SIMONA MILOŞ, INPPI: "Lobby puternic în Parlament pentru legiferarea falimentului personal"

• Update 14:58 Ana Birchall, dezbatere publică pentru proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice

Deputatul PSD Ana Birchall a lansat, astăzi, în dezbatere publică propunerea legislativă a domniei sale privind insolvenţa persoanelor fizice, proiect ce va intra săptămâna viitoare în dezbatere parlamentară, potrivit unui comunicat trimis redacţiei.

"Începând de astăzi, toţi cei interesaţi de acest proiect important pentru milioane de români sufocaţi de datorii la creditori îşi pot exprima opiniile" pe site-ul şi pe pagina de Facebook ale social-democratei, se mai arată în comunicat.

"Propunerea legislativă oferă o şansă debitorilor persoane fizice de bună credinţă, pentru achitarea datoriilor în baza unui plan de rambursare. În spiritul transparenţei decizionale îi încurajez pe cei interesaţi de legea insolvenţei persoanelor fizice să contribuie la procesul legislativ cu propuneri şi opinii", a mai transmis politicianul.

---

În Parlament se duce un lobby puternic pentru legiferarea falimentului personal, după cum ne-a spus Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

Domnia sa susţine că parlamentarii au ajuns la un consens pe această temă şi că discută în vederea identificării pârghiilor procedurale pentru introducerea acestei reglementări în Codul Insolvenţei, care, acum, se află în Comisia Juridică din Camera Deputaţilor.

Simona Miloş ne-a precizat: "Este puţin cam târziu să se vină acum cu o astfel de propunere. Ar putea da naştere unui proces de neconstituţionalitate. De aceea, se încearcă identificarea unor diferite metode procedurale pentru includerea proiectului în Codul Insolvenţei, cum ar fi o legiferare de urgenţă a felimentului personal".

În opinia preşedintelui INPPI, există o problemă referitoare la persoana care se va ocupa să redacteze acest proiect.

"Noi, consultanţii care am lucrat la proiectul de Cod al Insolvenţei, nu avem în contractul de finanţare încheiat cu Banca Mondială (BM) o astfel de clauză, iar reprezentanţii BM au refuzat să încheie o prevedere de acest gen, considerând, ca şi reprezentanţii FMI, că România nu este pregătită pentru o reglementare a falimentului personal", ne-a declarat Simona Miloş.

Recent, în cadrul Conferinţei "Codul Insolvenţei" organizată de Ziarul BURSA, avocatul Gheorghe Piperea a spus că peste 850.000 de persoane fizice sunt în stare de faliment, împrumuturile neperformante ale acestora reflectându-se în pierderile băncilor, tot mai mari de la an la an, instituţiile bancare fiind nevoite să-şi provizioneze creditele neperformante.

Gheorghe Piperea ne-a declarat: "În cazul în care ar fi aplicată o lege a falimentului personal, persoanele vizate ar beneficia de o descărcare de datorii, în cazul unui faliment scuzabil. Presupunând că se întinde pe mai mult de doi ani, chiar dacă se pune în vânzare casa, persoanei respective îi este permis să stea acolo până când reuşeşte să îşi găsească o altă casă, eventual cu chirie, astfel încât să nu fie aruncată în stradă. De asemenea, se poate derula o reorganizare judiciară ca la firme, care presupune sau nu tăieri de datorii, dar presupune o disciplină fiscală, un control, o monitorizare şi o reinserţie socială şi economică".

În aceste condiţii, ar trebui ca toate instituţiile, începând de la bănci şi terminând cu Fondul Monetar Internaţional, să fie interesate de existenţa unei reglementări pentru insolvenţa persoanelor fizice, mai ales în contextul în care, la nivel european, legislaţia prevede că fiecare stat membru trebuie să aibă atât lege pentru insolvenţa persoanelor juridice, cât şi pentru insolvenţa persoanelor fizice, ne-a mai spus domnia sa, precizând: "Cele care pierd în primul rând din acest lucru sunt instituţiile bancare. Falimentul personal este o situaţie de blocaj maxim pentru bănci, care, până la rezolvarea situaţiei, trebuie să-şi creeze provizioane, iar acestea cântăresc din ce în ce mai mult în bilanţul băncilor. În momentul în care se trece la faliment, pierderile pot fi scoase din bilanţul instituţiilor de credit. În ceea ce priveşte persoanele fizice în cauză, în momentul declarării falimentului li se permite să redevină cetăţeni normali, acum fiind o pierdere pentru economie şi pentru bănci, atrăgând şi consecinţe catastrofale pe plan social şi personal".

În prezent, în Parlament există două proiecte pentru legiferarea falimentului personal, un al treilea proiect de acest gen, iniţiat de deputatul PSD Ana Birchall, urmând să fie depus la Camera Deputaţilor la începutul săptămânii viitoare.

"Românii care au credite şi rate la bănci sau datorii la diverşi creditori, trebuie să beneficieze de un cadru procedural simplu şi clar care să protejeze persoanele fizice de situaţia în care, sufocaţi de cumulul de datorii pe care trebuie să le ramburseze, ajung în imposibilitate de plată" consideră Ana Birchall.

