Şpaga pe timp de criză: de la un caltaboş la milioane de euro

Indiferent de modificările pe care le suferă Codul Penal, şpaga rămâne ilegală. Fie că e vorba de un ou sau de un milion de euro, acţiunea în sine intră sub incidenţa legii. Miniştri, oameni de afaceri, primari au fost condamnaţi în ultimii ani, cei ai crizei, pentru dare şi luare de mită. În loc să scadă, în ultimele luni, actele de corupţie au devenit tot mai frecvente. Teoretic, cu cât lupta anti-corupţie este mai intensă, cu atât riscurile sunt mai mari, la fel şi mita. Dacă la nivel mic este de aşteptat ca şpaga să nu fie una prea grozavă, în schimb la nivel înalt pretenţiile sunt cu totul altele. Toate aceste aşteptări s-au prăbuşit în urmă cu aproape şapte ani, la apariţia zorilor crizei financiare, când doi miniştri au ajuns în spatele gratiilor pentru nişte caltaboşi şi ţuică. Luna trecută un deputat a fost arestat, după o urmărire ca în filme pentru că a pretins şi a primit o sticlă de whisky pentru a-şi manifesta influenţa. Când toată lumea credea că "piaţa şpăgii" e pe cale să se prăbuşească definitiv, au apărut două cazuri în care mita este de ordinul milioanelor de euro, în care actori principali sunt un afacerist de succes, Gruia Stoica, şi un fost şef de federaţie sportivă, Rudel Obreja.

O scurtă privire peste câteva dosare bine mediatizate creionează un tablou plin de discrepanţe. Foştii miniştri Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan au fost condamnaţi definitiv la câte trei ani de închisoare cu executare în Dosarul "Caltaboşul". Ioan Avram Mureşan a fost judecat pentru complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată, Decebal Traian Remeş, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada aprilie-octombrie 2007, pentru trafic de influenţă, iar omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, pentru cumpărare de influenţă. Conform rechizitoriului procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 13 septembrie 2007 şi 23 septembrie 2007, Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ar fi acceptat şi primit produse alimentare (caltaboş şi ţuică) în valoare de 1.500 de lei şi suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Mureşan. Două cariere politice care păreau la un moment dat de succes au fost oprite definitiv de o prea mare... poftă de mâncare. Anchetatorii ne informează, de asemenea, că senatorul Niculae Bădălău s-a întâlnit de mai multe ori anul trecut cu unul dintre membrii unei reţele evazioniste şi contra exercitării influenţei a primit de la el 200 de pulpe de pui, 200 de bucăţi piept pui şi 20 de kilograme de ficat de pasăre. Senatorul este acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi apărat interesele unei firme suspectate de evaziune fiscală, prin intervenţii la conducerea ANAF şi pe lângă persoane din Prefectura Giurgiu şi din conducerea APIA. Pe de altă parte, nume grele din IPJ Constanţa sunt cercetate disciplinar pentru că ar fi oferit, în 2013, şefilor de la Bucureşti pachete cadou, care conţineau vin şi peşte, în schimbul lor aşteptând ceva mai multă protecţie.

Deputatul Gheorghe Coman a fost condamnat de instanţa supremă la un an de închisoare cu executare. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, dar trebuie precizat că deputatul şi-a recunoscut vinovăţia. Gheorghe Coman a fost trimis în judecată în data 16 ianuarie, fiind acuzat că a primit bani şi o sticlă de whisky în schimbul menţinerii în funcţie a unui şef din Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Buzău. Dacă intervenţiile, puţine, la tribuna Parlamentului nu au reuşit să-l facă relativ cunoscut pe deputatul Coman, se pare că a găsit totuşi o soluţie pentru a-şi creşte notorietatea.

În ultimele zile, opinia publică a aflat de la procurorii anticorupţie că există şi o "Ligă a Campionilor" şpăgii. Cum în cele două cazuri pe care le prezentăm mai jos nu există decizii ale judecătorilor, trebuie să precizăm că vinovăţia nu a fost încă dovedită. Cunoscutul afacerist Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român (GFR), este urmărit penal pentru cumpărare de influenţă, aflându-se în acest moment în stare de arest, iar avocatul Doru Boştină este acuzat de trafic de influenţă, acesta având interdicţie de a părăsi ţara. Potrivit DNA, în mai 2013, SC Complexul Energetic Oltenia (CEO) SA Târgu Jiu a lansat public procedura de licitaţie pentru încheierea acordului cadru şi a contractelor subsecvente având ca obiect "Servicii de transport feroviar de cărbune" pentru sucursala Electrocentrale Craiova II, sucursala Electrocentrale Işalniţa şi sucursala Electrocentrale Turceni. Anchetatorii susţin că "există date şi indicii temeinice potrivit cărora, la data de 22 ianuarie 2014, omul de afaceri Gruia Stoica, reprezentând SC Grup Feroviar Român SA Bucureşti, i-a oferit avocatului Doru Boştină suma de 3.000.000 euro, în schimbul influenţei pe care avocatul a lăsat să se creadă că o are, printr-un intermediar, asupra directorului general al CFR Marfă SA (unul dintre competitori), în scopul divulgării, de către acesta din urmă, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, a preţului pe care societatea pe care o conduce urma să îl ofere, în cadrul licitaţiei". Acest demers avea ca scop, potrivit DNA, depunerea de către Grup Feroviar Român a unei oferte cu un preţ cât mai apropiat de cel propus de CFR Marfă, astfel încât profitul înregistrat pe parcursul derulării contractului să fie maximizat, ori eventualele pierderi minimizate.

O altă şpagă serioasă a ieşt la lumină săptămâna aceasta. Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box (FRB), Rudel Obreja, a fost reţinut, săptămâna aceasta, de DNA, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi cerut un milion de euro de la o persoană (sursele judiciare îl indică pe Sorin Ovidiu Vântu) judecată de instanţa supremă, pentru a interveni în favoarea acesteia la judecători. Rudel Obreja a cerut ca 200.000 de euro din întreaga sumă să-i fie daţi înainte de pronunţarea hotărârii, iar diferenţa, după obţinerea soluţiei favorabile, susţin procurorii anticorupţie. Cum recursul din dosarul denunţătorului a fost respins, iar hotărârea de condamnare la o pedeapsă cu executare a rămas definitivă, întreaga "afacere" a eşuat lamentabil pe masa procurorilor.

Există şi studii care încearcă să lămurească lucrurile în ceea ce priveşte cuantumul "darului" într-un sector de activitate sau altul. O cercetare sociologică realizată de CURS comandată de Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV), în 2006, a relevat că şpaga medie la frontieră era atunci de 83 de euro. Cum sănătatea este mai presus de toate, un studiu publicat anul trecut de sindicatul Federaţia Solidaritatea Sanitară, efectuat pe un eşantion reprezentativ de angajaţi din sistemul sanitar autohton, a relevat că media banilor daţi pentru "acte medicale condiţionate" este de 424 de lei. Un sondaj efectuat de CSOP în 2010 arăta că valoarea medie a mitei plătite anual de un cetăţean era de 574 de lei. Ultimele tendinţe par a indica o creştere semnificativă.