Securitatea cibernetică pentru un oraş inteligent - o luptă permanentă de-a "şoarecele şi pisica"

Reporter: Este pregătită România pentru a asimila conceptul "Smart City"?

Conducerea Cluj IT: Din punct de vedere tehnologic, anumite oraşe din România sunt pregătite pentru a asimila conceptul "smart city". Ne gândim în acest sens la oraşele mari din ţară noastră, care se confruntă deja cu multe provocări din punctul de vedere al administrării problemelor referitoare la trafic, energie, siguranţă publică, relaţia administraţiei locale cu cetăţeanul, etc.

Reporter: Ce înseamnă, în opinia dumneavoastră, un oraş inteligent? Cum vedeţi idealul?

Conducerea Cluj IT: Conceptul referitor la oraşele mai inteligente ("smarter city") a fost cu adevărat adus pe agenda publică de către IBM, prin iniţiativa sa mai largă din 2008 denumită "smarter planet", pornind de la o analiză a gradului de risipă a resurselor în ecosistemele artificiale.

IBM a definit câţiva piloni de intervenţie înspre materializarea oraşelor mai inteligente, precum ar fi mobilitatea, educaţia, sănătatea, guvernanţa, energia, utilităţile, siguranţa, spaţiile de locuire. Scopul declarat este de a contribui la dezvoltarea economică sustenabilă a spaţiilor urbane şi la creşterea calităţii vieţii cetăţenilor. Pentru a excela în acest demers, se recunoaşte nevoia de resursă umană, capital social şi infrastructură IT&C de nivel înalt.

Cluj IT a articulat în proiectele sale un nivel superior de oraş inteligent, în care "inteligenţa" se referă la înţelegerea corectă a eco-sistemelor urbane complexe prin sisteme expert şi analitica de date masive, urmată de intervenţii corespunzătoare în planificarea urbană susţinută de sisteme tehnice şi modele economice corespunzătoare. Oraşul inteligent nu înseamnă o sumă de aplicaţii şi sisteme IT&C utilizate în diverse domenii de intervenţie, aşa cum consideră cei mai mulţi oameni. Aceasta este o viziune simplistă, care mai degrabă se referă la informatizare decât la inteligenţă. Şi nici în această viziune simplistă nu se gândeşte întotdeauna corect, pentru că dimensiunile referitoare la integrabilitate şi interoperabilitate sunt foarte slab definite şi concretizate.

În contextul unor proiecte derulate de către Cluj IT, s-a efectuat o inventariere comprehensivă a iniţiativelor de "smart city" pe plan mondial, precum şi o sinteză a diverselor documente în acest sens. În urma sistematizării informaţiei, s-au identificat peste 1000 de teme posibile de intervenţie referitoare la oraşul inteligent, grupate pe 15 domenii mari. Analizele noastre ne-au condus la concluzia că putem discuta despre un program cât de cât matur de oraş inteligent în momentul în care, pe fiecare dintre cele 15 domenii mari, sunt aplicate în practică între 10-12 sisteme specifice; cu alte cuvinte, atunci când numărul (şi tipul) sistemelor/aplicaţiilor integrate depăşeşte valoarea de 150. În ceea ce priveşte domeniile majore de aplicabilitate, harta capacităţilor necesare pentru un oraş inteligent, din perspectiva Cluj IT, include:

- Înţelegerea evoluţiei ecosistemului urban;

- Crearea facilităţilor şi guvernanţei urbane într-un mod transparent şi eficient;

- Dezvoltarea reţelelor inteligente de mobilitate urbană;

- Dezvoltarea infrastructurii inteligente pentru muncă şi locuire;

- Susţinerea reţelelor sociale şi spaţiilor culturale şi turistice inteligente;

- Dezvoltarea reţelelor inteligente de energie şi alte utilităţi;

- Dezvoltarea comunităţilor inteligente;

- Creşterea gradului de siguranţă şi securitate urbană;

- Dezvoltarea economiei locale bazate pe cunoaştere şi tehnologii inteligente şi a inteligenţei economice pentru mediul de afaceri local;

- Dezvoltarea spaţiilor urbane ecologice şi reziliente;

- Dezvoltarea ecosistemelor inteligente pentru sănătate şi îmbătrânire activă;

- Dezvoltarea ecosistemelor inteligente pentru educaţie formală şi informală;

- Implementarea tehnologiilor avansate pentru comunicaţii, securitate cibernetică şi servicii în spaţiul urban;

- Implementarea tehnologiilor inteligente pentru incluziune urbană;

- Asigurarea conectivităţii sporite cu spaţiile rurale din proximitate şi dezvoltarea meta-sistemului urban.

