spre deosebire de alte judeţe din ţară, în judeţul Vrancea seceta este chiar excesivă şi cel mai mult au de suferit culturile de floarea soarelui şi porumb şi, bineînţeles suprafeţele cultivate cu legume şi plante furajere. Din primele estimări, producţia de porumb din acest an ar putea fi diminuată între 50 şi 90%. Vor fi anumite suprafeţe unde nu se vor înregis-tra producţii, mai ales în areale, pe suprafeţe care au fost însămânţate mai târziu din cauza excesului de apă din sol din primăvară. Culturile s-au dezvoltat anevoie, seceta le-a surprins într-un stadiu de dezvoltare foarte mic. Nu şi-au dezvoltat un sistem radicular profund şi plantele au o talie foarte mică. Nu sunt şanse să lege nicicum", este de părere Constantin Bazon, Preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale din Vrancea.

Legumele, arse de soare

De suferit au însă legumele care sunt arse pur şi simplu. Chiar şi acolo unde există sisteme de irigaţii, culturile sunt afectate. Specialiştii din comuna Garoafa, comună din judeţul Vrancea, unde toată lumea se ocupă de legumicultură, spun că temperaturile de la nivelul solului ajung şi la 60 de grade Celsius şi ard pur şi simplu rodul plantelor. "Se usucă rodul. Tufa este verde, dar rodul e bun doar de aruncat la gunoi. Degeaba irigăm că dacă nu plouă de sus, toate plantele au de suferit. Atunci când plouă se mai spală şi frunzele şi se mai răcoreşte şi pământul, dar şi temperaturile mai scad", spune unul din producători. Altul confirmă cele spune de consăteanul său şi adăugă că nici îngrăsă-mintele sau substanţele cu care au stropit legumele nu i-au ajutat pentru a-şi salva producţiile. "Clima este cea care nu ne-a ajutat", a concretizat cel de-al doilea. În acest context, specialiştii au tras şi concluziile şi pun tot dezastrul pe seama schimbărilor climatice. "În primul rând, din cauza temperaturilor scăzute din primăvară, plantele nu au evoluat, au pornit în vegetaţie foa-rte greu. Iar din cauza temperaturilor foarte ridicate din vară nu mai are loc fecundarea şi se instalează fenomenul de îmbătrânire a plantelor. Chiar dacă sunt irigate, de exemplu prin picurare aşa cum procedează cei mai mulţi fermieri, are loc fenomenul de deshidrate a grăunciorului de polen şi nu are loc fecundarea", a declarat Gheorghe Pătraşcu, inginer agricol din Vrancea.

Culturile de toamnă, în pericol

Şi cum o veste proastă nu vine niciodată singură, perpetuarea secetei ameninţă şi culturile de toamnă, la momentul înfiinţării. "Executarea lucrărilor de arat, pregătit de rapiţă, de plante verzi, vie pentru cultura ecologică, se realizează cu costuri extrem de mari, repetate treceri de pregătiri a terenului nicio perspectivă de a răsări ceva. O situaţie extrem de deosebită", susţine Constantin Bazon, Preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale din Vrancea.

Sistemul de irigaţii, la pământ

Judeţul Buzău are peste 41.000 de hectare amenajate pentru irigare însă, din nefericire, apa din conducte nu ajunge decât pe 10% din această suprafaţă. Cauzele sunt multiple, şi cu timpul, irigaţiile au fost lăsate la voia întâmplării, fără reparaţii capitale, fără investiţii care să permită mărirea suprafeţei irigate. Specialiştii din domeniu cunosc problemele actuale, însă de ani buni nu mai fac nimic să vină în ajutorul fermierilor care se uită cu disperare la ţevile vechi şi ruginite pe care nu curge niciun strop de apă. În plus, dau vina pe potenţialii beneficiari care nu fac contracte cu ANIF pentru irigaţii nici măcar pentru suprafaţa irigabilă. "Din cauza dezinteresului beneficiarilor pentru folosirea amenajărilor de irigaţii, amenajările Crângu - Ursului ( 1767 ha ), Dâmbroca ( 508 ha ), Beilic ( 106 ha ), Costeşti - Gherăseni ( 658 ha ), Călmăţui ( 2437 ha ) nu mai sunt utilizabile. Amenajarea Câmpia Buzăului - Canal Est nu mai are sursă de apă şi de aceea nu mai poate fi utilizată, dar a fost inclusă într-un proiect de reabilitare", a declarat ing. Constantin Tudor, director adjunct ANIF Buzău.

Cu toate acestea, la Buzău sunt cele mai mici tarife la apa de irigat. "Pentru că amenajarea Câmpia Buzăului - Canal Vest se alimentează gravitaţional, tariful de livrare al apei pentru irigaţii este foarte scăzut, astfel că faţă de amenajările din ţară care preiau apa prin pompare şi au tarifele de livrare de zece ori mai mare, în funcţie de treapta de repompare, tarifele din judeţul Buzău sunt foarte avantajoase pentru beneficiari. Pentru anul 2016, au fost calculate următoarele tarife, respectiv 16,98 lei/1000 mc pentru contractele multianuale şi 33,95 lei/1000 mc pentru contracte sezoniere", a explicat ing. Constantin Tudor, director adjunct ANIF Buzău. Acesta a adşugat ca ANIF Buzău are, totuşi, un plan pentru viitor. "Pentru o mai bună funcţionare în următorii ani, s-a propus spre reabilitare canalul C. Vest, unde sunt necesare lucrări de decolmatare pe 20 km , reparaţii peree, reparaţii construcţii hidrotehnice".

Fermierii au accesat fonduri pentru irigaţii

Fermierii însă nu au putut fi la fel de relaxaţi. Când seceta le-a bătut la uşă, agricultorii s-au mobilizat şi au format Organizaţii ale Utilizatorilor de apă pentru a putea accesa fonduri europene cu care să-şi amenajeze sisteme moderne de irigaţii. Din păcate, astfel de exemple sunt puţine la Buzău. Unul dintre ele este Staţiunea Pomicolă Istriţa care anul trecut a finalizat o investiţie de un million de euro. Un sis-tem de irigare prin picurare ultramodern care poate asigura atât udarea pomicol cât şi aplicarea de fertilizatori. "Avem un sistem de irigaţii neperformant, un sistem care nu făcea faţă cerinţelor actuale, iar asta pe care l-am amenajat foloseste doar 10% din cantitatea de apă pe care o folosea un sistem tradiţional", a spus Petre Grivu, inginer şef la Staţiunea Pomicolă Istriţa. Pe lângă economia de apă şi deci o scădere a cheltuielilor, noul sistem de irigaţii aduce şi alte avantaje notabile producţiei de fructe de la Săhăteni. "Irigarea prin picurare în afară de economia de apă asigură apa exact la nivelul rădăcinilor şi poate face în acelaşi timp şi fertilizarea. Nu se stimulează dezvoltarea bolilor şi a dăunătorilor aşa cum se face prin udarea prin aspeersiune", a mai spus Petre Grivu. Din păcate, în Buzău mai putem vorbi doar de încă un astfel de exemplu. Un mare fermier din zona Verneşti care acum poate iriga fără probleme câteva sute de hectare cultivate cu cereale. Însă, tot după ce a accesat fonduri europene în valoare de un million de euro. Şi dacă marii fermieri au găsit resuse pentru a accesa fondurile europene şi au făcut faţă secetei, micii fermieri rămân la mila statului.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

12 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9761
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6867
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3098
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0072
Gram de aur (XAU)Gram de aur391.1865

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
thediplomat.ro
targuldeturism.ro
fleetconference.ro
gustulitaliei.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb