SILVIA CIORNEI, FNGCIMM: "Dispunem de capitalurile necesare ca să ne onorăm toate angajamentele"

Reporter: Activitatea FNGCIMM a fost criticată, în ultima perioadă, de bancheri şi oameni de afaceri. Cum vedeţi dumneavoastră situaţia Fondului în acest moment?

Silvia Ciornei: Cred că termenul "criticată" nu e cel mai potrivit. Au fost nemulţumiri ale unor bancheri, au fost exprimate unele îngrijorări, dar cu referire la aspecte punctuale şi specifice unor relaţii bilaterale. Sigur, ele ar fi trebuit exprimate în alt cadru, dar ţine de conduita de business pe care şi-o asumă fiecare.

Trecând peste aceste aspecte, aş dori să subliniez faptul că Fondul are o misiune specială în peisajul economic românesc.

Rolul lui este să sprijine întreprinzătorii care au proiecte de afaceri viabile să obţină un credit bancar pentru a-şi implementa ideile de business, contribuind în acest fel la dezvoltarea economică şi socială a ţării.

Activitatea Fondului s-a dezvoltat de la un an la altul şi s-a ajuns, acum, ca instituţia să deţină un loc foarte important pe piaţa financiar-bancară, în sensul că, astăzi, circa 8% din creditele acordate sectorului IMM sunt garantate de Fond. Valoarea garanţiilor acordate în favoarea IMM-urilor şi aflate în portofoliu la acest moment este de peste 3 miliarde lei, reprezentând garanţii pentru circa14.000 de întreprinderi. La un număr total de 427.000 întreprinderi active în economie, rezultă că peste 3% dintre acestea beneficiază în prezent de garanţia Fondului. La garanţiile acordate IMM se adaugă cele în valoare de peste 1,4 miliarde lei pentru unităţi administrative din teritoriu pentru proiecte de dezvoltare rurală, finanţate din fondurile Ministerului Agriculturii, plus alte 10,8 miliarde lei garanţii acordate în numele şi contul statului în special persoanelor fizice beneficiare ale Programului Prima Casă. Deci activitatea FNGCIMM este foarte complexă şi întinsă, prin rezultatele obţinute instituţia confirmând faptul că a fost justificată înfiinţarea sa de către statul român. Mă bucur să pot spune că am contribuit la înfiinţarea ei, în anul 2001, în calitate de ministru pentru IMM-uri.

Ceea ce s-a întâmplat în anul 2013, şi anume controalele pe care diverse instituţii ale statului - Curtea de Conturi a României, Corpul de Control al Primului Ministru - le-au efectuat la Fond a scos la iveală unele probleme în organizarea şi în modul său de funcţionare.

De când am preluat mandatul, în noiembrie 2013, primul meu obiectiv a fost să introduc mai multă rigoare în activitate şi să încerc să organizez lucrurile mai bine, pentru ca situaţiile sesizate de cele două controale să nu se repete. În toate instituţiile publice în care am lucrat, nu am avut niciodată probleme în urma controalelor efectuate de auditorii externi. Îmi doresc să fac acest lucru şi aici.

În afară de asta, din discuţiile pe care le-am avut cu băncile, a rezultat că modul de lucru care a fost construit în relaţiile bilaterale, în special din anul 2011, a condus, pe de o parte, la asumarea de către Fond a unor riscuri mult prea mari, poate nejustificate. Faptul că s-a lăsat partea de analiză a solicitărilor de garantare aproape total în grija băncilor a condus uneori la acordarea de garanţii pentru întreprinderi care nu aveau afaceri viabile şi care, probabil, nu ar fi obţinut creditul dacă nu ar fi avut garanţia Fondului.

Pe de altă parte, convenţiile de lucru s-au dovedit a fi pe alocuri mult prea stricte, aducând Fondul în disensiune cu băncile. Unele prevederi au lăsat loc la interpretări, creând nemulţumiri şi de o parte, şi de alta.

Drept urmare, am încercat să clarificăm, pe convenţiile existente, câteva din prevederile care conduceau la neînţelegeri între noi şi bănci. În paralel, şi cel mai important, am demarat un proces de elaborare a unei noi convenţii de lucru cu băncile.

În trecut, Fondul a negociat cu fiecare bancă în parte condiţii separate. Opţiunea mea a fost să construim o convenţie unică. Eu am convingerea că poziţia unei instituţii de stat trebuie să fie egală şi corectă faţă de toţi partenerii bancari. O convenţie unică mi s-a părut că este soluţia legitimă şi necesară la această problemă.

Asociaţia Română a Băncilor a fost dornică să lucreze cu noi în acest proces de definitivare a convenţiei. Profit de ocazie ca să mulţumesc conducerii ARB pentru deschiderea pe care a manifestat-o şi pentru sprijinul acordat în procesul de negociere cu băncile, care a început în luna septembrie, anul trecut, şi a continuat până luna aceasta. Am avut săptămâna trecută o altă rundă de discuţii şi cred că, până la finalul lunii, convenţia va fi definitivată şi vom organiza probabil o ceremonie-eveniment în care vom semna această convenţie cu toate băncile, la care, evident, vom invita şi presa.

Reporter: Ce cuprinde această convenţie?

Silvia Ciornei: Am construit-o diferit : Corpul principal al convenţiei cuprinde cadrul general de lucru şi am mutat toate produsele în anexe. Produsele şi criteriile de eligibilitate sunt stabilite de acţionarul Fondului. Societatea, fiind cu capital de stat, are menirea să sprijine politicile guvernamentale în domeniul economic. Drept urmare, criteriile de garantare trebuie să răspundă politicilor guvernamentale şi să fie adaptate şi cerinţelor din piaţă. Ele nu vor mai fi subiectul aprobării băncilor, ci vor fi discutate cu băncile înainte de a fi promovate şi, apoi, vor fi comunicate tuturor băncilor. Cele care vor fi interesate, le vor utiliza, celelalte, nu. Cert este că nu vor mai exista produse de garantare care vor fi puse doar la dispoziţia anumitor bănci. Fondul nu va discrimina nici o bancă. Au existat în trecut astfel de produse care au fost derulate doar cu anumite bănci, ceea ce a stârnit discuţii şi nemulţumiri.

Apoi, a treia prioritate pe care am avut-o a fost să încerc să merg pe noi direcţii de dezvoltare.

Am susţinut ideea implicării FNGCIMM în gestiunea instrumentelor financiare de tip garanţii, finanţate din fonduri structurale pentru investiţii, in cadrul Programelor Operaţionale 2014-2020, întrucât se califică în acest sens potrivit legislaţiei europene. Regulamentele Uniunii Europene permit statelor membre care au instituţii de stat dedicate unor astfel de operaţiuni, cu experienţă acumulată în domeniu, să le încredinţeze acestora în mod direct gestiunea fondurilor europene alocate pentru aceste instrumente. Guvernul a fost de acord, prin Memorandumul pe care l-a aprobat în noiembrie anul trecut, ca Fondul de Garantare să fie gestionarul acestor instrumente financiare.

Am fost implicaţi de Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale - şi le mulţumesc domnilor miniştri pentru acest lucru - în evaluarea rapoartelor sectoriale de evaluare ex-ante. Aşteptăm ultima formulă. Noi am pregătit deja produsele de garantare.

Avem două tipuri de produse - o garanţie de tip portofoliu şi o garanţie, ca să spun aşa "hibridă", care să se acorde pe o aplicaţie informatică, aşa cum se acordă acum "Prima Casă". Aceste două produse vor fi discutate în cadrul ARB, pe 28 aprilie. Criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii finali (fie că vorbim de IMM-uri sau de UAT-uri) vor fi stabilite ulterior, după aprobare programelor operaţionale, de către ministerele de resort.

Reporter: Mihai Ionescu, secretarul general al ANEIR, spunea anul trecut că fondul are nevoie de capitalizare, referindu-se la situaţia prezentă. Având în vedere noile produse, aveţi nevoie de capitalizare suplimentară?

Silvia Ciornei: Aceste produse vor fi susţinute din fonduri europene. Au deja alocată sursa de finanţare. Revenind la declaraţia dlui Mihai Ionescu, înţeleg că dânsul doreşte ca mai multe IMM-uri să beneficieze de garanţia Fondului, pentru că a înregistrat, şi dânsul, probabil, o serie de nemulţumiri exprimate de întreprinzători care nu reuşesc să acceseze creditele bancare. Dar, la capitalizarea pe care o are acum Fondul, de peste 950 de milioane de lei, mai avem capacitatea să ne expunem în continuare, prin emiterea de noi garanţii, cu încă 2 miliarde de lei. Avem, deci, suficiente resurse ca să acordam garanţii în continuare. Activitatea de garantare este însă conectată cu piaţa, cu problemele cererii şi ofertei de credite. Evoluţia noastră este legată de evoluţia creditului.

Reporter: Cum au evoluat cererile de plată a garanţiilor din partea băncilor?

Silvia Ciornei: Anul trecut, procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor, care a fost accelerat de către BNR, a condus la o creştere substanţială a volumului de cereri de plată, pe care l-am înregistrat. Practic, a crescut numărul acestor cereri cu peste 50%.

Reporter: Câte dintre ele au fost onorate?

Silvia Ciornei: Când am preluat mandatul, exista un stoc mare de cereri de plată care aveau, de asemenea, o vechime apreciabilă şi care nu erau soluţionate. Am reuşit, la finalul lui 2014, să soluţionăm, adică să dăm un răspuns - plată sau refuz - pentru tot ce era mai vechi de anul 2014.

În mod evident, nu am avut capacitatea umană de a soluţiona toate cererile, la zi. După cum v-am spus, până acum s-a lucrat cu o convenţie diferită pe fiecare bancă şi, la rândul ei, fiecare convenţie a suportat, de-a lungul vremii, nişte modificări prin acte adiţionale, astfel încât colegii mei de la direcţia de plăţi lucrează cu 190 de cadre convenţionale la plată. Când primesc o cerere de plată, colegii trebuie să se uite care a fost convenţia pe care a fost acordată garanţia şi care erau toate modificările valabile la data la care s-a acordat garanţia venită la plată. Cererea de plată se analizează în condiţiile valabile la data acordării garanţiei. Lucrul acesta îngreunează foarte mult procesul.

Prin convenţia unică pe care am propus-o băncilor, se eficientizează activitatea Fondului, în ceea ce priveşte timpul de răspuns la cererile de plată formulate de bănci.

Din păcate, lucrurile nu se pot face peste noapte. Dar toată reorganizarea care a fost pornită va aduce schimbări pozitive în viitorul apropiat.

Reporter: Câte cereri aţi refuzat la plată?

Silvia Ciornei: Cererile se analizează în Direcţia de plăţi, iar decizia se ia într-un comitet de plăţi. Toate cererile de plată care au fost incomplete, care nu au avut toate documentele însoţitoare necesare, în forma solicitată prin convenţie, au fost refuzate. Anul trecut, soluţionând cu prioritate cererile de plată mai vechi de anul 2014, pentru care, din păcate, băncile nu au mai putut furniza toate documentele necesare la plată, gradul de respingere pe care l-am înregistrat a fost mai mare decât unul uzual.

Reporter: Cât?

Silvia Ciornei: Nu pot să vă dau cifra, în primul rând pentru că este o chestiune confidenţială, de business. Pot să vă spun că, în decursul existenţei sale, Fondul a făcut plăţi de garanţii de 545 de milioane de lei, din care, anul trecut, am făcut plăţi de peste 72 milioane de lei.

Reporter: Cum evoluează cererile de plată pe programul Prima Casă? Ce evoluţii legislative vor mai fi?

Silvia Ciornei: Cererile pe Prima Casă sunt puţine, reprezintă sub 0,2% din soldul garanţiilor emise.

Din punct de vedere legislativ, se încearcă în prezent reglementarea unor situaţii particulare care nu au fost avute în vedere la momentul elaborării iniţiale a programului. De exemplu, sunt persoane care şi-au cumpărat casa prin "Prima Casă" şi care şi-au schimbat, ulterior, domiciliul. Au întârziat cu plata ratelor, băncile le-au transmis comunicările la adresele pe care le aveau, beneficiarii nu au intrat în posesia adresei, iar banca i-a executat. Cadrul normativ nu a prevăzut posibilitatea ca cei care nu şi-au plătit timp de trei luni de zile ratele să şi le poată plăti, dacă doresc asta, în mod voluntar. Dar s-au iniţiat aceste schimbări legislative şi situaţia se va rezolva. Ministerul Finanţelor Publice are în curs de definitivare un proiect de hotărâre de guvern prin care beneficiarii Programului (persoanele fizice care au achiziţionat locuinţe prin Programul Prima Casă) să poată solicita finanţatorilor repunerea în drepturile şi obligaţiile iniţiale. Se propune de asemenea majorarea perioadei de executare a garanţiilor şi implicit a perioadei în care beneficiarii vor putea plăti ratele restante. Plata garanţiilor acordate în cadrul programului Prima Casă se va efectua în maximum 90 de zile de la formularea cererii de plată, şi nu în maximum 90 de zile de restanţă. Măsura va conduce la diminuarea numărului de garanţii executat. Totodată, se va permite celor care doresc să înstrăineze locuinţele achiziţionate prin Program să o poată face, după o perioadă de 5 ani de la achiziţie, şi către persoane fizice care, la rândul lor, vor accesa credite bancare în scopul preluării acestor locuinţe (aceste credite vor putea fi şi ele garantate prin Prima Casă).

Reporter: Cum caracterizaţi relaţia cu băncile?

Silvia Ciornei: Eu îmi doresc o relaţie corectă şi constructivă cu băncile. Ele sunt partenerii noştri în misiunea pe care o avem de îndeplinit şi interesul nostru este să avem o relaţie bună şi strânsă.

Pe convenţiile vechi, nu putem să facem modificări substanţiale.

Fiecare parte trebuie să-şi asume că aceste convenţii nu au fost modificate la momentul potrivit. Fiecare parte trebuie să-şi asume greşelile interne. Acolo unde nu reuşim să soluţionăm problemele în mod amiabil, din păcate trebuie să ajungem în tribunal.

Reporter: Câte procese aveţi?

Silvia Ciornei: Nu avem foarte multe. Pentru refuzurile de plată, circa zece dosare. Dar asta este o variantă care trebuie luată în considerare în orice relaţie de business.

Reporter: Dacă toate aceste procese ar fi câştigate de bănci, ar fi un risc pentru FNGCIMM?

Silvia Ciornei: Nu. Dispunem de capitalurile necesare ca să ne onorăm toate angajamentele pe care ni le-am luat şi pe care, în mod legal, trebuie să ni le respectăm. Avem peste un miliard de lei plasat în titluri de stat şi depozite la bănci. Băncile nu au de ce să se teamă. Trebuie însă ca cererile de plată să fie formulate în deplină conformitate cu prevederile convenţiilor de garantare. Lucrurile neclare trebuie asumate de părţi.

Reporter: De ce a fost necesară rectificarea bugetară pe anul trecut? Profitul a fost de 16,3 milioane de lei, numai 19% faţă de estimarea iniţială.

Silvia Ciornei: Rectificarea bugetară a fost necesară, în primul rând, pentru că am fost confruntaţi cu un volum de cereri de plată mai mare decât am estimat la începutul anului. Anul trecut, am înregistrat cheltuieli cu provizioanele de peste 300 de milioane de lei, dublu faţă de cât am estimat la începutul anului. În al doilea rând, decizia Curţii de Conturi, care a devenit executorie în octombrie 2014, ne-a adus nişte cheltuieli pentru punerea ei în aplicare. În al treilea rând, noi estimasem că procesul de creditare va avea o dinamică pozitivă în semestrul doi, lucru care nu s-a întâmplat.

Reporter: Pe ce v-aţi bazat?

Silvia Ciornei: Pe datele publice de prognoză şi pe declaraţiile de început de an ale băncilor. Ele sunt partenerii noştri şi ele iau pulsul pieţei în mod direct.

Reporter: Au fost optimişti.

Silvia Ciornei: Cred că toată lumea a fost optimistă la începutul anului trecut. Din păcate, lună de lună, am constatat cu toţii că soldul creditelor a scăzut. Conform rezultatelor pe care le-am înregistrat în primele luni din acest an, procesul de descreştere a continuat până în februarie. Abia în luna martie, am început să înregistrăm creşteri semnificative, de peste 5% a volumului de activitate.

Reporter: Care au fost cheltuielile cu implementarea măsurilor din raportul Curţii de Conturi?

Silvia Ciornei: Cheltuielile vin din taxe judiciare, întrucât a trebuit să iniţiem unele procese în instanţă pentru recuperarea unor prejudicii.

Reporter: Anul trecut, ne-aţi spus că a fost demarat un audit organizaţional. Cum a fluctuat personalul?

