Sindicatele protestează faţă de situaţia de la Hidroelectrica

Circa 300 de salariaţi, membri ai sindicatelor din Hidroelectrica - Serv SA, pichetează mâine sediul societăţii din Capitală, între orele 13 şi 15, nemulţumiţi de intrarea companiei în insolvenţă şi de iminenţa concedierii unor angajaţi, potrivit unui comunicat remis astăzi redacţiei.

"La mai puţin de un an după ce ieşirea din insolvenţă a Hidrolectrica era anunţată cu surle şi trâmbiţe, situatia sectorului Hidroenergetic este la un pas de dezastru. Abuzurile conducerilor celor doua societăţi (Hidroelectrica - Serv şi Hidroelectrica) se ţin lanţ, iar nerespectarea legislaţiei este la ordinea zilei. Salariaţii sunt ţinuţi sub ameninţarea şomajului, drepturile le-au fost în mod abuziv reduse sau neacordate", se arată în comunicat.

Sindicaliştii îl acuză pe Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, de gestionare defectuoasă a întreprinderii.

"Care a fost succesul lui Remus Borza ? La peste 60 % din hidroagregatele Hidroelectrica nu s-au făcut lucrările de reparaţii, investiţiile au fost sistate, peste 1.500 de salariaţi disponibilizaţi din Hidroelectrica şi Hidroelectrica - Serv şi se anunţă noi disponibilizări. Rezultatul? Hidroelectrica este tot în insolvenţă, dar Borza a încasat peste 3 milioane de euro. Problemele create de incompetenţa lui sunt însă foarte grave. Cine răspunde de o eventuală inundare a oraşului Slatina? Cine răspunde de o eventuală avarie de nivelul celei din 1974, la Vidraru? Atunci oraşul Curtea de Argeş şi întreaga vale a Argeşului au fost în pericol? Cine răspunde de o posibilă catastrofă la Porţile de Fier? S-a trecut deja pe lângă una", transmite Cristinel Popescu, preşedintele sindicatului Porţile de Fier şi vicepreşedintele Federaţiei Univers.

Domnia sa conchide că sistemul energetic nu poate fi gestionat "decât de specialişti din sistem. El nu mai trebuie lăsat pe mâna unor aventurieri îngâmfaţi şi incompetenţi sau a unor aşa-zişi specialişti cu şcoli făcute la apelul de seară, numiţi politic".

Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă după ce, pe 25 februarie, Curtea de Apel Bucureşti a admis recursurile formulate de traderii de energie Alpiq, Energy Holding şi EFT, dar şi de Andritz Hydro, Alro, Elsid Titu şi Direcţia Venituri Buget Local Sector 2 şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a amânat, ieri, pentru 31 martie, pronunţarea sentinţei în dosarul "Hidroelectrica", în care sunt acuzaţi fostul ministru Codruţ Şereş şi şase foşti directori ai companiei, pentru abuz în serviciu, prin care s-ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 165 de milioane de dolari.

Judecarea dosarului pe fond s-a încheiat în 3 martie, când magistraţii au stabilit să dea un verdict la 17 martie.

Procurorul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a cerut, la ultimul termen de judecată, condamnarea lui Şereş pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, şi a foştilor şefi din Hidroelectrica Eugen Pena, Victoria Geormăneanu, George Asan, Nicoale Opriş, Traian Oprea şi Georgeta Iosif, pentru constituire de grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

De asemenea, procurorul a solicitat ca inculpaţii să achite costurile expertizelor făcute în acest dosar, care se ridică la peste 3,7 milioane de lei, dar şi prejudiciul creat ANAF, în cuantum de 149 de milioane de lei, şi cel adus SC Hidroelectrica, de 399 de milioane de lei.

Codruţ Şereş a arătat, în ultimul cuvânt, că nu se consideră vinovat de niciuna dintre infracţiunile de care este acuzat în rechizitoriu.