În ceea ce priveşte idealul de oraş inteligent, trebuie să pornim de la realitatea curentă.

Tehnologiile actuale, deşi sunt numite inteligente, dar în adevăratul sens ele nu sunt inteligente. Se confundă IT& C-ul cu inteligenţa în marea majoritate a cazurilor. Un oraş cu adevărat inteligent este, din punctul nostru de vedere, un ecosistem urban rezilient sub aspect social, economic şi ecologic, în care dimensiunea naturală şi cea artificială (creată de om) sunt într-o simbioză ridicată, în care fiecare sistem constituent (de la persoane la automobile, clădiri, echipamente, dispozitive, reţele, etc.) are capacitatea de a interacţiona în condiţii de securitate maximă cu oricare alt sistem în manieră în care poate să îşi adapteze acţiunile proprii la context, să înveţe din experienţe, să acţioneze proactiv, să "socializeze", să colaboreze, să "negocieze" şi să îşi atingă obiectivul cu consum cât mai redus de resurse. Într-un oraş inteligent totul este interconectat prin reţele dinamice şi platforme cloud (a se vedea conceptul de Internet of Things/Everything), datele sunt prelucrate în timp real de sisteme expert şi algoritmi de inteligenţă artificială şi se transmit apoi în timp real cele mai bune variante de intervenţie înspre fiecare sistem din spaţiul urban considerat.

Reporter: Unde se află România, în acest moment, din punct de vedere al dezvoltării conceptului de "smart-city"?

Conducerea Cluj IT: Între nevoile exprimate şi situaţia actuală există un decalaj major, în special din perspectiva integrării sistemelor informaţionale, din perspectiva gradului de implementare a tehnologiilor inteligente în domeniile de intervenţie care definesc oraşul inteligent, din perspectiva analizei în timp real a informaţiilor şi a capacităţii de intervenţie proactivă şi adaptivă. Problema este cauzată atât de lipsa de înţelegere a provocărilor ecosistemelor urbane, cât şi de perspectiva capacităţii de interoperabilizare, scalabilizare, convertibilizare, granularizare, personalizare rapidă şi ieftină, integrabilizare a tehnologiilor actuale dedicate domeniilor care definesc oraşul inteligent.

Reporter: În ce proiecte de "Smart-City" este implicat Cluj IT?

Conducerea Cluj IT: Cluj IT a experimentat pentru prima dată în România conceptul de "smart city" în cadrul unui proiect amplu, de peste 1 milion de euro, finanţat din fonduri europene. Experienţa acumulată ne-a deschis oportunitatea de a coordona şi alte proiecte, precum ar fi proiectul Smart City Oradea. În prezent, Cluj IT este implicat în alte două proiecte de smart city, la Cluj-Napoca şi la Alba-Iulia. De asemenea, companii membre ale Cluj IT au implementat soluţii în Timişoara şi Bucureşti. Există premise favorabile ca în viitorul apropiat să deschidem alte câteva fronturi şi în alte oraşe ale ţării.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră referitoare la managementul inovării în România?

Conducerea Cluj IT: Managementul inovării este un subiect complex şi trebuie văzut atât la nivel de sistem naţional, cât şi la nivel de organizaţii. În ceea ce priveşte iniţiativele naţionale care susţin inovarea, opinia noastră este aceea că, deşi există o serie de politici publice în acest sens, cu certitudine putem spune că nu există nici pe departe masa critică de programe şi fonduri care să le facă şi eficace. Nu avem încă o propunere de valoare pentru ţară şi nici strategii bine articulate pe dimensiunile productivitate, competitivitate şi inovare la nivel naţional. O economie competitivă este aceea care are un surplus comercial, puţine bariere pentru importuri şi "discount-uri" limitate pentru exporturi.

Creşterea productivităţii poate susţine competitivitatea, în mod special dacă aceasta este concentrată în sectoarele tranzacţionate internaţional, care reduc costurile şi permit firmelor să vândă mai mult pe pieţele globale fără a se baza pe facilităţile date de guvern. Inovaţia este relaţionată cu productivitatea şi contează enorm pentru competitivitate.

Dacă ne raportăm la organizaţii, perspectiva noastră este aceea că, cu foarte puţine excepţii, inovarea nu este abordată structurat şi sistematic. Prin managementul inovării se urmăreşte instaurarea şi permanentizarea unui climat în care organizaţia inovează continuu în toate ariile sale funcţionale (management, produs, proces, organizare, marketing, model de afaceri, strategie, administrare, etc.), cu implicarea tuturor angajaţilor şi cu acoperirea tuturor componentelor lanţului valorii, precum şi cu asigurarea sinergiei între inovaţiile sectoriale. Probabil că aproximativ 3% dintre agenţii economici autohtoni sunt inovatori strategici şi aproximativ 8% sunt inovatori intermitenţi.

Acest lucru trebuie să-l înţelegem şi în raport cu poziţia României în lanţurile globale de valoare, precum şi în raport cu gradul de acumulare al capitalului autohton şi structura sectoarelor economice.

Reporter: Care ar fi rolul autorităţilor în dezvoltarea conceptului de smart city? Pot înţelege actualii primari aleşi avantajele unui oraş smart?

Conducerea Cluj IT: Rolul autorităţilor publice în dezvoltarea conceptului de smart city este acela de motor şi jucător cheie. De regulă, am observat că autorităţile publice din ţara noastră, care cochetează cu ideea de a lansa diverse iniţiative şi proiecte din sfera "smart city", nu înţeleg că acest lucru nu se poate realiza corespunzător şi eficace fără implicarea largă a mai multor actori locali, precum ar fi şcolile, spitalele, poliţia locală, universităţile, regiile autonome, ONG-urile, clusterele economice şi reprezentanţii cetăţenilor. O astfel de iniţiativă complexă, cu implicaţii pe termen lung, nu poate fi abordată empiric, dezlânat. Este nevoie de o strategie integrată, bazată pe studii în teren, pe consultarea tuturor părţilor implicate, pe simulări ale evoluţiilor viitoare, pe scenarii, pe înţelegerea factorilor de influenţă şi pe modelarea modului de corectare în timp a acestora. Pornind de la această perspectivă, considerăm că primarii actuali înţeleg într-o prea mică măsură avantajele unui oraş inteligent, deoarece înţelegerea avantajelor implică în primul rând înţelegerea pierderilor actuale de natură financiară, de natură economică (pe ciclul de viaţă) şi de competitivitate non-financiară. Acest lucru implică modelarea fenomenelor complexe, analiza scenariilor de evoluţie, evaluarea costurilor vizibile şi ascunse, estimarea economiilor, dar şi a efectelor multiplicatoare şi externalităţilor pozitive şi negative. Un oraş fără o planificare urbană optimizată, fără capacitatea de a-şi corectă deviaţiile în ceea ce priveşte spaţialitatea şi rezilienţa ecologică, este o "glumă amară" din punctul de vedere al conceptului de oraş inteligent (a se vedea doar problema traficului din perspectiva infrastructurii de bază şi fluxurilor zilnice de oameni şi mijloace de transport, din perspectiva amplasării spaţiale a comunităţilor în arealul urban, etc.). Primarii sunt interesaţi să capitalizeze politic conceptul de oraş inteligent şi caută să distorsioneze focalizarea pe probleme minore, pe care le prezintă ca fiind realizări majore. Din nefericire, nici la nivel central nu se înţelege corect beneficiul unui program naţional de susţinere a iniţiativei de oraş inteligent, iar în ceea ce priveşte furnizorii de soluţii IT&C specifice oraşelor inteligente, abordarea este una fragmentară, de regulă individualistă şi lipsită de perspectiva holistică asupra problemei. Este şi cauza principala pentru care va fi greu să identificăm o abordare integrată, absolut necesară în materializarea unui model matur de oraş inteligent. Cluj IT tocmai pe această dimensiune caută să intervină, prin acţiuni de coagulare a resurselor în consorţii şi de încurajare a dezvoltării de soluţii integrate şi integrabile, cu posibilitatea de interoperabilitate a datelor şi de asigurare a unei platforme deschise pentru adăugarea permanentă, într-un mod eficient, de noi soluţii şi sisteme.