Deputatul PSD ne-a declarat că intenţionează să solicite dezbaterea proiectului său în procedură de urgenţă, subliniind: "Proiectul pe care îl propunem are la bază principii şi modele care sunt aplicate în principalele jurisdicţii continentale cu scopul de a oferi o şansă debitorilor de bună credinţă, persoane fizice, pentru achitarea datoriilor în baza unui plan de rambursare".

Propunerea legislativă se află în grupul PSD din Camera Deputaţilor, pentru a fi semnată şi asumată.

Potrivit expunerii de motive, cazurile debitorilor aflaţi în imposibilitate de plată s-au înmulţit, în ultimii ani: "Contextul economic creat după perioada de criză şi austeritate din anii 2010-2012 a atras după sine creşterea rapidă a numărului românilor care se află în imposibilitatea de a-şi plăti ratele la bănci şi de a rambursa împrumuturile sau datoriile contractate la diverşi creditori. Prezenta propunere legislativă introduce în legislaţia românească un cadru care să permită protejarea consumatorilor persoane fizice, debitori de bună credinţă, care au achitat o parte a creditului datorat, de creşterea necontrolată a ratelor şi de situaţiile în care plata acestor rate devine imposibilă. Persoanele fizice care se află astăzi în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile devin beneficiarii prezentei propuneri legislative.

Iniţiatorul propunerii legislative consideră că este necesar ca legislaţia noastră să ofere cetăţenilor români, persoane fizice, aceleaşi drepturi şi îndatoriri cum au şi restul membrilor UE în ceea ce priveşte declararea procedurilor de insolvenţă a persoanelor fizice.

Scopul acestui act normativ este acela de a asigura acoperirea datoriilor persoanelor fizice fără activităţi antreprenoriale, aflate în insolvenţă, prin intermediul rambursării datoriilor în baza unui plan ori prin intermediul lichidării bunurilor respectivilor debitori, mai arată expunerea de motive, menţionând: "Obiectivul prezentului proiect legislativ este de a reglementa distinct şi separat insolvenţa persoanelor fizice de cazurile de insolvenţă care implică o entitate cu personalitate juridică, având drept scop stabilirea unui cadru procedural, simplu, eficient şi corect pentru soluţionarea datoriilor românilor".

Proiectul legislativ a fost elaborat pe baza unei extinse analize a cadrelor legislative ce reglementează insolvenţa persoanelor fizice din Germania, Marea Britanie, Franţa, Austria, Statele Unite ale Americii, Republica Cehă, Italia, Polonia, Singapore, Slovacia şi Australia, potrivit documentului.

Astfel, propunerea legislativă are la bază principii şi modele care sunt aplicate în principalele jurisdicţii continentale cu scopul de a oferi o şansă debitorilor persoane fizice de bună credinţă, pentru achitarea datoriilor în baza unui plan de rambursare.

Executarea silită trebuie să fie o procedură aplicată numai în ultimă instanţă, atunci când debitorul persoană fizică nu mai poate, din diferite motive imputabile acestuia, să-şi respecte angajamentele de la momentul contractării creditului, precizează documentul citat.

Potrivit proiectului, începerea procedurii de insolvenţă cu privire la un debitor va produce mai multe efecte, printre care se numără: debitorul nu poate dispune de bunurile sale fără acordul prealabil al administratorului judiciar în procedura de insolvenţă, cu excepţia tranzacţiilor obişnuite necesare pentru debitor şi pentru cei care depind de acesta, spre a suporta costurile de trai de bază; toate procedurile contencioase şi necontencioase de executare silită asupra bunurilor debitorului vor fi imediat suspendate şi nu vor continua pe durata procedurii de insolvenţă; toate creanţele asupra debitorului vor deveni scadente şi va fi necesar să fie achitate; nu se va acumula nicio dobândă, dobândă penalizatoare, penalitate sau alt tip de cost cu privire la creanţele existente la data deschiderii procedurii şi care au fost recunoscute ca atare de către administratorul judiciar; toate actele unilaterale ale debitorului referitoare la bunurile sale, inclusiv procurile şi mandatele acordate unor terţe persoane, vor înceta să producă efecte.

Planul poate prevede lichidarea anumitor bunuri ale debitorului şi distribuirea încasărilor către creditori. Creditorilor neînrudiţi ale căror creanţe au fost incluse în lista creanţelor li se va solicita, prin notificare publică, în Buletinul procedurilor de insolvenţă, să comenteze asupra planului propus, în termen de o lună de la data publicării planului în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Dacă un creditor nu comentează cu privire la planul propus în termenul limită stabilit, se va considera că aceasta reprezintă aprobarea de către respectivul creditor a planului propus. Instanţa de insolvenţă va anula planul şi va dispune lichidarea bunurilor debitorului, în concordanţă cu prevederile Capitolului IV al prezentului act normativ, dacă: debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile conform planului aprobat; realizarea unei părţi semnificative a planului este puţin probabilă; sunt dezvăluite circumstanţe pe baza cărora se poate presupune, în mod rezonabil, că scopul apelării la plan a fost necinstit; s-a evidenţiat demararea procedurii de executare silită ca urmare a nerambursării de către debitor a unei datorii contractate după data aprobării planului.

Potrivit proiectului în cauză, situaţiile post-insolvenţă ale persoanelor fizice diferă în mod semnificativ faţă de cele ale persoanelor juridice. Comportamentul necinstit sau iresponsabil al unui debitor pe parcursul procedurii îl descalifică, de obicei, pe acesta de la stingerea datoriilor.