UPDATE: SEMNE DE HAOS, DUPĂ FURTUL ACŢIUNILOR DEŢINUTE DE ŞEFUL IFC ROMÂNIA: ASF închide pentru inventar, la fondurile de pensii

• Update 14:38 Parlamentarii discută din nou despre ASF

Parlamentarii din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică discută astăzi, de la ora 16:00, despre Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 78/2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară. Neoficial, potrivit unor surse, comisiile ar putea discuta şi despre reducerea numărului membrilor ASF de la 11 la 9.

• Update 12:25 OPPC: "Dosarul furtului de acţiuni reprezintă un caz punctual"

Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital (OPPC) consideră că săvârşirea unor infracţiuni legate de instrumente financiare admise la tranzacţionare pe piaţa de capital din ţara noastră nu trebuie să afecteze încrederea investitorilor în această piaţă.

"Dosarul furtului de acţiuni prezentat recent de mass media, aflat pe rolul Tribunalului Sibiu, reprezintă un caz punctual, care nu este caracteristic pieţei de capital din România. Infracţiuni similare pot fi săvârşite cu orice bunuri, fiind considerabil mai numeroase situaţiile în care, cu acte false, au fost înstrăinate imobile aparţinând altor persoane, deşi formalităţile legale pentru identificarea persoanelor care încheie un contract de vânzare-cumpărare de bunuri imobile sunt mai ample decât cele obligatorii în cazul înstrăinării acţiunilor", menţionează organizaţia într-un comunicat de presă remis redacţiei.

Preşedintele organizaţiei, Cristian Duţescu, precizează, totodată, în comunicat, că pe piaţa de capital au mai avut loc evenimente legate de activităţi ilicite, însă acestea sunt punctuale. Domnia sa explică: "Pe tot parcursul evoluţiei, pe piaţa de capital au mai avut loc evenimente neplăcute sau scandaluri legate de activităţi ilicite, dar trebuie înţeles faptul că acest gen de momente sunt punctuale şi nu reprezintă practici uzuale ale pieţei şi au fost întâlnite în mai multe ţări".

---

• Coincidenţă sau alte hoţii?

• Controale tematice la Depozitarul Central şi la Actinvest, după furtul de acţiuni

• Amenzi la "Alpha Finance" şi "Carpatica Invest"

Braţul de pensii private din Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis sa blocheze fondurile de pensii private să facă tranzacţii cu acţiuni, vineri şi astăzi, pentru inventarierea portofoliilor, după ce ziarul BURSA a publicat joi, ca prioritate absolută în presă, ştirea că şefului IFC, Ana Maria Mihăescu, i-au fost furate acţiuni în valoare de 200.000 de euro.

Ulterior, informaţia din BURSA fost preluată de alte ziare.

Deşi vicepreşedintele ASF pentru pensii private Ion Giurescu face o legătură între relatarea în presă a cazului de furt şi oprirea tranzacţiilor fondurilor de pensii, explicaţiile vagi ale Autorităţii lasă loc de interpretări. 

Unele surse susţin că măsura surpriză a ASF este independentă de cazul Ana Maria Mihăescu, dar nu precizează vreun alt motiv.

Departamentul de comunicare al ASF bate şaua pe faptul că măsura este una de prevenţie, însă nu explică ce a determinat aceasta bruscă atitudine grijulie.

"Da, este o măsură fără precedent, cu caracter preventiv. ASF, care a luat această decizie în baza legislaţiei de funcţionare, doreşte să se asigure că fondurile de pensii au, o dată în plus, siguranţa deţinerii acţiunilor raportate în portofoliu", ne-au transmis reprezentanţii Autorităţii.

Tot ei, însă, ne-au mai spus şi că, "potrivit reglementărilor, acţiunile din portofoliul fondurilor de pensii sunt în custodia unei bănci, care verifică în fiecare zi dacă acţiunile raportate de fonduri există în portofoliu şi certifică zilnic dacă valoarea raportată de fond este corectă".

Astfel că, dacă totul este super verificat zilnic, care mai este logica măsurii preventive?

Şi dacă verificarea poate fi făcută zilnic, atunci de ce este nevoie de două zile?!

Şi încă: dacă poate adopta astfel de "măsuri preventive", fără nici un motiv, atunci ce împiedică ASF să blocheze tranzacţiile din două-n două zile şi să o ţină tot într-un inventar?!

Astfel, ASF ar obţine supravegherea perfectă.

Mai mulţi actori ai pieţei au fost contrariaţi vineri de hotărârea ASF, unii considerând-o ilogică, ridicolă şi de natură să stârnească neîncrederea în rândul investitorilor.

Disjuncţia dintre cazul furtului de acţiuni ale Anei Maria Mihaescu şi cazul verificării deţinerilor de acţiuni ale fondurilor de pensii nu poate fi făcută, aşa cum şi-ar dori ASF, cât timp nu precizează motivul concret în virtutea căruia a adoptat decizia verificării.

Pentru că, daca legea este respectată în toate articulaţiile sale, atunci nesiguranţa privitoare la integritatea portofoliilor fondurilor de pensii nu poate fi generată decât de suspiciunea asupra corectitudinii serviciilor Depozitarului Central.

De fapt, fondurile de pensii sunt obligate să aibă un depozitar, în lege, nefiind folosit cuvântul "custode", prezent în explicaţiile furnizate de ASF; dar, băncile depozitar nu depozitează acţiunile - acţiunile rămân să fie depozitate în Depozitarul central - ci menţin evidenţa deţinerilor clientului, ca terţ care certifică rezultatele administrării fondurilor, prevenind fraudele de tip FNI (acolo, administratorul fondului şi-a ţinut singur evidenţa şi a făcut ce a vrut el, infracţiune tolerată de CNVM- ul lui Ştefan Boboc, cu un rezultat apocaliptic).

În practică, contractele cu banca depozitar prevăd şi serviciul de custode, din care înţelegem că Depozitarul Central nu poate afla care este proprietarul final al acţiunilor depozitate, la el figurând doar custodele, drept deţinător (acţiunile devin anonime, din perspectiva Depozitarului).

Din această cauză, apar alte două puncte din care pot fi iniţiate atentate asupra integrităţii portofoliilor fondurilor de pensii - casele de brokeraj şi custozii înşişi.

Autoritatea şi-a luat două zile pentru "inventar" şi a blocat tranzacţiile, exact ca la o alimentară.

"Într-un demers preventiv şi pentru siguranţa participanţilor la fondurile de pensii, ASF doreşte să afle din partea fondurilor de pensii dacă la data de 23 septembrie 2013 acestea au certitudinea asupra deţinerilor", ne-au mai transmis reprezentanţii ASF.

Da, haos.

Furtul acţiunilor doamnei Ana Maria Mihaescu a avut loc la începutul anului, iar ASF a luat cunoştinţă de caz prin luna aprilie, dacă nu chiar mai devreme.

De ce sare din baie ASF, abia acum?!

Pentru că de abia acum cazul a fost adus la cunoştinţa publicului de BURSA ?

În cazul acesta, ne cerem scuze că, deşi am fost primii din mass media care au relatat cazul, am fost, totuşi, într-atât de lenţi; n-am ştiut că fără noi ASF nu-şi poate face treaba.

Singura situaţie prin care ASF ar putea scăpa de penibil ar fi ca, într-adevăr, măsura   "preventivă" de verificare a integrităţii portofoliilor fondurilor de investiţii să fie doar o coincidenţă cu publicarea ştirii despre furturile de acţiuni.

Ceea ce nu excludem.

Doar că e cam improbabil.

• Ceilalţi investitori, lăsaţi necontrolaţi la acţiuni

Reacţiile din piaţă au fost deosebit de dure, unii investitori simţindu-se, mai în glumă, mai în serios, discriminaţi: "Adică, de ce să nu se oprească toată bursa? Sau de ce să nu fie verificate şi deţinerile fondurilor de investiţii?"

Un posibil răspuns ar fi faptul că decizia nu a fost luată la nivelul întregului ASF, ci numai în "departamentul" pensii private, cei din zona fostei CNVM (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare) ridicând din umeri.

Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF responsabil de piaţa de capital, ne-a spus că decizia este una a departamentului de pensii private şi nu are legătură cu "latura de CNVM".

Reprezentanţii departamentului de comunicare al ASF consideră că lipsa din piaţă a fondurilor de pensii timp de două zile nu ar trebui să fie relevantă: "Fondurile de pensii sunt investitori de tip «buy» and «hold», investesc pe termen mediu şi lung, aşa că impactul netranzacţionării pentru două şedinţe ar trebui să fie nerelevant, întrucât fondurile de pensii nu sunt nici investitori speculativi, nici investitori intra-day".

Ca şi când îngrijorarea principală ar viza eventuala diminuare a neînsemnatei valori zilnice a tranzacţiilor Bursei, iar nu suspiciunea că piaţa noastră de capital s-ar afla în plin haos, deşi avem pretenţia că este "organizată, reglementată şi supravegheată".

Desigur, o tehnică necăjită de abatere de la subiect, în care Radu Soviani pare mândru că este iniţiat.

Nu, domnule Soviani, grija dumneavoastră profesională este reprezentată, prin fişa de post, de problemele legate de supravegherea pieţei, pentru că sunteţi angajat la supraveghetor.

Sau, cine ştie, poate că acum eraţi "analist" şi nu ştim noi să deosebim când sunteţi de la ASF şi când sunteţi ziarist - vă recomandăm să vă faceţi două etichete: "ziarist" şi "asefist".

Asta v-ar ajuta şi pe dumneavoastră să vă deosebiţi cele două ipostaze, pentru că se pare ca sunteţi victima aceleiaşi confuzii ca şi noi.

Oricum, ne-am notat contribuţia dumneavoastră valoroasă la analiza pieţei - Bursa nu va suferi.

Nu acelaşi lucru semnifică reacţia similară a lui Marius Popescu, preşedintele APAPR (Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România), care, fiind în dreptul său să ducă grija fondurilor de pensii, a spus că nu vor fi afectate de măsura ASF, având în vedere că sunt investitori pe termen lung.

 Domnia sa a declarat, la un post de televiziune, că există o diferenţă foarte clară între cazul furtului de acţiuni de pe retail, unde a fost vorba despre tranzacţii cu buletinul, cu un broker, şi fondurile de pensii care sunt investitori instituţionali, iar cadrul legislativ în care funcţionează include numeroase elemente de siguranţă, printre care cel mai important, băncile depozitare, supravegheate de ASF şi BNR.

"Fondul de pensii este un investitor instituţional, tranzacţionăm pe piaţa de capital prin intermediul brokerilor, însă decontările se fac la o bancă custodiană şi deţinerile se ţin în custodie la un depozitar, iar acest depozitar decontează toate tranzacţiile şi certifică existenţa deţinerilor, precum şi valoarea acestora", a mai precizat preşedintele APAPR.

• Alte scenarii: "bube" în raportările fondurilor sau alte victime ale furturilor de acţiuni

De oricâte ori ar repeta ASF cuvântul "prevenţie", unii pur şi simplu nu cred explicaţia că tranzacţiile fondurilor de pensii au fost oprite pentru verificarea portofoliilor, contra-argumentând că inventarul se putea face şi fără această măsură.

În opinia acestora, măsura nu ar avea legătură cu verificarea acţiunilor, ci cu inspectarea realităţii portofoliilor, respectiv cu găsirea vreunei "bube" în raportările activelor fondurilor de pensii.

Cum investigaţia privind furtul de acţiuni în cazul şefului IFC nu este o noutate, ASF ar fi putut să fie "preventivă" cu fondurile de pensii acum câteva luni. Desigur, asta în cazul în care stânga ar fi ştiut ce face dreapta, respectiv dacă foştii CNVM-işti şi foştii CSSPP-işti ar fi colaborat.