Reporter: Cât de expus este un oraş smart atacurilor cibernetice? Cum pot fi ele contracarate?

Conducerea Cluj IT: Un oraş inteligent va fi permanent expus atacurilor cibernetice. Cu cât numărul de sisteme interconectate va fi mai mare, cu atât cresc şi riscurile. Acesta este un paradox care poate fi contracarat prin strategii corecte. Prima condiţie este crearea unor reţele de comunicaţii modulare, cu capacitate ridicată de cuplare şi decuplare şi cu anumite grade de redundanţă la nivelul nodurilor critice. A doua condiţie este implementarea unor strategii de securitate cibernetică pe mai multe "layere", asemenea fortăreţelor medievale cu mai multe rânduri de ziduri şi căi de acces de tip "labirint". A treia condiţie este decuplarea magistralelor critice de la reţelele globale prin crearea unei reţele locale independente, la care să fie conectate unităţile care au module comandate de la distanţă. Cu alte cuvinte, administraţia locală ar trebui să pună la dispoziţie o reţea locală, independentă, la care să fie conectate informaţional sistemele critice (ex. spitale, utilităţi, energie) pe baza unor protocoale foarte stricte. În final este nevoie şi de angajarea unui corp de specialişti care să vegheze permanent la atacurile cibernetice.

Putem afirma că securitatea cibernetică pentru un oraş cu adevărat inteligent va fi un adevărat "coşmar", o luptă permanentă de-a "şoarecele şi pisica".

Reporter: Cât de mult creşte calitatea vieţii cetăţeanului într-un oraş inteligent?

Conducerea Cluj IT: Modelul Cluj IT de implementare a conceptului de oraş inteligent este modelul orientat

pe cetăţean. Conform acestui model, noi gândim lucrurile prin prisma unor ecosisteme inteligente, după cum urmează:

- Ecosistemul inteligent pentru locuire;

- Ecosistemul inteligent pentru muncă;

- Ecosistemul inteligent pentru educaţie şi dezvoltare personală;

- Ecosistemul inteligent pentru asistenţă medicală;

- Ecosistemul inteligent pentru petrecerea timpului liber;

- Ecosistemul inteligent pentru mobilitate (care trebuie să susţină ecosistemele menţionate anterior);

- Ecosistemul inteligent pentru securitate şi siguranţă publică (care trebuie să susţină ecosistemele menţionate anterior);

- Ecosistemul inteligent pentru guvernanţă locală (care trebuie să susţină ecosistemele menţionate anterior);

- Ecosistemul inteligent pentru securitate cibernetică (care trebuie să susţină ecosistemele menţionate anterior);

- Ecosistemul pentru modelarea, simularea şi predicţia comportamentului ecosistemelor urbane complexe (care trebuie să susţină ecosistemele menţionate anterior).

