SITE-UL OLIGARCHSINSIDER.COM: Fluxys, concurent cu Transgaz în preluarea DESFA, este partener cu Gazprom

Licitaţia pentru achiziţia a 66% din capitalul social al Operatorului Sistemului Elen de Transport Gaze Naturale DESFA este în plină desfăşurare, în februarie fiind depuse două oferte angajante de către consorţiul compus din Regasificadora del Noroeste SA, Reganosa Asset Investments SLU, SNTGN Transgaz şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), şi consorţiul compus din Snam SpA, Enagas Internacional SLU şi Fluxys SA.

Legăturile companiei belgiene Fluxys (parte din consorţiul concurent cu cel în care participă transportatorul român de gaze Transgaz) cu gigantul rus Gazprom au fost detaliate, recent, în cadrul unui articol apărut pe site-ul oligarchsinsider.com, care se prezintă drept o publicaţie online care oferă informaţii, analize şi investigaţii jurnalistice în "lumea misterioasă şi adesea nedocumentată a oligarhilor".

Conform acestuia, în august 2017, CEO-ul Fluxys, Pascal De Buck, a declarat pentru mass-media belgiene că participarea Fluxys, Snam şi Enagas la proiectul TAP le poate aduce un avantaj faţă de concurenţi în cadrul licitaţiei DESFA.

Secţiunea cea mai lungă din gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) se află în Grecia, acoperind 550 km, iar acţionarii TAP vor economisi bani prin exercitarea controlului majoritar asupra unei companii deja existente operaţionale, se arată în articol, care adaugă că ceea ce CEO-ul Fluxys nu a spus a fost că a agreat cu Gazprom să se alăture proiectului de conducte TAP.

Autorii articolului precizează că TAP trebuia să fie o "alternativă la gazul rusesc", o "inovaţie pentru a pune sub semnul întrebării dominaţia gazului rusesc", ar fi trebuit să furnizeze Europei o altă sursă mare de gaze naturale (gazul din Azerbaidjan), ajutând continentul să se diversifice şi să îşi reducă dependenţa faţă de Rusia: "Dar la 25 ianuarie 2017, directorul general al Gazprom Export, Alexander Medvedev, a anunţat la Viena că Gazprom intenţionează să utilizeze jumătate din capacitatea TAP ca să transporte gazul rusesc în Europa.

În zilele următoare, doi acţionari majori ai TAP, Fluxys (19%) şi Snam (20%) şi-au anunţat sprijinul deplin pentru planurile Gazprom de a se alătura TAP.

Pe 1 iunie 2017, a avut loc o întâlnire între preşedintele Gazprom, Alexei Miller, şi CEO-ul Fluxys, Pascal De Buck, la Forumul Economic Internaţional de la St. Petersburg. Ei au decis că conductele TAP vor servi drept continuări pe uscat pentru conducta TurkStream din Marea Neagră pe care Gazprom o construieşte fără parteneri străini".

Site-ul citat vorbeşte şi despre un sprijin pentru proiectul Nord Stream 2 al Rusiei: "TAP face parte din aşa-numitul «Coridor de Sud» pentru gazul european, care a fost promovat ca o alternativă la controversatul proiect Nord Stream 2 al Rusiei.

Dar în ianuarie 2017, Pascal De Buck a anunţat că Fluxys, unul dintre acţionarii TAP, este pregătit să ajute gazoductul Nord Stream 2 al Rusiei, fie prin a deveni acţionar în proiect, fie în alt mod.

Pe parcursul întâlnirii de la Sankt Petersburg din iunie 2017, Alexey Miller şi Pascal De Buck au discutat, de asemenea, problemele legate de înfiinţarea unei noi infrastructuri în Europa, pentru a exporta gazul rusesc în regiune prin conducta de gaz Nord Stream 2.

Câteva zile mai târziu, Fluxys şi alţi cinci operatori europeni de transport de gaze au trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de susţinere a proiectului Nord Stream 2, condus de Gazprom.

Atunci, Comisia Europeană încerca să obţină un mandat din partea Consiliului UE, ca să negocieze un regim juridic special cu Rusia pentru Nord Stream 2. Fluxys şi ceilalţi susţinători ai Nord Stream 2 au declarat că nu este nevoie de astfel de discuţii, deoarece serviciul juridic propriu al Comisiei a ajuns la concluzia că legile interne ale UE nu sunt aplicabile conductelor offshore.

În octombrie 2017, Fluxys a achiziţionat un pachet de 16,5% în conducta propusă de Germania, Eugal, continuarea onshore a Proiectului offshore Nord Stream 2 al Rusiei".

Articolul detaliază şi istoria parteneriatului Fluxys cu Gazprom: "În iunie 2006, Fluxys şi Gazprom s-au întâlnit la Moscova pentru a semna un Memorandum de înţelegere. Filiala Gazexport a Gazprom (cu o participaţie de 75%) şi Fluxys (cu 25%) au înfiinţat un joint-venture pentru a construi instalaţii subterane de depozitare a gazelor în Poederlee, Belgia.

În septembrie 2011, Fluxys a achiziţionat un pachet de 19% din proiectul german Nord Stream, NEL, de la filiala Gazprom Wingas.

În decembrie 2010, în cadrul vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev la Bruxelles, Gazprom şi Fluxys au semnat un Memorandum de înţelegere privind crearea coridoarelor de transport al gazelor, terminalele de regazificare pentru gaze lichefiate şi utilizarea instalaţiilor subterane de depozitare a gazelor. Şeful companiei Gazprom Export a anunţat că Gazprom şi Fluxys lucrează la un proiect de utilizare a gazelor lichefiate şi comprimate drept carburant.

În aprilie 2014, compania Yamal, cu conducere rusească, şi cea belgiană Fluxys au anunţat un acord privind serviciile de transbordare a gazelor naturale lichefiate la terminalul belgian Zeebrugge. În luna iunie, directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller, a declarat: «Acest acord consolidează în mod semnificativ portofoliul GPL al Gazprom pe termen lung şi ne permite să mărim volumele de tranzacţionare a GPL şi să folosim propriul nostru parc de transportatori de GPL».

În octombrie 2014, directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller, şi directorul executiv de atunci al Fluxys Walter Peeraer (care este în prezent preşedintele TAP) au purtat discuţii privind extinderea parteneriatului în sectorul gazelor naturale. Miller şi Peeraer au discutat perspectivele dezvoltării cooperării în domeniul trans­portului şi depozitării gazelor naturale, precum şi al regazificării gazelor lichefiate în Europa.

În octombrie 2015, Miller şi Peeraer s-au întâlnit din nou în Sankt Peters­burg. Reuniunea s-a axat pe tranzitul gazului rusesc prin Belgia către ţări terţe. Părţile au abordat, de asemenea, perspectivele de construire a unor linii de transport de gaze către Europa noi şi directe.

În decembrie 2015, Gazprom şi-a vândut unul dintre cele mai vechi active din Europa de Vest - 10% din conducta de gaz de interconectare, care lea­gă Marea Britanie de restul Europei.

Motivul pentru părăsirea activului a fost o cerere formulată de autoritatea britanică de reglementare: Gazprom, în calitate de furnizor de gaz, îşi poate păstra participaţia la Interconector doar prin pierderea dreptului de vot. Activul a fost vândut companiei Fluxys din Belgia.

În martie 2016, Alexander Medvedev, directorul executiv al Gazprom Export şi Pascal De Buck, care l-a succedat pe Walter Peeraer ca director general şi director executiv al Fluxys, au semnat la Paris un acord-cadru privind cooperarea la scară mică pe piaţa europeană pe GPL. «Dezvoltarea acestui segment face posibil ca Gazprom să îşi diversifice potenţialul de export şi să stimuleze livrările de resurse energetice sustenabile pentru naţiunile europene», a declarat Gazprom într-o declaraţie.

Fluxys, unul dintre ofertanţii pentru un pachet de 66% din operatorul grec de transport de gaze naturale DESFA, este partenerul Gazprom în nenumărate proiecte de gaze naturale lichefiate, sprijină planurile Gazprom de a se alătura TAP, sprijină Nord Stream 2 condus de Gazprom şi oferă Gazprom capacităţi de transmisie pentru livrările de gaze către Regatul Unit".

Vânzarea pachetului majoritar de acţiuni al DESFA face parte din măsurile convenite de autorităţile de la Atena cu Comisia Europeană şi cu creditorii internaţionali, în cadrul programului mai amplu de redresare a economiei elene, fiind confirmată ca un element cheie al pachetului de reforme în cuprinsul celei de a doua revizii a Raportului de conformare întocmit de Comisia Europeană, potrivit unei informări Transgaz.

Valoarea tranzacţiei este estimată la 400 de milioane de euro, potrivit Reuters.

Conform acordului, cea mai mare rafinărie din Grecia - Hellenic Petroleum - îşi vinde participaţia de 35% în DESFA, restul până la 66% fiind vândut de statul elen.

În anul 2016, DESFA a raportat vânzări de 170 milioane de euro şi un profit net de 34 de milioane de euro. Valoarea activelor sale fixe este de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Chiar în timpul licitaţiei, DESFA a raportat rezultate extraordinare pentru 2017. Astfel, operatorul a raportat o creştere cu 58% a cifrei de afaceri pentru 2017, la 268,6 milioane de euro, şi o apreciere de 149,4% a profitului net, la 85,6 milioane de euro.