ASF ne-a mai transmis că nu a identificat situaţii similare cazului Ana Maria Mihăescu.

Cu toate acestea, existenţa altor victime nu este exclusă, în condiţiile în care, de cele mai multe ori, aceste infracţiuni nu sunt descoperite atunci când sunt săvârşite, ci lung timp după aceea.

Şi cele două zile pe care ASF şi le-a luat pentru verificări ridică suspiciuni, ducând cu gândul la termenul pentru decontarea tranzacţiilor pe piaţa de capital (T+3).

Dacă ASF nu dorea să facă verificări, în timpul şedinţelor, ar fi avut suficient timp să o facă în afara acestora, consideră unii.

• Sursa informaţiilor deţinute de hoţi

Hoţii care au furat-o pe Ana Maria Mihăescu puteau avea informaţiile necesare operaţiunii, din mai multe surse, aşa că toate pistele trebuie investigate.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis desfăşurarea unor controale tematice la SSIF Actinvest şi la Depozitarul Central, în urma investigaţiei pe cazul Ana Maria Mihăescu, derulată în perioada aprilie - iulie 2013.

La finalizarea acestora, în situaţia în care ASF va constata fapte ce reprezintă încălcări ale legislaţiei incidente pieţei de capital, va publica măsurile adoptate, conform procedurilor, potrivit răspunsului transmis de reprezentanţii Autorităţii, la solicitarea ziarului BURSA.

ASF a descris derularea evenimentelor în cadrul furtului de acţiuni ale şefului IFC: "Operaţiunile privind deschiderea contului de tranzacţionare la SSIF Actinvest, a contului bancar la o instituţie de credit, precum şi transferul acţiunilor deţinute de către doamna Ana Maria Mihăescu de la un intermediar autorizat la SC Depozitarul Central SA, şi ulterior de la Depozitarul Central SA la SSIF Actinvest SA, s-au realizat utilizându-se, de către o terţă persoană, un document de identitate falsificat, conţinând unele date de identificare ale doamnei Ana Maria Mihăescu".

Investigaţia derulată de către ASF în perioada aprilie - iulie 2013 a vizat exclusiv activitatea de tranzacţionare şi operaţiunile realizate în contul doamnei Ana Maria Mihăescu la intermediari autorizaţi de către ASF, potrivit reprezentanţilor Autorităţii, iar, drept urmare, ASF nu a identificat situaţii similare cazului Ana Maria Mihăescu.

ASF apreciază că situaţia înregistrată în cazul doamnei Ana Maria Mihăescu nu a fost cauzată de deficienţe de reglementare, ci este consecinţa nerespectării  reglementărilor incidente pieţei de capital şi a reglementărilor interne de către personalul autorizat al intermediarilor implicaţi.

Totuşi, nu trebuie omis faptul că, în prezent, transferul acţiunilor de la Depozitar la broker se poate face de către acesta din urmă prin prezentarea CNP-ului clientului.

Cazul Ana Maria Mihăescu este o reiterare a furturilor de acţiuni din anii 1998-1999, adus la cunoştinţa publicului ... tot de ziarul BURSA.

Diferenţa constă în faptul că, atunci, CNVM  a negat realitatea din spatele ştirilor din BURSA şi, prin urmare, am fost siliţi să procedăm la  investigaţii proprii, să desluşim mecanismul şi să descoperim grupul de infractori (cu publicarea fotografiei "creierului" operaţiunii), prin forţe proprii.

Prin comparaţie, Autoritatea de astăzi pare mult mai cooperantă.

Înainte să se preocupe de standardele internaţionale sau guvernanţa corporativă, piaţa noastră de capital ar trebui să se asigure că acţiunile nu se fură. 

Nimeni nu mai ştie, acum, dacă acţiunile sale stau neclintite în Depozitar sau dacă nu cumva sunt speculate. 

Singura veste bună este că furturile nu pot fi decât pe măsura pieţei.

Adică minuscule.