Noi considerăm că există o creştere proporţională a calităţii vieţii cetăţenilor cu creşterea maturităţii şi capabilităţii ecosistemelor mai sus menţionate. Abordarea ecosistemelor enumerate mai sus trebuie făcută integrat, interoperabil, cvasi-simultan şi echilibrat (în acelaşi ritm). Fiecare ecosistem trebuie susţinut de tehnologii IT&C, pe cât posibil cu elemente mature de tip "expert"/"inteligenţă artificială". Cu toate acestea, nu este suficient să avem soluţii IT&C. Tehnologiile inteligente trebuie să fie doar vârful aisbergului. Pentru a înţelege mai bine acest lucru, exemplificăm cazul ecosistemului inteligent de locuire. Acesta nu ţine doar de integrarea de tehnologii inteligente la nivelul clădirilor şi spaţiilor de locuire, ci şi de modul în care este asigurată intimitatea şi confortul cetăţeanului în spaţiul exterior din proximitate. O zonă cu multe blocuri înghesuite unele în altele, fără locuri suficiente de parcare, fără spaţii verzi etc., cu gâtuiri privind căile de acces la artera principală nu are cum să devină o zona inteligentă de locuire.

Reporter: Câte companii fac parte din Cluj IT şi care este menirea acestui cluster?

Conducerea Cluj IT: În momentul de faţă avem peste 35 de companii membre ale clusterului, reprezentând circa un sfert în ceea ce priveşte numărul de angajaţi din industrie la nivelul Clujului. Pe lângă acestea sunt prezente un număr de 6 universităţi, 5 din Cluj şi una din Bucureşti, dar şi alte organizaţii situate pe lanţul de valoare al industriei. Contăm, de asemenea, pe prezenţa autorităţilor publice locale şi regionale.

Misiunea principală asumată încă de la înfiinţare a clusterului Cluj IT este de a promova inovaţia şi dezvoltarea soluţiilor proprietare din sectorul IT al ţării noastre, încă dominat de servicii prestate pentru alţii în lanţurile globale de valoare. Inovaţia, dincolo de faptul că a devenit un cuvânt la modă şi prin urmare cu un conţinut din ce în mai diluat, rămâne pentru noi obiectivul principal. Şi nu doar la nivel declarativ. Pentru noi este evident că sustenabilitatea unei industrii caracterizate de modele de afaceri bazate pe servicii de outsourcing depinde fundamental de felul în care ea se poate transforma structural, adică să treacă la noi modele în care proprietatea intelectuală aparţine companiilor româneşti. În felul acesta, valoarea adăugată generată este mult mai mare decât ceea ce oferă în acest moment modelele de tip outsourcing. A nu se înţelege că acesta va dispărea, serviciile de IT vor continua să se dezvolte în continuare, însă mai ales pentru companiile mici va fi din ce în ce mai dificil să îşi susţină o poziţie pe această piaţă.

Lucrăm îndeaproape cu universităţile clujene şi cu o universitate bucureşteană, cu alte organizaţii şi companii care împărtăşesc un interes comun în linia celor descrise mai sus pentru a dezvolta proiecte şi - mai ales - produse inovative care să ajungă pe piaţă.

Este un drum dificil, cu riscuri. Dar companiile care reuşesc să facă acest pas au un viitor pe termen lung. Noi promovăm intens, în ultima perioadă, dezvoltarea socio-economică regională bazată pe specializare inteligentă. Mai direct spus, am identificat mai multe direcţii de dezvoltare a industriei de IT&C din Cluj (şi din Regiunea Nord-Vest), cum ar fi medicina digitală, soluţiile pentru oraşe inteligente (smart city), aplicaţii de tip IoT (Internet of Things) în agricultură, dar şi securitatea cibernetică (cybersecurity). Credem că toate acestea au un potenţial de dezvoltare real, potenţial ce poate fi materializat ţinându-se cont de resursele materiale şi intelectuale ale regiunii noastre.

Reporter: Lucraţi şi cu autorităţi din alte ţări?

Conducerea Cluj IT: Da, în special prin intermediul unor organizaţii de tip cluster sau asociaţii din sectorul IT& C. Spre exemplu, recent am participat la o misiune economică organizată în Norvegia de către o agenţie guvernamentală a acestui stat şi la care au participat şi reprezentanţi din Sofia, capitala Bulgariei. Am stabilit contacte şi posibile direcţii de colaborare pe care sperăm să le putem valorifica în viitorul apropiat.

Reporter: Care este stadiul de realizare a Cluj IT City?