Silvia Ciornei: Scopul auditului organizaţional a fost să identifice fluxurile operaţionale şi procesele care necesită îmbunătăţiri. Asta este ceea ce am făcut. În cursul acestei luni sau luna următoare se va relua discuţia în Consiliul de Administraţie, pentru a fi implementat. Nu s-a făcut un audit organizaţional ca să fie restructurat personalul. Ideea a fost că, aşa cum a reieşit şi din aceste controale, procesele nu au fost bine reglementate, iar fluxurile nu au fost întotdeauna cele mai corecte şi cele mai eficiente. Multe lucruri au scăpat de sub control. Unele au fost corectate între timp, altele se vor corecta în timp, inclusiv printr-o schimbare a schemei organizatorice, care însă nu va afecta personalul de execuţie.

Reporter: Au plecat oameni şi au venit alţii în loc?

Silvia Ciornei: Este un proces care are loc în orice organizaţie.

Reporter: Mulţi?

Silvia Ciornei: Nu. În limite normale. Nu este un proces care să destabilizeze activitatea.

Reporter: Cum estimaţi că o să evolueze comisionul de garantare în acest an (2,38% în 2014)?

Silvia Ciornei: Pe produsele vechi, comisionul de garantare a fost menţinut constant. După ce vom avea convenţia unică definitivată cu ARB, comisioanele de garantare pe unele produse vor fi diferenţiate. Pe unele vor creşte, pe altele vor scădea.

Comisionul de garantare reflectă riscul de garantare. Pentru clienţii cu risc mai mare, acolo unde acceptăm clienţi cu o situaţie financiară mai dificilă sau cu risc de credit mai mare (cum sunt start-up-urile), comisionul va fi mai mare. Pentru clienţii foarte buni, comisionul va fi mai mic. Mă bucur că domnul ministru Andrei Gerea a fost de acord ca, pe programele Start-up şi SRL-D, comisionul de garantare să fie considerat cheltuială eligibilă, astfel încât vom avea, la momentul lansării acestor două programe guvernamentale, un produs dedicat proaspeţilor întreprinzători, cu comision de garantare - cheltuială eligibilă. Am construit şi o schemă de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru întreprinderile cu vechime mai mică de cinci ani şi întreprinderile noi, care sperăm să fie lansată cu finanţare de la bugetul de stat.

Încercăm să construim noi direcţii pentru a răspunde necesităţilor de a stimula crearea de noi întreprinderi şi de a sprijini dezvoltarea business-urilor viabile, asigurându-ne, în acelaşi timp, că riscurile pe care ni le luăm sunt controlabile, iar activitatea fondului se autosusţine financiar.

Reporter: Adunarea Generală a Acţionarilor din 6 noiembrie 2013, prin care aţi fost numită preşedinte-director general al FNGCIMM stabilea să urgentaţi aplicarea prevederilor OUG 109/2011 (pentru implementarea managementului profesionist). Ce demersuri au fost făcute pentru îndeplinirea acestei hotărâri?

Silvia Ciornei: Majoritatea membrilor Consiliului de Administraţie, inclusiv eu, avem mandate provizorii, având ca punct de încheiere momentul în care se definitivează selecţia unor administratori pe Ordonanţa 109. La începutul anului trecut, Consiliul de Administraţie a propus acţionarului ca angajarea consultantului extern şi desfăşurarea procesului de selecţie să fie coordonată de acţionar, şi nu de un Comitet format din actualii administratori - ambele situaţii fiind permise de Ordonanţa-, pentru a se asigura un proces corect şi echitabil, inclusiv pentru membrii actuali care îşi doresc să îşi depună candidatura în acest proces de selecţie. Aşteptăm o decizie finală a acţionarului.

Reporter: Cum caracterizaţi relaţia cu Fondul Român de Contragarantare?

Silvia Ciornei: FRC este unul dintre partenerii noştri importanti, care ne asigură posibilitatea de a ne multiplica capacitatea de expunere. Avem o convenţie de colaborare cu FRC, avem pregătită încă una nouă, ce va putea fi implementată odată cu semnarea de către noi şi de către bănci a convenţiei de garantare despre care vă spuneam că o negociem în prezent în cadrul ARB.

FRC este un partener important pentru noi, care ne consolidează poziţia financiară şi capacitatea de a acorda un volum mai mare de garanţii.

Reporter: Vă mulţumesc!