"În mandatul meu de numai doi ani, am încercat să perfecţionez funcţionarea Ministerului Economiei. Rezultatele controalelor la Hidroelectrica au fost prezentate Guvernului şi Parlamentului. Nu pot să mă declar vinovat de lucruri pe care nu le-am făcut", a spus fostul ministru al Economiei, în faţa instanţei.

La termenul din 19 februarie, avocatul lui Şereş a arătat că fapta pentru care a fost trimis în judecată clientul său nu ar avea corespondent în noul Cod penal, astfel că, faţă de cel pe care îl apără, instanţa ar trebui să închidă cazul.

La rândul său, procurorul de şedinţă a spus că faptele corespondente din noul Cod penal sunt de constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi a cerut judecătorilor să continue judecata, prin prisma acestor fapte.

În acest dosar, fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.

În rechizitoriul trimis instanţei, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Codruţ Şereş de complot şi subminarea economiei naţionale.

În acelaşi dosar, procurorii i-au deferit justiţiei şi pe cei care făceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormăneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opriş, fost şef Serviciu Marketing - Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.

Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie şi din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii şi a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional - ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.

Hidroelectrica a anunţat, pe 12 martie, că în perioada 11-12 martie a tranzacţionat pe piaţa PCCB, administrată de OPCOM, un număr de 12 pachete însumând o cantitate de 87.600 MWh, la un preţ mediu de 155,2 lei/MWh. Astfel, contractele încheiate totalizează 13,6 milioane de lei, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a declarat: "Odată reintrată în insolvenţă, Hidroelectrica a devenit mai activă pe piaţă, vânzând o cantitate însemnată de energie pe bursă în ultimele zile. Ne-am propus să fim o prezenţă constantă pe bursă, să dăm dovadă de mai multă flexibilitate şi viziune în ceea ce priveşte strategia de vânzare a energiei electrice. Hidroelectrica, contrar părerii unor analişti, ştie să-şi vândă energia. Altminteri, anul trecut nu ar fi înregistrat un profit record de 910 milioane lei la o producţie vândută de 14,8 TWh, mai mare cu 3 TWh decât cea înregistrată în 2012".

Domnia sa susţine că, până în prezent, Hidroelectrica are contractată 94% din producţia prognozată pentru anul 2014.

Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, ar fi decis să apeleze la calea extraordinară de atac la deciziile Curţii de Apel, care au reintrodus Hidroelectrica în insolvenţă, ne-au spus surse apropiate situaţiei. "Această cale extraordinară de atac este la îndemâna creditorilor principali ai Hidroelectrica SA, printre care şi statul român, care nu au fost citaţi şi audiaţi de Curtea de Apel, când a judecat recursurile traderilor de energie", ne-au mai spus sursele noastre, care au subliniat că nu a fost primită deocamdată motivaţia instanţei la deciziile luate.

"Băieţii deştepţi din energie" au câştigat toate procesele împotriva Hidroelectrica de la Curtea de Apel, care a decis rejudecarea recursurilor formulate de aceştia împotriva ieşirii companiei din insolvenţă, împotriva denunţării contractelor, împotriva intrării în insolvenţă şi împotriva tabelului creditorilor.

Remus Vulpescu, fostul administrator special al producătorului de energie, ne-a declarat, la finele lunii februarie, cu ocazia reintrării Hidroelectrica în insolvenţă: "Nu înţeleg de ce nu au fost citate băncile şi alţi creditori care au aprobat închiderea procedurii insolvenţei şi care nu au depus contestaţie la tabelul creditorilor. Au fost citaţi doar cei care au făcut recurs. Trebuiau citaţi toţi creditorii care aveau un interes economic ce putea fi afectat de redeschiderea insolvenţei". Domnia sa ne-a spus, la vremea respectivă, că băncile pot să formuleze contestaţie în anulare la deciziile Curţii de Apel Bucureşti - aceasta fiind o cale extraordinară de atac.

Şi Gabriel Dumitraşcu, şeful direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie, a declarat, recent, că statul analizează, împreună cu avocaţii, calea extraordinară de atac astfel încât Hidroelectrica să fie scoasă din insolvenţă.