SECRETARUL DE STAT DAN MANOLESCU: "Vrem să taxăm suplimentar profitul din exploatările petroliere"

ALINA TOMA VEREHA
Ziarul BURSA #Companii #Industrie Extractivă / 3 aprilie 2015

"Vrem să taxăm suplimentar profitul din exploatările petroliere"

Proiectul de lege privind viitorul sistem fiscal dedicat hidrocarburilor, gata în această lună

Actualele redevenţe nu pot fi modificate, dar pot fi introduse taxe suplimentare

Ministerul Finanţelor urmează să decidă, în această lună, ce sistem va propune pentru taxarea suplimentară în domeniul producţiei de petrol şi gaze, a declarat, ieri, secretarul de stat Dan Manolescu, într-o dezbatere publică organizată de parlamentarii PNL.

Domnia sa a clarificat, pentru prima dată în ultimii doi ani de când Guvernul promite redevenţe majorate, ce anume vor autorităţile noastre să impoziteze: "Vorbim despre un sistem de taxare a profitului realizat de companii din exploatarea resurselor de petrol şi gaze. Nu inducem costuri suplimentare companiilor, întrucât acestea au deja profitul defalcat pe tipurile de activităţi. Este greu să determinăm profiturile suplimentare din această activitate, aşa că vom propune taxarea exploatării petrolului şi gazelor naturale".

Oficialul a ţinut să precizeze că sistemul actual de redevenţe nu poate fi modificat, din cauza contractelor de concesiune aflate în derulare pe termen lung. Însă statul poate introduce taxe suplimentare: "Noi ne-am propus să cumulăm, într-un proiect de lege, atât prevederile din Legea petrolului, cât şi cele din Legea minelor, care stabileşte redevenţele pe restul resurselor naturale. Dorim un sistem simplu şi predictibil de taxare în domeniul resurselor naturale".

Dan Manolescu nu a dorit să precizeze cuantumul taxelor suplimentare pe profitul din exploatare al companiilor petroliere, sublinind că, în urma dezbaterii publice, ţara noastră trebuie să stabilească ce mecanism este potrivit pentru o fiscalitate echilibrată în domeniul petrolier: "Avem deja un mecanism de impozit pe profit şi un mecanism de redevenţe. Din analizele efectuate, pare că din combinaţia acestor două mecanisme ţara noastră nu reuşeşte să obţină suficient, iar alţii spun că este deja mult prea mult prin adăugarea tuturor celorlalte taxe care se aplică în acest domeniu".

PNL propune modelul canadian

În cadrul dezbaterii de ieri organizată de parlamentarii liberali, deputatul Răzvan Mironescu a declarat: "Viziunea PNL despre un sistem flexibil, stimulativ şi echitabil de fiscalitate petrolieră este inspirată de legislaţia provinciei canadiene Alberta, cea mai mare producătoare de ţiţei şi gaze naturale a Canadei, dar este ancorată în specificul geologic şi economic al ţării noastre. Redevenţele constau în două componente distincte: o componentă de preţ al barilului de ţiţei şi o componentă de cantitate a producţiei, ambele plafonate fiecare la un nivel ce nu putea fi depăşit. Aceste componente progresează, fiecare, în trepte de la valoarea minimă la valoarea maximă (plafon). Astfel, redevenţa va fi considerabil mai mare atunci când producţia per zăcământ este mare. Elementul cheie este preţul de referinţă, iar calculul acestuia trebuie să fie mai transparent, dar şi corelat cu preţul de vânzare al petrolului pe piaţa mondială, după o structură ce se va obţine cu siguranţă în urma consultărilor cu partenerii privaţi".

Domnia sa a declarat, pentru ziarul BURSA, că şi ţara noastră are un preţ de referinţă, care este element al calculului redevenţelor petroliere şi despre care spune că este învechit. Parlamentarul ne-a explicat: "Preţul de referinţă se stabileşte lunar, după o metodologie din 1998, care nu mai corespunde realităţilor pieţei. Această metodă nu ne avantajează şi consider că în ecuaţie ar trebui să introducem preţul real al pieţei, conform evoluţiilor cotaţiilor internaţionale. Sigur că statul îşi asumă un risc alături de operatori, atunci când preţul este mic, dar poate încasa mai mult atunci când preţurile cresc".

Mai mulţi operatori din piaţă ne-au spus că nici pe ei nu-i avantajează actualul sistem de calcul al preţului de referinţă în funcţie de care se calculează redevenţele petroliere (au fost situaţii în care acest tarif a fost peste nivelul real al pieţei) şi consideră că ideea deputatului de a introduce preţul real este una bună şi echitabilă pentru toate părţile interesate.

În viziunea PNL, diferitele tipuri de tehnologii de extracţie, cu profil specific al producţiei şi al ciclului investiţional, ar trebui să aibă cote distincte de redevenţă. Astfel, redevenţele pentru hidrocarburile din apele adânci ale Mării Negre vor avea un nivel maxim mai scăzut decât cele pentru hidrocarburile convenţionale. De asemenea, eventuale zăcăminte noi de dimensiuni foarte mari şi cu productivitate ridicată vor fi impozitate mai agresiv, prin scheme dedicate de calcul al redevenţei. Această abordare oferă flexibilitate şi stimulează investiţiile, maximizând totodată veniturile statului, după cum consideră parlamentarii liberali.