Conducerea Cluj IT: Proiectul Cluj Innovation City nu mai este de actualitate, cel puţin din punctul nostru de vedere. Am propus acest concept comunităţii clujene acum peste 3 ani de zile (Cluj IT Cluster deţine în continuare marca înregistrată pentru acest concept) şi am investit resurse pentru dezvoltarea şi promovarea lui, considerând că era un moment propice pentru a demara implementarea unui proiect atât de ambiţios. Am reuşit la momentul respectiv coagularea şi alinierea unor factori de decizie, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, şi resurse importante (inclusiv fonduri de investiţii) pentru proiect, dar deciziile politice (sau mai degrabă lipsa lor) au întârziat proiectul. Rămâne de văzut în ce măsură el va putea fi revigorat, eventual rescalat şi remodelat, în aşa fel încât ideile noastre (altfel încă perfect valabile) să poată să ajungă la concretizare. În continuare, un element critic este susţinerea proiectului prin măsuri concrete de către autorităţi, atât cele locale, dar mai ales cele de la nivel naţional. În schimb, suntem preocupaţi în acest moment şi colaborăm îndeaproape cu Primăria Cluj-Napoca pentru actualizarea şi extinderea Strategiei de Smart City a municipiului. Este un demers care sperăm să ducă la un plan concret (cu priorităţi, posibile surse de finanţare, termene de implementare) care să ne ofere o perspectivă mai clară şi mai structurată asupra transformării digitale a oraşului nostru.

Reporter: Care sunt cele mai importante inovaţii din cadrul Cluj IT?

Conducerea Cluj IT: Inovaţiile provin din rândul companiilor şi celorlalte organizaţii membre ale Cluj IT. Noi suntem o platformă care facilitează colaborarea între acestea. Acţionăm pe multiple planuri, de la cooperarea cu autorităţile, despre care am vorbit mai sus, până la organizarea de sesiuni de "matchmaking" între companii şi organizaţii de cercetare pentru identificarea unor interese comune, dar derulăm şi acţiuni de reprezentare a industriei (spre exemplu în relaţie cu autorităţile de reglementare), de dezvoltare a resurselor umane şi de internaţionalizare. O acţiune importantă şi deja de tradiţie este organizarea conferinţei internaţionale Cluj Innovation Days, eveniment prin care încercăm să creăm cadrul necesar, dar şi înţelegerea unor direcţii de frontieră în care tehnologia joacă un rol important. Conferinţa nu este un eveniment de IT (există multe asemenea la Cluj), dar tehnologia este mereu un bun pretext. Cu fiecare ediţie aducem în atenţie subiecte neabordate sau insuficient abordate în peisajul românesc şi, fără falsă modestie, deschidem trend-uri care sunt apoi preluate şi de alte organizaţii din Cluj şi din ţară. Un exemplu este conceptul de smart city pe care noi l-am propus ca subiect de importanţă naţională încă din anul 2012, având chiar marca înregistrată pentru denumirea "Next Generation Brained City" şi susţinere printr-un proiect de amploare administrat de Cluj IT, într-o perioadă în care în România lumea privea acest subiect ca fiind unul foarte exotic. Acum evenimentele dedicate acestui concept s-au înmulţit, oamenii au devenit mai interesaţi de subiect şi întrevăd un potenţial de afaceri semnificativ. Anul acesta am propus în conferinţa Cluj Innovation Days subiecte precum inteligenţa artificială, protecţia datelor personale, dar şi direcţiile de specializare inteligenţă (despre care am mai vorbit), subiecte care ne vor afecta viaţa, fie că ne dorim sau nu acest lucru. Pentru ediţia de anul viitor, vom aduce în atenţia publicului subiecte legate de transformarea industrială (industry 4.0, agriculture 4.0), dar şi a educaţiei (education 4.0). Am stabilit şi perioada în care se va desfăşura conferinţa, adică 29-31 martie 2018. În buna tradiţie a evenimentului, conferinţa de anul viitor va fi găzduită de către una dintre universităţile clujene, de această dată Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj.

Reporter: Vă mulţumesc!