English
Cu 1728 de contracte şi o valoare de 25,65 milioane de lei, şedinţa de vineri, 28.02, a pus punct lunii februarie. Deşi cotaţiile celor mai tranzacţionate produse de la Sibex (DEDJIA_RON şi EUR/USD_RON) au înregistrat creşteri semnificative, încheind luna cu avansuri generoase, cea de-a doua lună din an a fost însă una de "coboborâre" pentru nivelul lichidităţii pieţei. Astfel, în cele 20 de şedinţe s-au înregistrat puţin peste 34.000 de contracte, cu 35% mai puţin comparativ cu prima lună a anului. În raport cu luna similară din 2013, Sibex se află însă pe plus, volumul contractelor fiind mare cu aproape 21%.
Ultima sesiune a săptămânii trecute a fost una pe gustul cumpărătorilor, care au beneficiat de direcţia "verde" a cotaţiilor, singura excepţie notabilă fiind aurul. Raportat la produse, tot derivatul pe indicele Dow Jones a fost cel mai tranzacţionat, cu 854 de contracte încheiate pe scadenţa martie. În topul lunii DEDJIA_RON martie a fost cel mai lichid derivat, cu 25.201 de contracte, reprezentând 73% din totalul de pe toate produsele. Vineri, DEDJIA_RON martie a crescut cu 64 de puncte, la 16.329 de puncte, cotaţie record. În februarie, valoarea Dow Jones de la Sibex a crescut spectaculos, cu 666 de puncte faţă de nivelul din 31 ianuarie.
Pe locul secund în topul şedinţei de vineri s-a situat derivatul pe perechea euro/dolar, cu 530 de contracte pe scadenţa martie. Cotaţia euro s-a apreciat cu 0,63%, oprindu-se la 1,37970 USD. De remarcat a fost faptul că paritatea euro/dolar a fost tranzacţionată pe toate scadenţele disponibile, în contextul evoluţiei pozitive a monedei comune. Astfel, pentru scadenţa iunie s-au consemnat 138 de contracte, iar cotaţia a urcat cu 0,40%, la 1,37750 USD, în vreme ce termenele îndepărtate - septembrie şi decembrie - au atras doar câte 24 şi 10 contracte, cotaţiile stabilite în urma aprecierilor de 0,36% şi 0,73% fiind de 1,3750 USD pentru ambele scadenţe. Perechea euro/dolar cu scadenţa martie s-a situat pe locul secund în ierarhia lunii, cu aproape 3800 de contracte. În februarie, preţul futures al euro de la Sibex s-a apreciat faţă de rivalul său tradiţional cu 2,29%.
Deşi şedinţa de vineri a adus un nou emitent pe sistemul alternativ de tranzacţionare administrat de Sibex, anume acţiunile S.C. ARO PALACE S.A., investitorii au ignorat complet acest demers. Nici celelalte companii listate nu au fost tranzacţionate, astfel că şedinţa a avut efect zero pentru piaţa spot de la Sibiu.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. ia exemplu de la Tudor cum se jefuieste o banca
(mesaj trimis de tudor în data de 03.03.2014, 15:23)
ancorex şi FPP Moldova – scheleţii din dulapul mogulilor de presă Liviu Tudor şi Cristian Burci
Tuesday, 18 February 2014 18:47 Ancheta
E-mailPrintPDF
Pozează în miliardari rasaţi, cu ceasuri de aur, limuzine şi consultanţi vestimentari. Îşi calculează bine gesturile, cuvintele şi apariţiile în public de zici că în fiecare dintre ei se ascunde câte un Donald Trump. Şi-au cumpărat ziare, posturi de televiziune şi radio unde îşi satisfac nevoile primare de imagine. Comentează evenimentele la zi, emit strategii de afaceri, fac pe analiştii politici, fiind astăzi nume mari în business şi politică, sperând că oamenii vor uita vremurile când aceleaşi nume erau personaje principale în marile
scandaluri legate de devalizarea unor bănci.
Liviu Tudor – de la afaceri cu râşniţe la businessuri de miliarde
Poziţionat în top zece proprietari de imobile din România, alături de Ţiriac şi alţi oameni de afaceri serioşi, Liviu Tudor a achiziţionat zilele trecute un pachet important din „Reporter Virtual”. Tudor s-a întors, astfel, la pasiunea sa din primii ani judeţul său natal, Neamţ. În timp ce comercializa râşniţe şi casetofoane, Tudor a înfiinţat un supliment de weekend al ziarului „Ceahlăul”. Viitorul magnat imobiliar chiar a şi apărut pe prima pagină la acea vreme, alături de partenerul de afaceri, amândoi îmbrăcaţi la costum cu cravată şi cu câte un ditamai diplomatul, sub un titlu pe măsura aspiraţiilor sale - „Să fii Numărul Unu!”. De perioada când importa şi vindea electronice, miliardarul Tudor de astăzi îşi aminteşte cu nostalgie ori de câte ori dă un interviu. Ce a urmat după afacerile electronice nu îi mai place însă să-şi amintească magnatului Tudor, însă recent mai multe publicaţii din presa naţională au ţinut să le reamintească.
De la Iacubov pentruTudor - fără număr!
Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova, Bancorex şi „guzganul rozaliu”, aşa cum l-au poreclit prietenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Dar să le luăm pe rând. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă. Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari.
Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc
Din cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 - martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Deşi normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, există voci care susţin că filiala condusă de Laurenţiu Hrebenciuc nu s-a descurcat prea bine cu urmăritul milioanelor împrumutate de firmele lui Tudor. O altă firmă a sa, Best Oil a luat de la Bancorex 1,6 milioane dolari pe care nu i-a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de Liviu Tudor de la Bancorex este – după cum consemna presa la vremea respectivă - de 8,4 milioane de dolari, bani care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS. La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi. Firmele lui Liviu Tudor au păstrat obiceiul împrumuturilor gigant şi au luat credite de aproape 180 de milioane de euro de la Alpha Bank. Culmea ironiei, după ce afacerea Bancorex a ajuns istorie, Liviu Tudor se afişează pozând într-un manager de succes şi dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top, evident omiţând acea parte a carierei sale când lua credite de la Bancorex.
Cristian Burci – mogulul cu legături de milioane cu Iacubov
În peisajul mediatic a revenit recent un alt pasionat de împrumuturi. Cristian Burci a răscumpărat Prima TV şi deţine ziarul „Adevărul”. La fel ca Tudor, pozează în afacerist de succes, însă nu vrea să-şi amintească de vremurile când colabora foarte bine cu Iacobov, FPP II Moldova. Conform presei vremii, Amerom Television (al cărei acţionar majoritar era Cristian Burci) a beneficiat de un bilet la ordin de 15 milioane dolari, precum şi de alte două bilete la ordin de câte 950.000 dolari fiecare. Corneliu Iacobov i-a aprobat alte cinci bilete la ordin cu valoare de un milion de dolari fiecare pentru o altă firma a lui Cristian Burci - CB Investiţii SRL Bucureşti. Firmele lui Burci sunt implicate astăzi în peste o mie de procese, fiind asociate şi cu o serie de falimente răsunătoare precum cel al celei mai mari întreprinderi de căi ferate şi material rulant feroviar, ziarul „Ultimul Cuvânt” , televiziunea MTC de la Constanţa unde s-a produs la un moment dat o dispariţie misterioasă a 6 milioane de euro. Astăzi, acelaşi Cristian Burci ţine novicilor şi publicului larg lecţii despre media, conţinut şi etică profesională.
Dosarul FPP - muşamalizat
Iacobov înfundă în prezent puşcăria, însă nu din cauză că a devalizat bugetul statului favorizînd diverse firme, precum şi cele prezentate anterior. I s-a tras de la dosarul Rafo „Jafo” Oneşti pentru că ilegalităţile pe care le-a comis la FPP în beneficiul prietenilor săi au fost muşamalizate. Raportul Comisiei parlamentare de anchetă la care am făcut referire mai sus a propus la acea dată sesizarea organelor de urărire penală a fostului președinte al FPP, Corneliu Iacobov. Comisia a stabilit un prejudiciu de 1,5 miliarde lei la nivelul anului 1996 și multe încălcări grave ale legilor în vigoare. Dosarul ce conține constatările comisiei a fost trimis la Guvern, Ministerul Finanatelor, Curtea de Conturi, Garda Financiara, BNR și CNVM. Totuși, în urma audierii tuturor aceste probe la Biroul de Combatere a Corupției și Contrabandei al IJP Bacău, se decide neînceperea urmăririi penale. Soluția a fost examinată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, care a dispus, în 16 noiembrie 1998, completarea dosarului de urmărire penală și a infirmat soluția de scoatere de sub urmărire penală. Un an mai târziu, pe 19 noiembrie 1999, Curtea de Apel Bacău a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Iacobov. La nivelul Ministerului de Interne situaţia a fost şi mai încurcată, de fiecare dată când vreun parlamentar se interesa de soarta dosarului oficialii invocând vicii de procedură. În fine, deşi a scăpat basma curată din dosarul „FPP II Moldova & Friends”, Iacobov a fost totuşi condamnat în cazul Rafo. Cu mult prea puţin pentru jaful pe care l-a făcut împreună cu prietenii săi la FPP Moldova.
Comments
Name *
Code
ChronoComments by Joomla Professional Solutions
Submit Comment
> PRIMA PAGINA
2. ia exemplu de la Tudor cum se jefuieste o banca
(mesaj trimis de tudor în data de 03.03.2014, 15:23)
ancorex şi FPP Moldova – scheleţii din dulapul mogulilor de presă Liviu Tudor şi Cristian Burci
Tuesday, 18 February 2014 18:47 Ancheta
E-mailPrintPDF
Pozează în miliardari rasaţi, cu ceasuri de aur, limuzine şi consultanţi vestimentari. Îşi calculează bine gesturile, cuvintele şi apariţiile în public de zici că în fiecare dintre ei se ascunde câte un Donald Trump. Şi-au cumpărat ziare, posturi de televiziune şi radio unde îşi satisfac nevoile primare de imagine. Comentează evenimentele la zi, emit strategii de afaceri, fac pe analiştii politici, fiind astăzi nume mari în business şi politică, sperând că oamenii vor uita vremurile când aceleaşi nume erau personaje principale în marile
scandaluri legate de devalizarea unor bănci.
Liviu Tudor – de la afaceri cu râşniţe la businessuri de miliarde
Poziţionat în top zece proprietari de imobile din România, alături de Ţiriac şi alţi oameni de afaceri serioşi, Liviu Tudor a achiziţionat zilele trecute un pachet important din „Reporter Virtual”. Tudor s-a întors, astfel, la pasiunea sa din primii ani judeţul său natal, Neamţ. În timp ce comercializa râşniţe şi casetofoane, Tudor a înfiinţat un supliment de weekend al ziarului „Ceahlăul”. Viitorul magnat imobiliar chiar a şi apărut pe prima pagină la acea vreme, alături de partenerul de afaceri, amândoi îmbrăcaţi la costum cu cravată şi cu câte un ditamai diplomatul, sub un titlu pe măsura aspiraţiilor sale - „Să fii Numărul Unu!”. De perioada când importa şi vindea electronice, miliardarul Tudor de astăzi îşi aminteşte cu nostalgie ori de câte ori dă un interviu. Ce a urmat după afacerile electronice nu îi mai place însă să-şi amintească magnatului Tudor, însă recent mai multe publicaţii din presa naţională au ţinut să le reamintească.
De la Iacubov pentruTudor - fără număr!
Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova, Bancorex şi „guzganul rozaliu”, aşa cum l-au poreclit prietenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Dar să le luăm pe rând. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă. Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari.
Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc
Din cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 - martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Deşi normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, există voci care susţin că filiala condusă de Laurenţiu Hrebenciuc nu s-a descurcat prea bine cu urmăritul milioanelor împrumutate de firmele lui Tudor. O altă firmă a sa, Best Oil a luat de la Bancorex 1,6 milioane dolari pe care nu i-a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de Liviu Tudor de la Bancorex este – după cum consemna presa la vremea respectivă - de 8,4 milioane de dolari, bani care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS. La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi. Firmele lui Liviu Tudor au păstrat obiceiul împrumuturilor gigant şi au luat credite de aproape 180 de milioane de euro de la Alpha Bank. Culmea ironiei, după ce afacerea Bancorex a ajuns istorie, Liviu Tudor se afişează pozând într-un manager de succes şi dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top, evident omiţând acea parte a carierei sale când lua credite de la Bancorex.
Cristian Burci – mogulul cu legături de milioane cu Iacubov
În peisajul mediatic a revenit recent un alt pasionat de împrumuturi. Cristian Burci a răscumpărat Prima TV şi deţine ziarul „Adevărul”. La fel ca Tudor, pozează în afacerist de succes, însă nu vrea să-şi amintească de vremurile când colabora foarte bine cu Iacobov, FPP II Moldova. Conform presei vremii, Amerom Television (al cărei acţionar majoritar era Cristian Burci) a beneficiat de un bilet la ordin de 15 milioane dolari, precum şi de alte două bilete la ordin de câte 950.000 dolari fiecare. Corneliu Iacobov i-a aprobat alte cinci bilete la ordin cu valoare de un milion de dolari fiecare pentru o altă firma a lui Cristian Burci - CB Investiţii SRL Bucureşti. Firmele lui Burci sunt implicate astăzi în peste o mie de procese, fiind asociate şi cu o serie de falimente răsunătoare precum cel al celei mai mari întreprinderi de căi ferate şi material rulant feroviar, ziarul „Ultimul Cuvânt” , televiziunea MTC de la Constanţa unde s-a produs la un moment dat o dispariţie misterioasă a 6 milioane de euro. Astăzi, acelaşi Cristian Burci ţine novicilor şi publicului larg lecţii despre media, conţinut şi etică profesională.
Dosarul FPP - muşamalizat
Iacobov înfundă în prezent puşcăria, însă nu din cauză că a devalizat bugetul statului favorizînd diverse firme, precum şi cele prezentate anterior. I s-a tras de la dosarul Rafo „Jafo” Oneşti pentru că ilegalităţile pe care le-a comis la FPP în beneficiul prietenilor săi au fost muşamalizate. Raportul Comisiei parlamentare de anchetă la care am făcut referire mai sus a propus la acea dată sesizarea organelor de urărire penală a fostului președinte al FPP, Corneliu Iacobov. Comisia a stabilit un prejudiciu de 1,5 miliarde lei la nivelul anului 1996 și multe încălcări grave ale legilor în vigoare. Dosarul ce conține constatările comisiei a fost trimis la Guvern, Ministerul Finanatelor, Curtea de Conturi, Garda Financiara, BNR și CNVM. Totuși, în urma audierii tuturor aceste probe la Biroul de Combatere a Corupției și Contrabandei al IJP Bacău, se decide neînceperea urmăririi penale. Soluția a fost examinată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, care a dispus, în 16 noiembrie 1998, completarea dosarului de urmărire penală și a infirmat soluția de scoatere de sub urmărire penală. Un an mai târziu, pe 19 noiembrie 1999, Curtea de Apel Bacău a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Iacobov. La nivelul Ministerului de Interne situaţia a fost şi mai încurcată, de fiecare dată când vreun parlamentar se interesa de soarta dosarului oficialii invocând vicii de procedură. În fine, deşi a scăpat basma curată din dosarul „FPP II Moldova & Friends”, Iacobov a fost totuşi condamnat în cazul Rafo. Cu mult prea puţin pentru jaful pe care l-a făcut împreună cu prietenii săi la FPP Moldova.
Comments
Name *
Code
ChronoComments by Joomla Professional Solutions
Submit Comment
> PRIMA PAGINA