Ei au dorit astfel, să ofere un punct de plecare pentru dezbaterile publice viitoare şi au insistat în identificarea unei soluţii echitabile pentru toate părţile implicate (companii, stat, consumatori).

Evident, companiile petroliere nu doresc majorarea fiscalităţii

Companiile petroliere prezente la dezbaterea de ieri le-au transmis clar şi răspicat parlamentarilor şi autorităţilor că nu doresc o majorare a fiscalităţii în domeniu, dar au lăsat să se înţeleagă că sunt dispuse la un compromis dacă taxarea este rezonabilă.

Prin asociaţiile patronale de profil, operatorii au invocat evoluţia surprinzătoare a cotaţiilor petroliere din ultimele luni, care au cunoscut o scădere abruptă, dar şi nivelul ridicat al investiţiilor necesare în domeniu, atât pentru explorările off-shore, cât şi pentru stoparea declinului natural al producţiei şi zăcămintelor mature.

Reprezentanţii asociaţiei ROPECA susţin că domeniul petrolier a reprezentat, până acum, o puşculiţă la care statul a apelat mereu când a avut nevoie de bani la buget şi a pledat pentru un sistem de taxare care să nu descurajeze investiţiile în domeniu şi să fie predictibil şi asumat pe termen lung. Ei au invocat cazul Angliei, despre care spun că a redus recent două taxe pentru zăcămintele mature pe fondul scăderii cotaţiilor: "România concurează cu multe alte state la atragerea investiţiilor şi o creştere a taxării în domeniu ar conduce la îndepărtarea investitorilor. Forajele la mare adâcime pe uscat sunt costisitoare dar altfel nu poate fi stopat declinul producţiei. Plătim 33 de taxe directe în domeniu, la care se adaugă 110 tarife aferente autorizaţiilor şi licenţelor specifice activităţii de explorare şi exploatare a resurselor de petrol şi gaze".

Reprezentanţii companiilor care desfăşoară explorări off-shore în Marea Neagră au vorbit de riscurile unei astfel de activităţi, care necesită investiţii extrem de costisitoare. Ei au solicitat predictibilitate pe termen lung al noului sistem fiscal şi vor ca taxarea să nu le descurajeze explorările. Operatorii susţin că abia la finalul deceniului vor şti dacă resursele de petrol şi gaze pot fi exploatate comercial. "În cazul în care descoperirile vor fi semnificative, atunci vor mai fi necesare alte miliarde de euro pentru dezvoltarea producţiei", a completat sursa citată.

Reprezentanţii Petrom au precizat, la solicitarea parlamentarilor, că grupul a contribuit cu 19 miliarde euro la bugetul de stat (inclusiv dividende), iar investiţiile s-au ridicat la 11,5 miliarde euro în perioada 2005 - 2014. Tot în această perioadă, Petrom a realizat un profit de 5,8 miliarde de euro, după cum afirmă aceştia, care au solicitat ca viitorul sistem fiscal să încurajeze investiţiile.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Greu de gasit drumul corect printre opinii atit de diverse:

    “Statul român încasează printre cele mai mici redevenţe din lume din extracţia de petrol, de până la cinci ori mai mici decât statele din vârful clasamentului.” 

    “ Ţara noastră aplică redevenţe şi impozite în domeniul petrolier, care cumulate, depăşesc media europeană,”  

    Cert este ca: 

    “România, pe locul 10 la producţia de petrol, în Europa şi Eurasia, în 2013”si la o productie de petrol si gaze de cca 3.5 mld euro/an tara noastra incaseaza redevente de cca 250 mil euro/an. O fi mult, o fi putin? Oricum ar fi, cu toata aceasta bogatie, care a alimentat masina europeana de razboi, cu toate ca, prin eforturi deosebite “ale intregului popor” avem o bijuterie de sistem energetic, am fost si suntem saracii Europei. In acesta situatie ne remarcam printr-o performanta notabila: in timp scurt,citiva ani, marii jefuitori ai Romaniei au acumulat averi comparabile cu cele ale bogatilor Europei.

    Asa stind lucrurile,se desprinde o concluzie certa: romanii au dreptul si merita venituri care sa le asigure o viata decenta. Indeplinirea acestui deziderat ar trebuie sa fie preocuparea principala a intelectualilor si conducatorilor nostri. 

    stimate domnule Ministru , unde scrie ca redeventele nu pot fi modificate. Logic nu prea se pupa, din moment ce in contract se mentioneaza ca timp de 10 ani nu pot modificate. De ce s-a mentionat cifra 10 atunci cand nu ar fi fost necesar. Ce ziceti daca contractul ar fi breton in loc de beton, cum spune doamna de la emisiunea In Premiera :-)

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Gala BURSA 2024
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9767
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7456
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3349
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9683
Gram de aur (XAU)Gram de aur407.8725

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb