SIBEX Speculatorii au ieşit din letargie, pe fondul variaţiilor ample

S.N.
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital #Jurnal Bursier / 27 februarie 2014

După jumătate din şedinţa de la mijlocul săptămânii, activitatea speculatorilor de la Sibex era una mult mai bună comparativ cu ziua anterioară. La ora 17.20 se înregistrau deja 1.277 de contracte, volum cu aproximativ 35% peste cel înregistrat în toată şedinţa de marţi. Valoarea tranzacţiilor se situa la 13 milioane de lei. Acest interes se datora unei volatilităţi mai mari a cotaţiilor, mai ales în contextul schimbării de direcţie a Dow Jones, dar şi al intensificării speculaţiilor pe derivatele ce au ca activ suport acţiunile OMV Petrom sau chiar SIF4, într-o măsură ceva mai mică.

Derivatul pe indicele american DJIA era cel lichid la bursa sibiană, cu aproape 500 de contracte pe scadenţa martie. Pe acest termen, DEDJIA_RON a înregistrat, până la ora menţionată, o evoluţie pe un culoar de 106 puncte, testând atât creşterile cât şi scăderile. Cotaţia de 16.190 de puncte înregistrată la ora 17.20 indica o apreciere uşoară de 5 puncte. În SUA semnalele erau pozitive, după ce un raport a indicat creşterea neaşteptată a vânzărilor de case noi.

Speculaţiile pe cursurile valutare s-au îndreptat către perechea euro/dolar, care se remarca prin 235 de contracte pe scadenţa martie, respectiv către euro/yen, paritate care atrăgea 92 de contracte pe aceeaşi scadenţă. Euro se deprecia puternic atât faţă de moneda americană cât şi faţă de cea japoneză. Mai exact, acesta înregistra o pierdere de 0,52% în raport cu dolarul, cotaţia fiind de 1,36700 USD şi de 0,55% în raport cu yenul, la 139,8 yeni. Pe plan extern dolarul a crescut cu cel mai bun nivel dintr-o săptămână, pe fondul speculaţiilor că preşedintele FED, Janet Yellen, va reitera mâine (n.r. - azi) planul de reducere a achiziţiilor de obligaţiuni în faţa Senatului.

Pentru DESNP se observa un volum surprinzător de aproape 200 de contracte pe scadenţa martie, realizate în contextul unei deprecieri puternice de 2,95%, la 0,4419 lei/acţiune. Pentru DESIF4 martie se consemnau 94 de contracte şi o creştere generoasă de 1,22%, la 0,8735 lei/acţiune.

Pentru derivatele pe aur şedinţa a fost una de scadenţă, jucătorii putând specula pe termenul februarie până la ora 12.25. S-au înregistrat 100 de contracte SIBGOLD şi o scădere de 1,4 USD, la 1.341,1 dolari/ uncie. Pentru poziţiile rămase deschise preţul de lichidare la scadenţă este egal cu cotaţia A.M. de referinţă a aurului comunicată de London Gold Market Fixing Ltd., în ziua scadenţei, aceasta fiind de 1.340 de dolari/uncie. Închiderea poziţiilor este efectuată de către Casa Română de Compensaţie în 27.02. (n.r. - azi).

Notă: Articol realizat conform datelor din piaţa Sibex de la ora 17.20.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. .... de la atata abstinenta = lipsa indelungata de variatie ! 

    1. ... 

      1) letargic dupa ce este sedat; 

      2) agitat dupa consumarea efectului drogului ! 

    Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul.

    Falimentul de la Banca Unirea 

    În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea. 

    Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor. 

    Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci 

    Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare. 

    Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD. 

    Ulei din Rezervele de stat 

    Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului. 

    Va urma 

www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb