Directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, Valentin Ionescu, a anunţat că instituţia pe care o conduce intenţionează să achiziţioneze participaţii la burse mai mici din regiune. Pentru expansiunea bursieră românească, BVB a pregătit cinci milioane de euro, a afirmat domnia sa.
Având în vedere ambiţiile conducerii Bursei de la Bucureşti să o promoveze într-un jucător regional, putem vedea aici două variante: fie vor fi achiziţionate doar participaţii minoritare pentru influenţă, fie vor fi achiziţionate pachete pentru control.
Pentru a afla ce poate să achiziţioneze BVB din regiune, am aruncat o privire prin vecini pentru a vedea ce burse pot fi o pradă uşoară pentru Bursa de la Bucureşti. Ca sa avem un grad de comparaţie, trebuie să menţionăm înainte care sunt coordonatele pieţei româneşti: o capitalizare de 28,76 miliarde euro (potrivit site-ului BVB) pe piaţa principală, la care se adaugă 2,68 miliarde euro pe piaţa "Rasdaq" şi un rulaj mediu zilnic de 7,79 milioane euro pe ultimele 12 luni.
Cea mai apropiată ţintă este Bursa de Valori a Moldovei, care are un rulaj mediu zilnic de 31.000 euro, potrivit declaraţiei lui Valentin Iones-cu. Bursa din Tirana (Albania) nu oferă date despre rulaje sau capitalizare. Este deţinută 100% de Ministerul albanez de Finanţe şi are un capital social de 146.000 euro. Este fondată în 1996 şi are tranzacţii izolate.
Bursa de la Belgrad (Serbia) este deţinută de stat şi un grup de brokeri şi bănci. Are un rulaj mediu zilnic de 775.870 euro pe acţiuni şi 172.000 euro pe obligaţiuni. Capitalizarea bursieră este de 7,62 miliarde euro, de aproape patru ori mai mică decât piaţa de la Bucureşti.
În spaţiul fostei Iugoslavii se mai găsesc două burse mici, ţinte uşoare pentru BVB şi un mizilic pentru bursa din Viena. Bursa din Muntenegru fondată înainte de cea de la Bucureşti, în 1993, nu a reuşit să se dezvolte având acum o capitalizare de 3,02 miliarde de euro, un rulaj mediu zilnic pe ultimele 12 luni de 107.310 euro pe acţiuni şi 17.000 euro pe obligaţiuni. La fel de modestă este Bursa din Macedonia, fondată în 1995, care a atins un rulaj mediu zilnic pe ultimele 12 luni de 130.000 euro pe acţiuni şi 88.500 euro pe obligaţiuni. Capita-lizarea pieţei din Skopje este de 2,13 mi-liarde euro.
Fiind o federaţie, Bosnia Herţegovina are două burse, câte una pentru fiecare regiune componentă, ambele fondate în 2001. Zona sârbă are bursa de la Sarajevo, ce are o capitalizare 3,91 miliarde euro, un rulaj de 130.000 euro pe acţiuni şi 53.000 euro pe obligaţiuni. Bursa din zona croato-musulmană este mai mică, având o capitalizare de 2 miliarde euro şi un rulaj mediu zilnic pe ultimele 12 luni de 121.000 euro pe acţiuni şi de 53.000 euro pe obligaţiuni.
Bursa vecină, de la Sofia, are o capitalizare de 6,04 miliarde euro, un rulaj de 1,62 milioane euro pe acţiuni, de 240.000 euro pe obligaţiuni şi de 20.000 euro pe alte instrumente. Bursa de la Sofia ar putea fi o ţintă uşoară pentru BVB în această perioa-dă, având în vedere că a obţinut pierderi în ultimii doi ani. În bilanţul companiei ce operează piaţa bulgară, pe 2009, figurează o pierdere de 43.600 euro, iar pe 2010, o pierdere de 126.200 euro.
În regiune rămâne Bursa din Bratislava (Slovacia) cu o capitalizare de 3,88 miliarde de euro.
Peste Marea Neagră, în zona Caucazului, sunt două pieţe de calibru mic. Bursa din Georgia are o capitalizare de 795 milioane euro, având în ultimele 12 luni un rulaj mediu zilnic de 12.000 euro, doar pe acţiuni, fără să fie tranzacţionate alte in-strumente.
La Est, există două burse relativ mici. Bursa Monetară şi de Acţiuni din Belarus are un rulaj mediu zilnic de 247.800 euro pe acţiuni, 20,2 milioane de euro pe obligaţiuni şi de 3,2 milioane de euro pe alte instrumente. Belarus are o economie mai mult închisă decât de piaţă, lucru ce ar face piaţa neatractivă. Deşi are o populaţie, suprafaţă şi economie mai vaste decât România, Ucraina are o bursă mai mică, cu o capitalizare de 317 milioane euro şi un rulaj mediu zilnic de doar 15.000 euro pe acţiuni, 13.400 euro pe obligaţiuni şi de 220.000 euro pe alte instrumente.
• Unde nu poate ajunge braţul BVB
Peste mâna BVB sunt bursele ceva mai mari din regiune. Un exemplu este Bursa de la Zagreb (Croaţia), care are o capitalizare apropiată de BVB, de 20,61 miliarde euro şi un rulaj mediu zilnic de 3,45 milioane euro pe acţiuni şi de 4,6 milioane euro pe obligaţiuni.
În zona mediteraneană, apropiate de regiunea nostră, se află două pieţe insulare mici. Bursa din paradisul fis-cal Cipru are o capitalizare de 5,28 miliarde euro în timp ce bursa din Malta are o capitalizare de 2,95 miliarde euro, de aproape zece ori mai mică decât cea de la Bucureşti. Bursa cipriotă operează pe o platformă comună cu Bursa de la Atena, prezenţa grecilor făcând practic imposibilă o asemenea preluare. Mica bursă malteză (doar 13 companii listate) funcţionează pe o platfomă OMX.
Deşi nu au fost ţări comuniste, cele două burse insulare au fost înfiinţate după 1990, mai exact în 1996 (Cipru) şi 1992 (Malta).
În regiune se află un colos reprezentat de bursa din Viena, care a pornit înainte de BV procesul de expansiune în regiune, creând "CEE Stock Exchange Group" (în traducere, "Grupul Burselor din Europa Centrală şi de Est"). Din grupul vienez fac parte bursele din Budapesta (Ungaria), Praga (Cehia) şi Ljubljana (Slovenia). Ultima piaţă a fost în atenţia BVB, dar oferta austriecilor a avut sorţi de izbândă. În afară de Budapesta, unde grupul deţine puţin peste 50%, în restul burselor procentul este de peste 90%. Cum era de aşteptat, CEE Stock Exchange Group deţine 100% din Bursa din Viena.
Cele trei burse baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) fac parte din grupul OMX.
Bursa poloneză este cea mai mare piaţă din regiune şi - din acest punct de vedere - principalul concurent al BVB când vine vorba de achiziţii în zonă. Are o capitalizare de 145 miliarde euro, cam de zece ori mai mare decât Bursa de Valori Bucureşti.
Bursa din Armenia a fost achiţionată de OMX Group în noiembrie 2007 în proporţie de 100%. În martie, 2008, după fuziunea Nas-daq-OMX, bursa de la Erevan a devenit membră a celui mai mare operator de pieţe de capital, fiind redenumită Nasdaq OMX Armenia. Rulaj mediu zilnic este de doar 1.500 euro, grosul pieţei fiind făcut de alte instrumente (obligaţiuni, derivate) cu 10 milioane euro în medie zilnică pe ultimele 12 luni.
Bursa din Azerbaidjan, fondată în 2001, are un rulaj mediu zilnic de 1,75 milioane euro pe acţiuni, 6,17 milioane euro pe obligaţiuni şi 7,11 milioane dolari pe alte instrumente. Este deţinută de 19 entităţi, bănci şi brokeri, printre care se numără şi Bursa din Istanbul.
Datele provin din raportările făcute de bursele respective către Federaţia Europeană a Burselor (Federation of European Securities Exchanges), Federaţia Burselor Euro-Asiatice (Federation of Euro-Asian Stock Exchanges) - din care fac parte - precum şi din rezultatele publicate de bursele respective.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.04.2011, 01:58)
Felicitari pentru analiza.Problema este ca observam un sindrom tot mai ingrijorator.Dl Ionescu dupa ce se pupa singur in oglinda, se imbata atit de tare cu propria persoana, incit il apuca niste aere...care il apasa pe coloana vertebrala...de acolo i se urca la cap...si ii vin idei de c...t. ( Iar titlul articolului este "obscen"...Valentin al nostru nu ar face asa ceva....niciodata...........sa u nu?)
2. fără titlu
(mesaj trimis de NickName în data de 28.04.2011, 09:46)
Buna analiza.
Totusi, ar mai fi de mentionat doua chestiuni :
- din perspectiva bursei care preia, acest lucru se face daca a) bursa preluata reprezinta o oportunitate de business sau b) daca un grup de actionari a cumparat deja actiuni la bursa preluata si forteaza preluarea/fuziunea..:).
A doua chestiune este perspectiva bursei preluate, si anume daca bursa care o preia ii poate aduce business suplimentar sau macar un aport tehnic (si nu cred ca BVB exceleaza la vreunul din aceste capitole!...).
Astfel, ipoteza cred ca se bifurca pe doua linii moarte:
- despre bursele din categoria ''M-as prelua dar n-am cu cine'' - cu pierdere operationala si fara perspectiva (avem si noi una disponibila :), eventual dintr-o tara in care guvernanta corporativa se aplica cu Kalasnikovul sau cu Dispuneri de Masuri ''on demand''), sau
- despre bursele bune ca tinta de preluare, dar care daca ar afla ca vrea sa le preia Bucurestiul si-ar da foc in plenul AGEA, avand acest punct distinct pe ordinea de zi...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.04.2011, 12:52)
Unul din criteriile de achizitionare poata sa fie localizarea lor pe coasta dalmata, mult apreciata de conducerea bvbista, avida de plimbari pe tarmul adriaticii pana-n italia... preferata de la marketing stie despre ce e vorba..
Ca de business in cazul bvb si cu paiata labush nu poate fi vorba!