Siguranţa alimentară, subiect de studiu pentru academicieni

Seceta şi temperaturile extreme din această vară au afectat din plin producţia agricolă, iar tot mai mulţi oameni se întreabă dacă există resursele şi strategiile necesare pentru ca siguranţa alimentară a populaţiei să nu fie pusă în pericol. Specialiştii susţin că în următorii ani vom mai avea parte de astfel de episoade de caniculă prelungită, soluţiile care să diminueze efectele acestor dereglări climatice fiind extrem de valoroase.

Academia Română a elaborat o amplă lucrare, sub coordonarea preşedintelui acestei instituţii, academician Ionel-Valentin Vlad, în care sunt abordate teme de mare interes, grupate sub titlul: "Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani" . "Securitate şi siguranţa alimentară" constituie un capitol distinct abordat pe larg în volumul 1 al acestei lucrări aflate în faza de finalizare: "Securitatea alimentară este un concept al cărui conţinut a evoluat mult de-a lungul ultimelor decenii, iar complexitatea lui a devenit din ce în ce mai mare. Practic, în momentul de faţă, pentru evaluarea securităţii alimentare din diferitele ţări ale lumii, instituţiile sau colectivele de cercetare specializate folosesc zeci de indicatori, pentru a putea cuantifica multiplele dimensiuni ale conceptului de securitate alimentară. (...) Securitatea alimentară poate fi evaluată la diferite nivele, însă cele mai multe referinţe se fac la nivelul macroeconomic (mondial, regional sau naţional) şi la nivelul microeconomic, adică al gospodăriei şi al individului. În funcţie de nivelul la care se face referire, accentul se pune pe una sau mai multe dintre cele patru dimensiuni ale securităţii alimentare şi anume: disponibilitatea hranei,stabilitatea aprovizionării, accesul economic şi utilizarea reprezentată de dorinţa persoanelor individuale de a avea o alimentaţie sănătoasă. În cazul folosirii termenului de securitate alimentară la nivel mondial sau naţional, accentul se pune mai ales pe capacitatea ţărilor de a furniza o ofertă agricolă suficientă pentru satisfacerea nevoilor alimentare şi nutriţionale ale populaţiei. În acelaşi timp, abordări recente atribuie o importanţă specială, ca factor al stabilităţii securităţii alimentare, a "autonomiei alimentare", care reduce vulnerabilitatea faţă de fluctuaţiile pieţelor agricole interne şi internaţionale. Disponibilitatea nu asigură implicit accesul la hrană, deoarece problemele legate de distribuţia veniturilor la nivelul societăţii pot afecta securitatea alimentară la nivelul gospodăriilor. Relaţia dintre dezvoltarea economică şi securitatea alimentară este intrinsecă. "

Ipotezele generale de la care s-a pornit atunci când s-a făcut elaborarea scenariilor privind viitorul securităţii alimentare în următorii 20 de ani se referă în linii mari la: "a) absenţa unor conflicte majore în zona noastră geografică şi în Europa, în general; b) stabilitatea dată de apartenenţa la Uniunea Europeană şi integrarea din ce în ce mai accentuată a României în structurile ei; c) continuitatea Politicii Agricole Comune şi în următorii 20 de ani, inclusiv a finanţării ei prin bugetul comunitar; d) existenţa unei perioade de stabilitate economică şi de creştere pe termen lung."

Schimbările climatice au fost, de asemenea, analizate riguros: "România se confruntă cu variabilitate climatică şi cu evenimente meteorologice extreme, care determină scăderi de producţie şi accentuează fluctuaţia recoltelor agricole, în special în regiunile cu vulnerabilitate accentuată şi cu un potenţial de adaptare redus. La nivel naţional, cât şi la nivel regional, se înregistrează o creştere a temperaturii aerului şi o scădere a cantităţilor de precipitaţii, în special, în zonele agricole sudice, sud-estice şi estice. (...) Schimbările climatice reprezintă o provocare majoră pentru sectorul agricol. Acestea pot determina modificarea caracteristicilor productive ale diferitelor regiuni şi pot restrânge zonele favorabile pentru agricultură, necesitând măsuri de schimbare a sistemelor de exploatare, a genotipurilor vegetale şi animale, a tehnologiilor de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor." Un volum uriaş de date a fost introdus în acest capitol, pentru a se putea crea scenariile şi pentru a se prezenta concluziile. Subiectul este unul foarte sensibil şi priveşte pe absolut toată lumea, tocmai de aceea trebuie privit cu maximă atenţie.